buna ziua mama, vreau sa imi gasesc seninatatea
Raspunsuri - Pagina 9
Simona_B spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui analugojana Buna dimineata fetelor Nu eu traiesc in trecut..nu eu rascolesc trecutul ea imi reprosaza ca nu s-a distrat... |
recunoast ca o spun doar cand incerci s ma convingi ca dimpotriva..., si nu ca nu m-am distrat ci ca nu ati avut incredere in mine si ca mi-ati refuzat cele mai normale relatii sociale, nu doar amoroase...
| Citat: |
| ca nu am facut pt ea nimic.. probabil nici acum nu fac nimic.... v-ati intrebat careva cine vede de casa ,de copil de un an..cine sterge pe jos aproape zilnic ...(ca e un caine in casa si sunt copii)cine face de obicei mancare asa cum face...cine aspira la doua zile..uneori cu cea mica in brate...cine face ordine asa cum face..si altele si altele........daca ei sunt plecati toata ziua..... oare copilul se ingrijeste singur? cine munceste ....greseste...eu nu stiu sa ma cert..nici nu am timp...nici nu-mi place si nici nu vreau... |
Pt care (stii tu exact pt care si pt care nu, dar te prfaci ca nu stii
) iti multumesc| Citat: |
| abia am timp sa va citesc pe voi ...dimineata la cafea ieri seara a venit la 10 acasa .. |
din nou merci, ca am fost la cursul de franceza
| Citat: |
| nu putea sa scrie pe mess ca intarzie??? sa stiu si eu.. |
Asta te-a deranjat de fapt, i ma bucur ca e asa. inseamna ca ne mai consideram o familie. Si pt ca nu am scris pe mess imi cer scuze dar erm grabit sa merg sa fac cumparaturi si apoi sa merg la scoala.
| Citat: |
| cea mica are probl cu dintii..toata seara am tinut-o in brate era cu manutele amandoua in gura... cea mare tuseste noapte de noapte... astea ar trebui sa le avem in vedere nu baliverne eu si de-ar fi sa dorm in gara .....o ajut neconditionat cu fetele cand vin langa mine imi trec toate durerile ea stie asta nu inteleg cum sa iei bani de la copii sa-ti ingrijesti nepotii cu bine Ana |
Apai mama, baliverne is dormitu-n gara si nu ce scriu io.
In plus in casa era si tatal lor aseara ca la curs fara ca sa fie el acasa promit ca nu voi merge... S-apai care alearga dintre noi sa scrie pe forum ce prostii mai face aialalta si cum ii sunt copiii in suferinta si o doar fix...
J G spune:
Exact, Mihaelka. Cine n-a trecut prin asta nu poate intelege ca traiul alaturi de un depresiv aduce o persoana intr-o batalie pentru supravietuire. Si cine trebuie sa castige? Propria persoana sau "respectul" pentru un parinte?
Cam cat timp trebuie sa avem grija de un depresiv, ruda apropiata, in conditiile in care acesta nu e constient de conditia sa si nu face nimjic sa se vindece?
"iubirea" si "respectul" sunt sentimente spontane. Cuvantul "trebuie" nu le poate insoti si daca o face, ce rezulta nu e un sentiment adevarat.
Am citit cateva postari ale dnei AnaLugijana inainte de acest subiect, erau foarte putine dar mi-au sarit in ochi si am retinut-o, tocmai pentru felul in care a descris-o Contrapunct.
J si Carla (05.02.2006)
MissParker spune:
Alt subiect in care criticile indreptatite aduse unei mame se transforma in "vaaai, n-o respecti" 
Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)
Poze cu noi
Povestea nasterii *** www.onetruemedia.com/shared?p=7248d8e682f97e03a2212a&skin_id=1602&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Slide show David
Simona_B spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Mihaelka Simona, te-ai enervat prea tare. Stii cum e - toata lumea trebuie sa se exprime liber aici si sa spuna ce gandeste. Subiectul e delicat si cred ca te asteptai si la reactii mai dure, nu? Cred ca e greu de inteles pentru cineva care nu s-a confruntat niciodata cu ceva cat de cat asemanator. |
Sigur ca ma asteptam si ma astept la reactii mai dure, si le-am si avut. Unde a fost cazul sa explic am explicat si sunt dispusa sa explic si sa primesc sfaturi. Toate evident, pt eu cred cu tarie ca se poate inca face multe si de o parte si de cealalta. Ajunsesem sa comunicam (adica sa ne jignim) prin niste clisee, iar de aici nu se mai putea iesi. ne invarteam in cerc.
Iti multumesc si tie pt intelegere.
Lui Happy, ii multumesc public. Mama spune ca ceea ce am facut eu nu se face, ca am deschis eu topicul, asta e problema... daca as fi raspuns si eu asa, la un topic asemanator, nu ar fi fost asa de grav, eu insa nu ma prea ascund dupa cires de felul meu. Vad ca mai exista si altcineva, Happy, care ma consider deplasata, eu insa, in afaar ca am postat, am invitat-o pe mama mea aici, nu v-am pove numai varianta mea si nici nu o consider barfa. facand o paranteza: Happy, tu i-ai spus mamei tale tot ceea ce ne-ai spus pe acest topic despre ea sau pe forum in general? Eu am incercat sa va spun cate ceva despre noi, nu doar despre mama mea si v-am rugat sa ma ajutati.
Gresesc eu procedand asa?Happy, inca o data iti multumesc pt ca, desi stai in barca cu mama mea, ai tras acelasi semnl de alarma pe care il trag si eu: DEPRESIA pe care ea incearca cu disperare sa o nege, de fapt are momente si momente... Si iti mai multumesc pt ceva: pt ca esti de partea ei!
MissParker spune:
Of, Simona, cat de bine te inteleg... lupta asta te macina, disperarea de a te face auzita, inteleasa, luata in serios... Asta e o rana adanca-adanca... Nu stiu daca-ti vei putea vreodata regasi seninatatea... eu nu mai sper in ce ma priveste pe mine si pe mama mea, orice dialog s-a dovedit inutil si toxic, ea se dadea "toleranta" si mie imi era tot mai rau, la propriu, aveam stari de voma si dureri de cap numai cand ii scriam...
Faptul ca sunt depresive, ca nu mai au o viata implinita este strict raspunderea lor, ca doar sunt femei mature, de ce ni se pune noua in carca mizeria lor sufleteasca, noi suntem oare femeile de servici universale si nu avem dreptul sa ne traim si noi viata noastra, asa cum consideram noi de cuviinta? Fiecare "ajutor" trebuie reprosat si folosit ca si carlig de manipulare sau arma de santaj pentru ca noi, "copiii", sa facem tot cum vor ele? Dar pana cand? Pana la pensie sau si dupa?
Si noi ce facem cu nodul in gat, cu pietroiul din stomac, cu durerile de spate, cu durerea sufleteasca si cu negura din inima? Toate certurile din cauza fleacurilor (ajutor, apartament, intimitate, spalat vasele, mere etc.) ascund doar o buba mult mai mare. E clar ca trebuie sa stati separat. Asta daca tu consideri ca merita continuata o asemenea relatie. Fiindca odata separate, iti va fi mai usor sa reprimi tot ce traiesti acum si sa te minti iar ca totul e ok intre voi, asa am facut si eu cu mama mea, de cand venisem in Germania ma convingeam pe zi ce trece ca ce mult ne iubim si ce copilarie fericita am avut eu, desi inainte de plecare relatia era extrem de tensionata, eu avand inca in carne amintirea batailor ei... Abia acum cativa ani s-a spart iar buboiul si mi-am dat seama cat rau imi facusem cu acele minciuni si cu dorinta obsesiva de armonie cu orice pret... fiindca pretul cel mai mare l-am platit eu singura... Iti doresc ca la tine sa fie altfel.
Contrapunct, bine punctat
Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)
Poze cu noi
Povestea nasterii *** www.onetruemedia.com/shared?p=7248d8e682f97e03a2212a&skin_id=1602&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Slide show David
Happy_in_TO spune:
| Citat: | ||||||||||||||
citat din mesajul lui Simona_B
oare? O fi mama ta si o iubesti tu mai mult
Pt asta eu te pup. am insistat ca are nevoie desi nu era de acord, si a mers la un psiholog. Acela i-a spus ca e normal si nu i-a dat nici un tratament. Apoi nu a mai mers deloc...
Sigur c am cuvinte bune pt mama mea. Incerc sa ii fiu si mama si sora uneori, dar nu consider ca trebuie sa fac parada aici de dulcegarii. Stiu ca sinceritatea doare, este defectul meu si mi-l asum. Tot din acelasi defect fii convinsa ca ii spun si aprecierile la adresa ei, n ule spun f des, pt ca tocmai o respect si pt ca eu consider ca nu are aceleasi nevoi ca si fetele mele de 4 si 1 an...
Cred ca avem perceptii diferite despre dragoste si respect. Este un strigat de ajutor pe care eu l-au facut aici: pt linistea mea, dar si pt (paradoxal) mama mea. Eu am epuizat modalitatile mele de a trage semnalul de alarma si, findca sunt gasita eu exagerata, am dorit sa stiu parerea unor oameni neimplicati emotional. Eu pe mama mea nu am mentionat-o cu nume prenume si intentia ma nu a fost aceea e a o scote in fata clasei. Tot paradoxal poate pt tine, ma bucur ca exista persoane care o sustin ca si tine.
Uite care e baiul, Happy: ar trebui sa fii convinsa ca ai dreptate cand afirmi asa ceva. Singurul motiv pe care il am ca sa postez aici este ca VREAU sa imi ajut mama. Pt mine forumul acesta nu este o sursa de satisfacere a nevoii de a jigni sau de fi jignita. Daca vie continua sa ma ataci fara motiv te voi raporta la moderator. Multumsc pt intelegere.
Si eu o vreau pe mama mea aa cum este ea, fara blestemataasta de depresie care imi face si mie viata un cosmar
Stai linistita, draga mea, nu l-am cunoscut pe sotul tau :)... asta ca sa nu iti repet ca te raporteeez... :) Simona_B |
Raporteaza draga unde vrei. Da' ia mina aia din sold, ca nu iti sta bine!
Da, eu vorbesc deschis cu mama mea depsre tot, inclusiv sex! Ii spun unde a gresit, imi cer iertare unde am gresit eu, ne spunem ca ne iubim fara sa le clasificam la dulcegarii fara sens!
Mama mea nu m-a crescut pe mine, bunica mea m-a crescut. Cu ea am emigrat in Canada cind ea avea 74 de ani si eu 19 iar aici am luat-o de la zero! Acum are 91 de ani. Citeodata vorbeste aiurea, din tinerete, face caca la wc si cade caca si pe jos, se vaita toata noaptea de durere de oase, spala vasele anapoda... asta este! Facem curat dupa ea, desinfectam, ascultam la nesfirsit povesti din copilaria ei... O facem cu dragoste si din respect nu ii reprosam toate neajunsurile! Fetele mele o iubesc, o pupa de noapte buna in fiecare seara, eu ii aducc flori in fiecare saptamina, o duc la plimbare peste tot, cu carutul... Acum doi ani in Febrruarie, Martie am dus-o cu carutul la Expozitia de gradinarit. Afara era frig, gri si urit... Iar inauntru erau miii de flori de toate felurile, aranjamente florale, mirosea ca primavara! I-am cumparat o orhidee ca amintire de care si acum are grija si a reinflorit de doua ori... Si stii ce mi-a spus?... "Nu stiu cum este in rai, dar sper sa fie asa de frumos ca aici!"
Asa cum este ea, bolnava si un pic senila mi-as dori sa traiasca o vesnicie!
Acum ceva despre mine: eu imi cresc fetele singura! Si am ramas cu ele de la 4 ani si 2 ani. Mamei mele nu i-am reprosat niciodata ca nu m-a ajutat cu ele atunci cind a decis sa plece inapoi. Pentru ca ea nu este datoare sa imi creasca mie copiii!
Io am plecat de la subiectul asta, ca e pierdere de timp cind tu nu esti dispusa sa accepti si alte puncte de vedere intr-un mod civilizat!
Nu inainte de a-ti dori si tie si mamei tale sa va gasiti echilibrul unei vieti armonioase impreuna sau separat!
Alice
mariamunteanu spune:
Eu am doar atat de spus: fiecare sa-si organizeze viata separat, incetati sa mai convietuiti. Continuand asa veti intinde la nesfarsit reprosurile si asta nu va duce la nimic. Fiecare sa-si organizeze viata sa, sa se gandeasca si sa se evalueze pe sine, apoi poate veti gasi un modus vivendi.
Nu spun sa va despartiti total sau definitiv, ci doar sa va detasati de probleme.
Maria
maru spune:
simona si analugojana
eu am avut parte de ambele lumi, sa zic asa:
mama, care m-a ajutat fie ca am vrut sau nu, ca ea sau drumul, si mi-a bagat in cap ani de zile ca fara ea o sa mor de foame. Venea acasa in lipsa noastra si facea curat, facea mancare. Ca ea nu gateste nimeni (si gateste bine) si nici curatenie nu stiu sa fac ca lumea!
Apoi copilul, fara ea, si copilul ar muri de foame, sau ar fi nespalat! si l-a luat la tara, ca eu nu o sa ma descurc si o sa imbolanesc copilul! Toamna, toate cele din camara le puneam impreuna, noi caram de la piata, mama si tata le preparau, banii pe din doua, si apoi produsele pe din doua! Ca eu nu sunt in stare de nimic!
apoi fara mancarea data de ea de la tara (dupa ce s-au mutat la tara) noi am fi muritori de foame!
la inceput ne-am razvratit, ne-am suparat, ne-am contrat. apoi am zis: hei, daca ea e multumita, daca sufleteste e linistita ca ne ajuta, ca asta e menirea parintelui, de ce sa ii stricam pplacerea?
As fi vrut cand venea la mine sa mai stam de vorba ( nu ca am fi stat vreo data), sa se odihneasca, ca o vedeam obosita...dar daca nu o convingeam deloc?
Am venit aici si mama nu e langa noi: mai si nu stiu cum se face dar casa e curata, mancare e in frigider, bunatati in camara, copilul sanatos! Mama are meritul ei in toate astea: de la ea am invatat sa gatesc, sa fac curat, sa...si ii multumesc!
cealalta lume? soacra mea! Nu s-a bagat in sufletul nostru ( nu atat cat sa devina o pacoste), nu a sarit sa ne ajute, mi-a fost mai mult prietena decat mama soacra. As fi vrut de multe ori sa ma ajute cum face mama, dar nu e felul ei, ea prefera sa stea cu copilul, da sa se joace cu el, nu sa il stearga la fund sau sa il hraneasca!
cum o fi bine? nici asa si nici asa...
Simona, rabdare multa si sincer, eu cred ca va trebuie un pic de pauza. Mama sa revina acasa pentru un timp, sa isi mai traiasca si viata ei, si sa vina inapoi in vizita cand ii e dor, sa stea pentru o perioada...
(mama si tata vin la vara aici, deja ma gandesc cu bucurie si teroare la momentele ce vor veni: asa ca deja mi-am facut programare la doctor pentru niste intaritoare)
PS: o iubesc pe mama (si pe mama soacra) chiar daca nu sunt intodeauna de acord cu ea
Doamne'ajuta!
POZE
POZE2
http://maru-incotro.blogspot.com/
Simona_B spune:
| Citat: |
Raporteaza draga unde vrei. Da' ia mina aia din sold, ca nu iti sta bine! Da, eu vorbesc deschis cu mama mea depsre tot, inclusiv sex! Ii spun unde a gresit, imi cer iertare unde am gresit eu, ne spunem ca ne iubim fara sa le clasificam la dulcegarii fara sens! Mama mea nu m-a crescut pe mine, bunica mea m-a crescut. Cu ea am emigrat in Canada cind ea avea 74 de ani si eu 19 iar aici am luat-o de la zero! Acum are 91 de ani. Citeodata vorbeste aiurea, din tinerete, face caca la wc si cade caca si pe jos, se vaita toata noaptea de durere de oase, spala vasele anapoda... asta este! Facem curat dupa ea, desinfectam, ascultam la nesfirsit povesti din copilaria ei... O facem cu dragoste si din respect nu ii reprosam toate neajunsurile! Fetele mele o iubesc, o pupa de noapte buna in fiecare seara, eu ii aducc flori in fiecare saptamina, o duc la plimbare peste tot, cu carutul... Acum doi ani in Febrruarie, Martie am dus-o cu carutul la Expozitia de gradinarit. Afara era frig, gri si urit... Iar inauntru erau miii de flori de toate felurile, aranjamente florale, mirosea ca primavara! I-am cumparat o orhidee ca amintire de care si acum are grija si a reinflorit de doua ori... Si stii ce mi-a spus?... "Nu stiu cum este in rai, dar sper sa fie asa de frumos ca aici!" Asa cum este ea, bolnava si un pic senila mi-as dori sa traiasca o vesnicie! Acum ceva despre mine: eu imi cresc fetele singura! Si am ramas cu ele de la 4 ani si 2 ani. Mamei mele nu i-am reprosat niciodata ca nu m-a ajutat cu ele atunci cind a decis sa plece inapoi. Pentru ca ea nu este datoare sa imi creasca mie copiii! Io am plecat de la subiectul asta, ca e pierdere de timp cind tu nu esti dispusa sa accepti si alte puncte de vedere intr-un mod civilizat! Nu inainte de a-ti dori si tie si mamei tale sa va gasiti echilibrul unei vieti armonioase impreuna sau separat! Alice |
Uite, ptca eu chiar nu sufar de potagonism deloc si nici de dorinta ca neaparat trebuie sa am numai io dreptate, ti-a trimis in privat un mesaj de-al tau de aii de pe forum in care tu ai ales sa lupti intr-unfel cu mama ta pt binele copiilor tai, IN FELUL TAU. Te rog sa intelegi ca eu doresc sa rezolv problmle mele altfel pt ca o consider pe mama mea mai vulnerabil decat este mama ta. Aaaa, si incaceva, ca tot sustii ca bunicii nu trebuie sa isi creasac nepotii si chestii de astea: pe tine cine zici ca te-a crescut? De ce zici ca nu sunt capabila sa accept lte idei: numai pt ca nu o trimit pe mama acasa asa cum ai facut tu, pt ca mi-ai spus-o TU sa o fac? Ti-am chiar multumit public pt ca ma ajuti chiar daca esti de partea ei si iti multumesc inclusiv a "n"-a oara si pt asta, la modul cel mai serios cu putinta.
Eu am spus ca o sa raportez atacurile tale personale si nuideile tale, retine ca e o diferenta.
mariamunteanu spune:
Happy in To, bunica ta chiar merita recunostinta ta si eforturile pe care le faci pt. ea acum. Daca te-a crescut si te-a sustinut in Canada, daca apreciaza ceea ce faci pt. ea, inseamna ca este o femeie demna de toata dragostea ta.
Nu toate mamele/bunicile sunt ca ea.
Maria