Tata in Ro
Raspunsuri - Pagina 11
A_Iulia spune:
Simpatic, uite ce as face eu in locul tau.
As mai incerca sa vorbesc o data cu mama, in lumina noii situatii (ea stie bine acum ce simte copilul, cum reactioneaza el - ai dat cateva exemple si e destul de clar).
I-as spune ca doresc pe hartie drept de vizita multumitor, chiar daca primeste ea custodia (poti sa ceri cat doresti).
Terminati procesul. Dupa parerea mea, situatia intre voi nici nu are cum sa stea altfel, in timpul divortului exista tensiuni nebanuite, insa de multe ori lucrurile se aseaza ulterior. Poate de asta nici nu poti acum sa discuti ceva cu ea, totul pare blocat.
In practica, tu oricand ai dreptul de a cere din nou, in instanta, numar sporit de ore de vizita, etc. Deci incredintarea copilului nu iti limiteaza definitiv contactul cu el.
Cum ar reactiona mama copilului cand acesta ii spune ca vrea sa-l vada pe tata? Poate ca pe moment se opune, insa nu sunt convinsa ca atitudinea ei va ramane asa pe termen lung.
Incearca sa intelegi si tu ca nu se poate altfel decat sa te intelegi cu ea. Fa tot ce-ti sta in putinta sa realizezi asta, este vorba de copilul tau. Incearca s-o tratezi cu mult respect - nici n-ai idee cat de mult conteaza si cat de mult se pot schimba lucrurile cu o vorba frumoasa. Stiu ca iti e greu, insa e singura cale sa obtii ceea ce doresti.
Pentru ca eu nu cred ca ai nevoie de custodie. Tot ce ai nevoie este un contact nelimitat, in masura posibilitatilor, cu copilul tau. Ia exemple de pe forum, acolo unde sunt pozitive (espiritu, etc) - vezi ce a functionat si fa la fel.
Nici nu mai incerca sa schimbi parerea lumii, pentru ca nu vei reusi (si aici ii dau dreptate lui Contrapunct, este foarte greu sa ceri o parere obiectiva pe un forum exclusivist de mamici, raspunsurile de aici nu fac decat sa dovedeasca ca fiecare priveste situatia strict din interesul sau). Nici legea nu o schimbi.
Eu iti tin pumnii sa reusesti sa inchizi situatia cat mai repede cu putinta si saai parte de o relatie minunata si nelimitata cu copilul tau.
danabb1 spune:
Multumesc Mihai ca in calitate de barbat nu iei apararea barbatilor asa din oficiu,Simpaticul desi nu ti-ai detaliat problema cea ce ai spus este suficient pentru mine sa inteleg ca-ti arde inima dupa copilasul tau ca poate daca ai ceva impotriva mamei te abtii si nu o calomniezi si asta zice multe despre caracterul tau.
In cazul tau te inteleg ca doresti apropierea copilului foarte mult si ca daca faci tot ceea ce ai zis si ai fi dispus sa faci in continuare toate sacrificiile necesare cresterii unui copil si sa ai dedicatia necesara pai ai tot dreptul sa ceri mai mult.Fiecare parinte care isi iubeste si adora copilul si-l doreste aproape si e foarte normal. Mie mi-ar fi foarte greu sa-l las sa doarma in alta parte decat langa mine chiar si langa tatal lui,as face lucrul acesta doar daca as sti ca este dorinta copilului meu si ca asta l-ar face fericit si nu l-as lasa de tot ci doar pe jumatate ca sa avem fiecare cate o parte din fericire si copilul si tatal si eu,asa mi s-ar parea corect fiecare cu micul lui sacrificiu.
simpatic spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Mihai33 Buna seara, La nivel de principiu eu nu imi pot imagina situatia in care tatal sa fie mai potrivit pentru a creste copilul decit mama biologica a acestuia ( cu exceptia cazurilor in care aceasta maltrateaza copilul, are probleme psihice etc). Sint de acord ca tatal trebuie sa aiba un rol in viata copilului si e trist ca unele mame folosesc copilul ca pe un instrument de santaj, dar poate ar fi interesant de aflat ce le-a determinat pe acele mame sa fie asa inversunate. Eu nu cred ca o persoana devine razboinica, dornica de razbunare si inversunata impotriva cuiva fara motiv, mai ales o mama impotriva tatalui copilului ei. Se spune ca atunci cind semeni vint culegi furtuna....Nu spun ca asta ar fi cazul de fata, vorbesc la nivel de principiu, orice situatie se anlizeaza de la caz la caz inclusiv in instanta. Mihai |
Tot la nivel de principiu, probabil, cand un parinte - nu conteaza care, mama, tata dar PARINTE - isi vede copilul suferind posibil ca va face orice sa nu il mai vada asa, inclusiv sa il creasca daca e cazul? Gresesc? Faptul ca tatii se retrag usor in asemenea situatii ascunzandu-se in spatele traditiei milenare ca oricum mama e mama si creste copilul , nu inseamana ca s-au uitat si acolo adanc in sufletul copilului sa vada ce e, si chiar daca uneori nu isi exprima clar sentimentele, acesta simte lipsa tatalui....dar e mai simplu pentru tati sa se retraga.....nu stiu daca ai copil, dar daca ai sa presupunem , "ipotetic" ca , inca de mic , l-ai adormit zi de zi plimbat in bratele tale, in timp ce te uitai la ochisorii lui sa vezi cum se inchid usor usor, si cu o mana te prinde de gat, si apoi il pui incet incet in pat sa nu il trezesti, si continui sa ii canti si il mangai pe frunte pana iti dai seama ca a adormit si te bagi si tu in pat langa el, si adormi si vezi ca peste noapte cand se mai foieste si te cauta cu mana sau deschide ochii si cand te vede se intoarce linistit pe partea cealalta si isi continua somnul,si, intr-o zi, deodata, BRUSC TOATE ASTEA DISPAR, nu stiu cum te-ai simti tu ca tata, dar te-as intreba stii ce e in sufletul copilului tau in acest caz?
Cat despre razbunare, inversunare, razboi si ce mai zici tu pe acolo nu intru in discutii adanci pe aceasta tema momentan dar o sa fac 2 remarci :
- indieferent ce a fost intre 2 persoane, dar INDIFERENT ce a fost, COPILUL E COPIL si cand se ajunge la divort , ar trebui sa se tina cont doar de acest aspect, restul oricum nemaicontand ;
- ca un paradox trist , deobicei inversunarea mamelor apare acolo unde stiu si simt ca, copilul isi iubeste tatal, si isi dau seama ca singura solutie reala e sa distruga aceasta iubire daca s-a ajuns la divort, altfel copilul va suferi teribil; si cum sitemul le ajuta , chiar daca nu isi dau seama de acest lucru la inceput , pe masura ce inainteaza in "razboi" realizeaza acest lucru si devin din ce in ce mai inversunate, si mai convinse ca fac bine ceea ce fac.
Un om poate avea totul neavand nimic, sau, poate sa nu aiba nimic avand totul!
simpatic spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Adina Iulia Simpatic, uite ce as face eu in locul tau. As mai incerca sa vorbesc o data cu mama, in lumina noii situatii (ea stie bine acum ce simte copilul, cum reactioneaza el - ai dat cateva exemple si e destul de clar). I-as spune ca doresc pe hartie drept de vizita multumitor, chiar daca primeste ea custodia (poti sa ceri cat doresti). Terminati procesul. Dupa parerea mea, situatia intre voi nici nu are cum sa stea altfel, in timpul divortului exista tensiuni nebanuite, insa de multe ori lucrurile se aseaza ulterior. Poate de asta nici nu poti acum sa discuti ceva cu ea, totul pare blocat. In practica, tu oricand ai dreptul de a cere din nou, in instanta, numar sporit de ore de vizita, etc. Deci incredintarea copilului nu iti limiteaza definitiv contactul cu el. Cum ar reactiona mama copilului cand acesta ii spune ca vrea sa-l vada pe tata? Poate ca pe moment se opune, insa nu sunt convinsa ca atitudinea ei va ramane asa pe termen lung. Incearca sa intelegi si tu ca nu se poate altfel decat sa te intelegi cu ea. Fa tot ce-ti sta in putinta sa realizezi asta, este vorba de copilul tau. Incearca s-o tratezi cu mult respect - nici n-ai idee cat de mult conteaza si cat de mult se pot schimba lucrurile cu o vorba frumoasa. Stiu ca iti e greu, insa e singura cale sa obtii ceea ce doresti. Pentru ca eu nu cred ca ai nevoie de custodie. Tot ce ai nevoie este un contact nelimitat, in masura posibilitatilor, cu copilul tau. Ia exemple de pe forum, acolo unde sunt pozitive (espiritu, etc) - vezi ce a functionat si fa la fel. Nici nu mai incerca sa schimbi parerea lumii, pentru ca nu vei reusi (si aici ii dau dreptate lui Contrapunct, este foarte greu sa ceri o parere obiectiva pe un forum exclusivist de mamici, raspunsurile de aici nu fac decat sa dovedeasca ca fiecare priveste situatia strict din interesul sau). Nici legea nu o schimbi. Eu iti tin pumnii sa reusesti sa inchizi situatia cat mai repede cu putinta si saai parte de o relatie minunata si nelimitata cu copilul tau. |
Multumesc mult pentru sfaturi si incurajari.
Despre discutia cu sotia , am incercat nu odata poate de mii de ori , poate chiar de prea multe ori cum probabil nici un alt barbat nu ar fi facut, dar nu am cu cine , o sa detaliez cazul si o sa iti dai seama.
Departe de mine gandul de a incerca sa schimb parerea lumii, eu am vrut doar sa o aflu, in nici un caz sa o schimb, si din pacate ai dreptate raspunsurile m-au convins si pe mine , ca toti indiferent ce suntem , mamici sau tatici, privim situatia din interesele noastre, si apoi a copiilor nostri. Trist dar adevarat.
Un om poate avea totul neavand nimic, sau, poate sa nu aiba nimic avand totul!
simpatic spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui danabb1 Multumesc Mihai ca in calitate de barbat nu iei apararea barbatilor asa din oficiu,Simpaticul desi nu ti-ai detaliat problema cea ce ai spus este suficient pentru mine sa inteleg ca-ti arde inima dupa copilasul tau ca poate daca ai ceva impotriva mamei te abtii si nu o calomniezi si asta zice multe despre caracterul tau. In cazul tau te inteleg ca doresti apropierea copilului foarte mult si ca daca faci tot ceea ce ai zis si ai fi dispus sa faci in continuare toate sacrificiile necesare cresterii unui copil si sa ai dedicatia necesara pai ai tot dreptul sa ceri mai mult.Fiecare parinte care isi iubeste si adora copilul si-l doreste aproape si e foarte normal. Mie mi-ar fi foarte greu sa-l las sa doarma in alta parte decat langa mine chiar si langa tatal lui,as face lucrul acesta doar daca as sti ca este dorinta copilului meu si ca asta l-ar face fericit si nu l-as lasa de tot ci doar pe jumatate ca sa avem fiecare cate o parte din fericire si copilul si tatal si eu,asa mi s-ar parea corect fiecare cu micul lui sacrificiu. danabb1 |
O sa detaliez cazul, si probabil ca atunci , involuntar voi zice si cateva cuvinte "urate" despre fosta....trist este ca , nu incerc acum dupa despartire sa il apropii pe copil de mine, pur si simplu printr-o conjuctura independenta de vointa parintilor, si prin modul cum m-am comportat si dedicat copilului meu, acesta s-a apropiat definitiv si irevocabil de mine, si il doare foarte tare ce se intampla acum....tare...tare.....
Un om poate avea totul neavand nimic, sau, poate sa nu aiba nimic avand totul!
coltofeanu spune:
Daca o mama este de acord ca puiul ei sa fie incredintat tatalui, atunci tatal supune ca este denaturata, ca orice leoaica se lupta pentru puii ei, dar o mama adevarata? De ex. dl. D ( un mare cantaret de muzica populara)...imi amintesc ca mergeam la spectacole si I. copil fiind, canta ceva de genul " m-ai lasat mama-n patut..." si multe altele de iti dadeau lacrimile vrand-nevrand. Si cate vorbe urate spunea sotul despre mama copilului lui...si cati ani...sub motivul ca si-a lasat copilul (insa in spatele acelor cuvinte de fapt cred ca era durerea ca sotia l-a parasit pe el - sotul). Eeeee.... cazurile difera...
simpatic spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui coltofeanu Daca o mama este de acord ca puiul ei sa fie incredintat tatalui, atunci tatal supune ca este denaturata, ca orice leoaica se lupta pentru puii ei, dar o mama adevarata? De ex. dl. D ( un mare cantaret de muzica populara)...imi amintesc ca mergeam la spectacole si I. copil fiind, canta ceva de genul " m-ai lasat mama-n patut..." si multe altele de iti dadeau lacrimile vrand-nevrand. Si cate vorbe urate spunea sotul despre mama copilului lui...si cati ani...sub motivul ca si-a lasat copilul (insa in spatele acelor cuvinte de fapt cred ca era durerea ca sotia l-a parasit pe el - sotul). Eeeee.... cazurile difera... |
Domnule coltofeanu, daca o leoiaca se lupta pentru puii ei, o face pentru binele si interesul ei, sau pentru binele si interesul puilor ei?.... Eeeee...oameni difera de animale......
Un om poate avea totul neavand nimic, sau, poate sa nu aiba nimic avand totul!
kariguld spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui espiritu
daca facem o chestionare toate femeile de pe forum vor spune "vai ,eu nu...." dar daca stam sa analizam postarile vom constata ca e taman pe dos.e ca la judecatorie,ca sa trasez o paralela,cand se judeca incredintarea copilului ; teoretic si mami si tati sunt egali dar practic se fac diferente/discriminari la greu. ce virtuosi si integri ne dam din spatele monitorului. in viata e ca la bal mascat :cand toata lumea isi scoate masca s-a dus veselia. |
espiritu, eu ma refeream la faptul ca nu cred DOAR in suferinta femeilor, cred in suferinta oricui, barbat sau femeie!
din partea mea, fie barbat , fie femeie, beneficiaza la fel, de raspuns, sfat, tratament!
Kari
dragostea care nu se exprima in fapta, nu este dragoste!
Mihai33 spune:
Simpatic, imi pare rau ca treci prin situatia asta, totusi imi vine greu sa inteleg cum si de ce doi oameni care au facut impreuna un copil, care se presupune ca s-au iubit la un moment dat, nu mai pot discuta rational si ajunge la o intelegere , iar pentru asta exista mereu o cauza.....situatia in care sinteti acum este doar efectul. Poate daca ati incerca sa lucrati asupra acelei cauze care v-a adus aici ati indeparta si efectul - imposibilitatea in care sinteti acum de a comunica.
Chiar daca mama va primi custodia tu vei face in continuare parte din viata copilului...instantele iau in considerare interesul copilului in aceste situatii, si de regula a ramine linga mama, mai ales cind copilul este micut, se considera a fi in interesul copilului (cu exceptiile de rigoare evident....poate situatia ta este o astfel de exceptie, nu reiese insa asta din ce ai postat aici).
Mihai
kariguld spune:
simpatic, am observat in postarile tale, ca iti pasa foarte mult de copil, esti atasat de el, te-ai ocupat si inca te ocupi...sper ca am inteles eu bine!
dar, tu esti unul din putinele cazuri, in care mama, a fost probabil, (nu avem date despre caz) cea care nu s-a implicat mai deloc in viata copilului, sau...datorita unei conjuncturi la un momendat a incetat sa se mai ocupe de copil si ai preluat tu cel mai mult din sarcini. la divort nu se ajunge din cauza unui singur partener....in fiecare caz exista "adevar"de ambele parti, fiecare cu vina lui, sau cu dreptatea lui....nu se intampla pur si simplu, gata ma satur de ochii tai, imi iau bagajele si ma car!! a, dar inainte, declar razboi, asa ca sunt eu intr-o pasa proasta....exista motive ( ca sa ma exprim elegant) de ambele parti, mai mult sau mai putin.
acuma cred ca te-ai lamurit ce si cum credem noi despre problema expusa de tine....daca vrei poti detaila, daca nu...las-o asa...tu stii cel mai bine....gandeste-te la consecintele celor postate de tine pe viitor...
Kari
dragostea care nu se exprima in fapta, nu este dragoste!