va rog un sfat!
Raspunsuri - Pagina 3
Happy_in_TO spune:
Dupa ce ca nu o scoti la plimbare si nu te ocupi de ea, o mai si plesnesti peste miini!
Are trei ani! Helloooo!!!
Eu imi cresc doua fetite singura, absolut singura, muncesc full time si fac si voluntariat! Fetitele mele sint cele mai bune prietene ale mele, mergem peste tot impreuna, nu am dat niciodata in ele oricit de tare m-au enervat!
Pentru comportamentul tau, din partea mea nu ai nici un pic de copasiune
anangel_lexi spune:
Adjadyn, fetele au dreptate. Prioritatea numarul 1 e copilul, NIMIC, dar NIMIC altceva. Orice altceva se poate amana, poate astepta. Noi suntem de aproape 10 luni in Germania, sotul meu sta acasa cu fetita de cand avea ea 2 luni jumate. Cand am venit aici pentru sot a fost frustrant cu atat mai mult cu cat nu vorbeste nici limba. Seara, dupa ce culcam copilul, il mai invatam cate ceva in germana si incet-incet incepe sa se descurce. NU il pun sa faca absolut nimic in timpul zilei cat sunt eu la servici, decat sa se ocupe de copil. Si o face cu succes! Seara cand vin de la servici, EU sunt cea care se apuca de gatit, de bagat rufe la spalat, etc. De aspirat, de exemplu, aspir doar in week-end. Si cu toate astea, in alea 3-4 ore pe zi cat sunt acasa, am grija sa-mi petrec timpul si cu copilul meu. Adica in timp ce curat un cartof sau o ceapa pentru mancare, povestesc cu Maria, ce-a mai facut in timpul zilei, cum s-a jucat cu tati, sau ii explic ce face mami acolo, pe urma cand las mancarea pe foc, merg sa ma joc cu ea, etc. Si Maria e un copil extrem de activ iar noi suntem uneori la capatul puterilor dar crede-ma ca merita efortul! In plus, copilul nostru se mai si trezeste noaptea de cel putin 2-3 ori. Si cu toate astea rezistam. E copilul nostru si e normal sa ne ocupam noi de el. Sigur ca mai vine din cand in cand cate un bunic sau o bunica pentru 1-2 luni la noi sa ne mai ajute, dar e doar pentru o perioada limitata de timp. Acum incercam sa inscriem copilul la gradi pentru ca e cam singurica, nu are prieteni de joaca de varsta ei si in plus vreau sa-l inscriu pe sot la cursuri de limba. Deci curaj, e greu, foarte greu, dar se poate!
de
www.totsites.com/tot/mariacornelia" target="_blank">Maria Cornelia (20.09.2006)
Din ce in ce mai mare
Pozele noastre din concurs sunt www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Mirese%20cu%20stil%20si%20farmec&page=1" target="_blank">ana1 si ana2 Va plac?
papanash spune:
din faptul ca ai postat aici problemele tale inteleg ca ai dedus unde-i problema.
da, la tine !
copilul tau reactioneaza absolut normal, simte unde-i este bine,nu unde ar trebui sa-i fie bine.
Din pacate nu stii sa te comporti cu fata ta, sa zici 'merci' ca s-a atasat de ea si nu de un strain care-i zice vorbe frumoase si ii da o bomboana.
Nu inteleg de ce te enervezi ca soacra o tine in brate cand plange, nu asa trebuie ? Cum sa lasi fetita sa planga, tie ti-ar placea ca atunci cand esti foarte suparata sa te lase cineva sa plangi, in loc sa te aline si sa te inteleaga ? Si sa-ti mai traga si vreo doua-chiar si 'numai' peste maini. De ce nu reusesti sa intri in lumea ei, sa intelegi cum gandeste si de ce ?
iti recomand sa citesti 'psihologia copilului', e mai important asta decat sters praful si sigur o sa te ajute sa intelegi lumea piticilor. Care-i plina cu povesti frumoase cu printi si printese, cu zane rele si bune. Tu trebuie sa lupti ( cu tine in primul rand) sa fii in fata printesei tale cel mai bun model, cea mai buna zana, cea mai buna prietena. Iti urez succes!
.............................................................
Mama de papanash Andreiutz ( 02.10.2007 )
www.flickr.com/photos/23756759@N04/2543804427/in/photostream/" target="_blank">Ghighi
filme Ghighi
adjadyn spune:
va mumtumesc tuturor celor care au scris subiectului meu, celor care m-au sprijint, intrucat si celor care au avut tenta de a ma critica.Intrucat poate nu am fost destul de explicita in primul subiect, tin sa specific ca de Alice m-am ocupat doar eu pana la varsta de 2 anisori, si doar de la 2 anisori soacra s-a oferit a ma ajuta cu o ora 2 pe zi pentru a-mi rezolva unele probleme casnice, care desigur le fac in prezenta fetei mele, dar altele necesita mult mai multa graba, fiindca seara am nevoie de ceva timp pentru a-mi exercita profesia.
Pentru cei care au auvut aceata intrebare ,am sa va raspund ca mi-am inceput munca(de la varta de 2 ani al fetei mele),dupa un program flexibil, stabilit de mine,doar seara dupa ce doarme fata.
Cineva mai sus spune ca poate sunt o fire mai nervoasa, din contra, meseria mea este de asa natura in care fara mult calm nu a-si putea sa mi-o exercitez, si nu doar lucrand, atat si cu Alice.Intamplator am lucrat in tara si cu copii iar pentru cine mi-a oferit sa citesc "psihologia copilului"o cunosc intr-atat incat scoala pe carea am terminat-o m-a facut sa o cunosc fara a-mi face griji pentru comportamentul pe are l-as putea avea cu propriu-mi copil.
In subiectul meu incercam sa accentuez atitudinea soacrei mele atat fata de Alice cat si fata de fata, in care am realizat ca e critica.
Nu am crezut ca se va ajunge aici lasand-o pe fata zilnic pe mana soacrei mele 1 -2 ore zilnic. Cred ca sunt multi parinti care fac deasemenea acest lucru , si nu gasesc a fi o catastrofa in momentul in care exista o buna cooperare, sau ca acesti parinti nu au grija de copii lor.
cineva ar mai fi insiunuat ca este normal ca Alice sa aibe aceasta reactie fata de mine cat o plesnec peste maini.Nu as vrea sa-si faca impresia sau sa dezvoltam aceasta problema fiindca nu e cazul.S-ar putea cred ca o invinetesc. Nici nu cred ca se poate pune problema despre aceasta.Aceasta atitudine a mea a fost intr-atat incat sa-si dea seama ca nu a fost bine, nu cat sa o doara...cat despre asamblatul mobilei nu credeti ca din aceasta mi-am facut un hobby.Cred ca fiecare familie are momentele ei de stres.
Cat despre preocuparile mele impreuna cu fata sunt normale ca in orice famile, joaca, implicat si in activitatiile casei, decupat, pictat,povesti plimbat deasemenea, dansat, etc, ..nu ducem lipsa de creativitate.
Am mai avut dificultati cu soacra mea, atat cat am crezut ca sunt normale intre nora si soacra.De aceea am decis ca Alice cand incepe gradinita sa o mai rareasca cu intalnirile.Dar asa s-a intamplat sa am un program incarcat, incat am fost de-a dreptul foarte stresata.Desigur ca a contribuit acest stres asupra fetei mele, dar atitudinea soacrei mele a intarito.
Nu gasesc ca acesta atitudine este benifica, si de aceea m-am decis ca aceste intalniri cu buni sa fie mai rare.
Soacra mea nu l-a crescut pe sotul meu pana la 6 ani. El a fost crescut de bunci, poate prin acest mod vrea sa se faca mai prezenta in viata fetei mele.Nu as putea sa-i multumesc, cum au spus altii, ca in bratele bunicii a gasit mai multa alinare, sau ca daca copilul plange ar trebui luat in brate.Este drept ca trebuie luat in brate cand plange.Dar de ce plange!?Si cand trebuie luat in brate!?Copii sunt speculativi pe cat sunt de mici.
Ei bine, cand am certat-o pe Alice sigur nu am certato ca a facut o fapta buna. si sunt tot asa de convinsa ca nu ar place nici unei mame, sa merga copilul in bratele altora si sa le spuna ca "mami m-a certat!""buni nu il cearta nici o data pe puiut""buni il iubeste pe puiut"...atunci in mintea copilului c lar mama e rea, iar buni e cea buna.Sau in cele mai dese cazuri sa va dea sfaturi fata de copil.
Desigur acest forum este un forum deschis, si va multumesc tuturora, mi-ar fi de folos celor care au trecut prin situatii similare, sau care sunt interesati cu adevarat de situatia mea, sa primesc un sfat, iar celor care nu au timpul sau rabdarea poate au altceva mai constructiv de facut.Cu toatea astea va multumesc inca o data.
Am petrecut ultimele zile impreuna cu Alice, si sunt multumita ca a decurs totul normal.Dupa cum am mai relatat intalnirile cu buni le-am rarit, dar atitudinea bunicii nu a fost una acceptabila. Am sperante ca o sa fie bine.
lisaelisa spune:
Adjadyn,
Nu stiu cum te mai simti tu acum, dar la acea vreme, cred ca treceai printr-o perioada mai dificila, iar starea ta i-ai transmis-o si fetitei tale.
Ce vreau eu sa-ti spun ?
De pe la 2 ani si fetita mea se tinea dupa mine peste tot. La bucatarie, ii dadeam sa manance cate putin din legumele pe care le pregateam pt mancare, ii spuneam cum se numeste fiecare leguma, o lasam sa bata cu lingura de lemn intr-un vas de plastic. 
Atunci cand accepti ajutorul soacrei sau mamei, trebuie sa fii pregatita sa platesti un pret, dar daca pretul consta in propiul tau copil, renunta la acel ajutor. 
lisaelisa
