Diminutivele...
Raspunsuri - Pagina 6
torna spune:
O floare si pentru mamica (alt diminutiv 
) Mihaelka!
beshter spune:
[quote]citat din mesajul lui torna
O floare si pentru mamica (alt diminutiv ) Mihaelka!
[quote]
Nu, asta e din greseala
. Am apasat si pe 'k' - care e fix langa 'l' - si mi-a placut ce a iesit. Abia acum imi dau seama ca e un diminutiv.
Isn't that ironic? Ancuta deschide topicul despre diminutive iar Mihaelka tunna si fulgera impotriva lor.
On topic: in facultate aveam un coleg ucrainean (f bun prieten, de altfel) cu care am numarat, intr-o buna zi, vreo 16 diminutive de la numele lui. Acum imi amintesc doar Sasha, Sashka, Sashenka, Shurik, Shurichka, Alex, Alexichka, hm...si cam atat. Asta da limba mangaioasa!
Acelasi personaj invata romaneste in particular. Bietul profesor de romana ajunge, la un moment dat, si la lectia de sufixe diminutivale si augmentative. Sasha le invata pe toate si baga de seama ca -ita e foarte raspandit. Drept pentru care ne spune convins ca 'veverita' e o 'vevera' mai mica, 'plosnita' o 'plosna' mai mica, 'gargarita' - o 'gargara' mai mica si tot asa.
Weekend placut!
anya spune:
La facultate am avut o colega unguroaica. Intr-o zi s-a lovit putin la cap si se plangea c-o sa-i iasa un "cornulet" .
torna spune:
[quote]citat din mesajul lui torna
O floare si pentru mamica (alt diminutiv ) Mihaelka!
[quote]
Acu vaz ca mai sus sunt de fapt doua diminutive, si Mihaelka si "mamica". Asa e, Mihaelka suna bina, iar limba noastra fara "mamica" nici n-o concep.
Mihaelka si Anya, m-au distrat povestile despre colegii vostri, cat despre domnul cu manuta....
beshter spune:
Anya, ma provoci sa mai spun si eu una cu Sasha ucraineanu'.
Intr-o buna zi, se hotaraste toata grupa sa chiuleasca si sa mearga la film la Patria. In drum, Sasha, care mergea in frunte, vede un sobolan mort in rigola. Se intoarce si ne zice: 'uite un sobonel!'
Tisina spune:
Fetelor, dar de "muculeti" ce ziceti?
Mai auzisem diminutivul "mucisori", insa "muculeti" m-a dat pe spate!
.jpg)
Saturnine spune:
parintii mei, au vorbit corect cu mine, bineinteles, au folosit si diminutive, dar doar acolo unde se preta . Nu orice leguma devine minuscula si dragutza . La fel si eu cu micutza mea, e micutza, e dragutza, are manutze, capsor, ochisori, guritza etc. dar chiar are, nu? adica sunt mici, deci se preteaza la diminutive. Bine, are doar o luna, nu stie ea... si in rest ce vorbesc cu ea... asa de chestie, vorbesc normal, daca ii povestesc ceva, doar cand ma adresez ei visavis de ea, care este micutza, si tot ce are ea este micutz, fata de un adult . Imi amintesc ca mama mea imi zicea la buric Ombi,Ombi de la ombilic .
Nici eu nu sunt asa de pornita sa folosesc diminutivele, poate deoarece nu am fost niciodata innebunita dupa copii, doar dupa a mea sunt si voi fi, dar nu mi-au placut,nu am intrat in contact cu ei, si nu m-a facut placere sa ma prostesc pentru ei, cum faceau ceilalti, copii ceva mai mari sau adulti. Am vorbit cu copii normal, ca si cu niste adulti, mi-ar fi fost rusine,si acum mi-ar fi sa o tin numai in dragalasenii . Sa nu mai zic, ca am si un timbru vocal mai grav putin si de obicei nu pot nici sa mor sa imi fac o voce pitigaiata care sa mearga cu diminutive in excces . Adica, mie asa mi se pare, ca am eu un timbru ceva mai serios si pate e si o chestie de personalitate, mi se pare mie ca felul meu de a fi si de a vorbi nu se potriveste cu prea multe dragalasenii . nu ca sunt eu exagerat de serioasa, dar am fost totdeauna mai serioasa, si am luat lucrurile in serios, desi am doar 22 de ani . Unii ma considera dura, de fapt sunt foarte sensibila, doar ca sunt colerica, si atunci oamenii nu pot intelege cum poate un om sensibil sa fie atat de artzagos, poate chiar certaretz si uneori crud in sinceritatea lui . Poate e si o lipsa de diplomatie specifica varstei ...
alexandraaaa spune:
Ma scuzati de interventia offtopic, dar "catel" nu imi prea suna a diminutiv, poate doar "catelus". Eu una spun "catel" la un caine de statura mica, si "catelus" la puiul de caine. Mi-e greu oricat as vrea, sa spun "caine" unui chiuaua, sau "catel" unui saint bernard. Poate ca ma insel, dar asa imi suna mie....
Anda Panda spune:
Cele mai tari diminutive au fost scrise de niste mamici aici pe forum: "fundic" si "supica". Nu am mai urmarit topicul ala pentru ca simteam cum ma lovesc in retina cuvintele alea.
Anul asta am fost acasa. am observat ca ai mei (parinti) vb cu nepotu (celalalt) NUMAI cu diminutive, multe dintre ele inventate de ei. m-au scos din sarite insa nu m-am apucat "sa fac ordine" atita timp cit timpul meu era limitat cu ei + ca robert nu prea vb romana bine, asa ca nu avea cum sa il influenteze prea tare.
dentistul meu e roman si tin minte ca am fost la el la cabinet, la putin timp dupa ce am nascut. dentistul il vede pe robert (fi-miu) si ma intreaba "cite lunisoare are?" Eu ma uit la el "urito-perplex" dupa care l-a bufnit risul. N-a putut sa reziste cu gluma prea mult.
nu pot sa spun ca (mai) sint romanca 100% dat fiind faptul ca traiesc in alta tara, insa ce pot sa fac este sa respect traditia si cultura unei tari macar prin a vorbi sau a scrie corect. macar datoria asta sa o am....avem....indiferent unde ne aflam.
sanatate!
PS: ca acu deja nu mai stiu nici una dintre ele, e alta poveste care nu intra in topicu' asta. (nu va luati de faptul ca nu am scris cu majuscule, ca nu mi-au placut niciodata)
Hakimela spune:
M-a amuzat "motheresa" Mihaelkai, dar cred ca e o limba care se combina bine cu "bebelusheza". Cand cei mici sunt foarte mici, probabil ca e instinctiv sa folosim diminutivele. Eu eram oripilata de limbajul asistentei cand eram gravida si mergeam la medic, pentru ca de fiecare data imi zicea " Ce faci, mamicuta? Burticuta e bine?" Sau le spunea celor din sala de asteptare: acum va intra graviduta, ca are burticuta greuta si nu poate astepta mult. Simteam ca fac bube pe corp! Ei, cand am venit cu fiu-meu din maternitate, ma suna mama: ce faci, draga? Si eu, fiinta dura si exigenta, raspund: Pai, ii dau sa pape astuia mic si din cand in cand il mai gadil la talpici, sa nu adoarma. Deci... da.