Intre mama si sot

Da ,cam asta ar vrea sotul meu sa nu mai vorbesc la tel cu mama mea,sa ii impartasesc indiferenta si lipsa de respect pe care o are el fata de mama mea!Cum as putea sa-i fac asta propriei mele mame ,care a fost intotdeauna alaturi de mine,ne-a ajutat ,ne-a sprijinit,l-a respectat ,i-a vorbit civilizat ,care mi-a fost intotd. un exemplu,cea mai buna prietena ,al 2-lea om pe lumea asta dupa copilul meu pt. care as face orice? Si toate astea pt. ce?

Pentru ca sotul meu e un carcotas, e intotdeauna pus pe contraziceri chiar daca are sau nu dreptate,pt. ca nu tine cont ca ea e singura bunica a copilului nostru?Sa nu va inchipuiti ca mama e pe capul nostru toata ziua.Nu.Locuieste la peste o mie de km. o vad doar odata pe an,de ziua copilului ,cand vine incarcata cu 10 bagaje ,cu de toate pt. toti,si sta o saptamana.Tocmai asta ma face sa fiu atat de revoltata, si sa nu-i inteleg atitudinea ,si ma cuprinde o raceala fata de de el ,cand il vad cum devine un rautacios.El m-a indepartat de cea mai buna prietena a mea,iar la adresa celorlalte rude ale mele mereu are cate ceva negativ de comentat!Sunt f. trista si revoltata.

Acum 2 zile s-a intors cu copilul (eu n-am putut sa merg cu ei) dintr-o scurta vacanta de la mama si sora mea (locuiesc in acelasi oras in Germania).Copilul meu are o problema medicala si ea facut tot posibilul sa-l investigheze la cea mai buna clinica.S-a internat cu el ,ma rog nu intrui in amanunte.Ei....si al meu sot care nu poate sa o suporte pe sora-mea a avut un conflict care a degenerat intr-un scandal de proportii.Motivul pueril ,de la o banala discutie la reprosuri ,cuvinte grele etc.El n-a cedat ,sora mea nici atat mama intre ei sa aplaneze conflictul ,ca doar el era MUSAFIR! un musafir care n-a stiut sa evite discutiile ,ci a pus gaz pe foc!Nu-l inteleg cum poate sa fie atat de indiferent,pana la urma daca nu-mi respecta mama,o jigneste, asta inseamna ca nu ma respecta nici pe mine!

Sunt f. trista si nu pot sa-i dau dreptate in varianta lui ,pentru ca stiu cat de enervant poate fi intr-o discutie,nu e prima data cand se comporta asa.Iar acum......cum poate sa-mi ceara asa ceva?" "Copilu n-are nevoie de o bunica si matusa duse de acasa"Nu pot sa cred ca ar fi in stare sa-l instraineze pe copil de mama mea!

Ma deranjeaza atitudinea asta a lui ,de a se considera mereu nevinovat ,perfect ,iar noi ceilalti suntem intotd. de vine.In momente din astea simt ca Il urasc ., si nu-l inteleg.Nu stiu ce atitudine sa am.Sunt f. trista ,si revoltata .

miria_cristina spune:

Imi pare rau pentru tine. Ar trebui fara cearta si fara discutii si fara argumente sa-i spui ca mama si sora si oricine din familia ta sunt rudele tale si atat. el este un strain cu care stai cat iti este bine. Iar acuma nu-tieste bine, iar dansul fara grad de rudenie cu tine este motivul pentru care suferi.
Deci, copilul, mama ta sunt cele mai importante persoane pentru tine. Accepta asta, inseamna ca te accepta, nu accepta asta, renunti la el. Intre un strain si mama ta pune-l sa aleaga logic.

Si l-as santaja cu asta. Daca nu, tu ar trebui sa te gandesti ce faci pentru ca devine problema ta nu a lui faptul ca nu le accepta.
Poate va intelege macar sa nu le critice.



Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

tibiuta spune:

Bineinteles ca cearta si discutii au fost din plin pe tema asta.Am simtit ca o i-au razna cand a zis ca pt. el mama mea nu mai exista ,si ca nu mai vrea sa mai aiba nici un fel de comunicare ,si nici copilul nu vrea sa mai aiba relatie cu ea ,aici a fost momentul culminant cand am facut o criza de nervi.Cum sa-mi indepartezi eu copilul de bunica lui??!Ca ,eu treaba mea pot sa ma mut si la ea daca vreau,dar cand va veni la noi in vizita el va pleca de acasa.Nu pot sa-l inteleg.I-am spus ca n-are nici undr. sa faca asta ,in primul rand niciodata n-am sa -mi reneg mama numai pt. ca el n-o suporta,si daca indrazneste sa-mi interzica sa-si vada copilul bunica, o sa fie cel mai gresit gest al lui.Si cu asta ,aseara am incheiat discutia aseara ,ca incepuse sa se incinga atmosfera prea rau.Poate cu timpul ii va trece ,desi ce ma deranjeaza si ma scoate din minti ,e faptul ca la el nu exista cale de mijloc ,si niciun fel de circumstante .Daca cineva a gresit apoi gata in ochii lui e iremediabil compromis ,nu poate sa ierte nici sa uite.

Kea spune:

tibiuta, dar el n-are parinti, frati, rude, prieteni? Eu le-as aplica acelasi "tratament": se poarta urat cu ai mei, ii tin si eu la distanta pe ai lui (ca sa ma port urat nu pot, si mai ales asa din senin). Dar asta i-as sublinia din timp, ca sa stie de ce procedez asa. Si n-as permite sa vorbeasca urat despre familia mea. De aici zic eu ca pleaca multe, caci daca nu-mi respecti parintii si ii vorbesti de rau in fata mea, pai unde e respectul fata de mine? Eu zic ca pe asta trebuie insistat si eu una n-as ceda. Ceea ce sunt eu, sunt datorita educatiei, eforturilor si sacrificiilor parintilor mei. Nu-i place, sa fie sanatos, eu n-as renunta in veci la parinti si la frati ca asa i-a casunat la sotul meu sa le gaseasca nod in papura. Nu-i convine, sa se framante interior , problema lui, eu n-as tolera sa-i vorbeasca de rau si sa-i jigneasca.
Astea zic eu ca trebuie lamurite sa fie clar pt toata lumea si nu m-as certa pe tema asta toata ziua. Nu-i convine, ok, te duci singura cu copilul la mama ta, el sa stea acasa, daca nu-i in stare sa se poarte civilizat.
Trebuie, zic eu, sa calmezi pt inceput spiritele, sa impui limite si sa incerci sa eviti intalnirile astea daca e posibil. In nici un caz nu-l mai trimite singur la ai tai.

miria_cristina spune:

Daca mama ta a facut ceva care nu era frumos vis-a-vis de sot, atunci poate ar trebui sa-i explici ca s-a remediat situatia sau chiar sa-i pui fata in fata sa se lamureasca, cu conditia unei atitudini decente.
Orice se poate rezolva cu vorba buna. Dar trebui sa fi destul de educat si dornit s-o faci.

Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

tibiuta spune:

Mama nu a facut nimic care sa-l jigneasca,ca s-au mai contrazis pe unele chestii e normal,insa el o crede pe mama vinovata ca a intervenit in altercatia cu sora mea ,care intr-adevar e vinovata ,pt. ca ea stiind ca nu se inteleg amandoi si nu se pot suporta unul in preajma celulilalt ,nu a facut nimic ca sa-l evite ,dimpotriva l-a jignit,iar momentul culminant a fost cand sora -mea a aruncat in el cu o cutie ce-o avea la indemana pe masa si i-a intrat in ochi sotului meu coltul ,el atunci a vrut s-o scoata din casa afara ,ea s-a enervat ca nu iasa ca e casa lui mama,mama s-a bagat intre ei ,iar el asa a ramas cu parerea ca mama tot partea sora-mii o tine si lui nu i-a acordat nici o circumstanta.In plus la scandaluyl asta copilul a fost de fata ,si asta l-a deranjat pe el f. mult ,s-a speriat , a inceput sa planga .Si uite asa au degenerat lucrurile.

Eu, ii inteleg reactia vis-a-vis de sora mea care e mereu pusa pe cearta ,insa nu-l inteleg ce are cu mama ,ca ea nu i-a facut nimic.IN ,sfarsit ,e nasol cand se intampla asa ceva in familie.

El nu mai are parinti ,si neamurile lui sunt departe ,nu tinem legaturi stranse,deci nu am cum sa-l santajez cu neamurile lui.
Tin la sora-mea ca avem acelasi sange ,si am crescut impreuna,dar e genul de om care nu tine cont de consecintele vorbelor aruncate la nervi ,si nici ale actiunilor ei.Si ,intr-o cearta fiecare are partea lui de vina, iar cand nici unul nu cedeaza ,cand orgoliul e mai presus de ratiune ,finalul nu poate fi decat trist.

andrath spune:

Tibiuta, ca sa-l intelegi tre' sa te pui in locul lui. Incearca, vei avea o revelatie.
Mama ta e mama ta, dar el e persoana cu care ti-ai facut familie.Trebuie sa ajungi la un compromis in privinta acestei probleme.
Ce as face eu? I-as spune foarte clar care este parerea mea in privinta conflictului : Conflictul este intre el si cumnata-sa ,noi ceilalti nu avem nici o vina, iar ei doi sa faca bine sa-si rezolve singuri problemele fara sa ne amestece pe noi. Si as incheia subiectul.
Nu as accepta indepartarea rudelor mele pe motiv ca s-a certat el cu ele. N-are decat sa le ignore cat sunt in casa care este si a mea.

"Sunt inofensiva, dar gandul meu e criminal!!"

Dariela spune:

Tibiuta - Sub nicio forma nu accepta indepartarea mamei tale din viata ta si a copilului numai pentru ca sotul doreste acest lucru. Inteleg ca ai o relatie super cu mama ta si trebuie sa ramana mama ta indiferent de cine este sotul tau.
Si chiar daca mama ta a luat apararea fiicei sale, el ar trebui sa inteleaga si sa treaca peste acest incident.
In plus inteleg ca intre tine si mama ta e o distanta fizica destul de mare, deci nu se pune problema sa stati impreuna 10 ore din 24.
Nu cred ca e o solutie sa te comporti la fel fata de parintii/rudele lui dar daca ei sunt oameni cu bun simt apeleaza la ei sa-l indrume.
Multa liniste sufleteasca!

http://www.petitieonline.ro/petitie-p28651051.html

AILUI spune:

Salve!
Sunt de aceeasi parere cu Tibiuta, sub nici o forma nu il lasa sa te indeparteze de mama ta, si trebuie sa fii ferma, sa nu cedezi!
ceea ce nu inteleg eu este de fapt de ce se comporta aa, in conditiile in care suntet la asa mare distanta.....intelegeam daca erati zi de zi, nas in nas cu ea, dar asa, chiar nu se justifica comportamentul lui....
iti doresc multa putere si multa intelepciune in aplanarea acestui conflict!


mami ailuI

tibiuta spune:

As fi o ticaloasa si o ingrata ,daca i-as impartasi sotului meu sentimentele lui pt. mama.Nu-mi reneg propria mea mama ,numai pt. ca el da o conotatie negativa faptelor, si o interpretare gresita vorbelor.Ma supara cel mai mult ca el NICIODATA nu-i vinovat ,intotd. altii sunt cei vinovati el chipurile se apara.

Acum acest conflict s-a amplificat si mai mult din cauza unui sms primit pe tel. meu de la mama ,care intr-un moment de furie l-a facut nesimtit.El mi-a deschis tel. a citit si iar a inceput,cu reprosurile.Vina mea ,ca n-am apucat sa sterg msj.Iar in privinta dreptului de a suna ,si a vorbi cu copilul am fost categorica:i-am spus ca inteleg nemultumirea lui ,dar ca mama nu are nicio vina si nu poate fi pusa la zid numai pt. ca nu reactionat asa cum ar fi v\rut el.

Oricum ,casnicia mea aluneca la vale de multa vreme ,insa nu vreau sa se sfarseasca din cauza neamurilor ,ar fi absurd.Pe de alta parte latura asta a lui dusmanoasa ma face sa fiu din ce in ce mai rece cu el.

Mihai33 spune:

Buna seara,

Ma gindesc ca poate ar trebui sa lasi ceva timp sa treaca, nu mai discutati subiectul acesta o perioada si poate in timp se dezamorseaza situatia. Evita sa discuti in contradictoriu despre asta cu sotul tau, poate evenimentele sint recente si el este inca sub impulsul furiei, nervilor.....in timp cred ca se va linisti si va intelege ca a exagerat. Continua sa tii legatura cu ai tai fara sa mai discuti despre asta cu sotul tau....intr-o situatie similara eu asa am procedat si a fost ok pina la urma.

Mihai