Dragele noastre Theo si Iulia (edit)
Raspunsuri - Pagina 4
motanik spune:
Sar'na! Pupiciosi! 
rary_85 spune:
Au trecut aproape 6 ani de cand a venit pe lume comoara noastra de baietel,Alexandru-Felyx,botezat astfel incat sa poarte numele noastre,jumatate de la mami si jumatate de la tati :)
Imi amintesc cu muuulta placere si muuulte emotii acele momente,fiecare clipa prin care am trecut si retraiesc,de fiecare data cand povestesc,minunea acelui moment al nasterii printisorului nostru !!!
A fost cel mai fericit eveniment,UNIC,a fost o etapa care avea sa schimbe cu totul cursul vietii noastre de pana atunci,si chiar daca el este baiat,as vrea sa-i ramana ca amintire aceste randuri despre primii lui pasi in viata,venirea lui pe lume,care ne-a adus atata bucurie!!!!
Imi doresc sa stie ca a fost un copil dorit,ca mami si tati au vrut un baietel,iar Dumnezeu ne-a indeplinit dorinta,si ca desi,nu eram pregatiti sa devenim parinti(poate eu,mai putin :D),am fost fermi in hotararea luata si-am mers inainte,cu o imensa fericire sufleteasca,dar si trupeasca,pt.ca se reflecta in toata fiinta noastra, mandria ca vom fi parinti!
Eram in anul II de facultate,mai exact pe la sf. anului 2004,inceputul anului 2005,cand la un control ginecologic ni s-a confirmat ca DA,este o sarcina,ca totul este in regula,asta pt.ca desi am facut un test,care a iesit pozitiv,am mai avut ceva sangerari,fff putine,ceea ce ne-a pus in dubiu,si-am asteptat sa vedem daca intr-adevar voi avea menstruatie,fapt ce nu s-a mai intamplat,decat acea "insemnare",cum se mai spune printre cei mai in varsta ;) Asadar,am dat de veste tuturor din familie si ne-am asumat calitatea de viitoare mamica,respectiv,viitor tatic :)
Dragul mamei baietel,as vrea sa stii ca eram fff fericiti,ca eram cea mai mandra,ca te-am purtat in pantece la toate examenele,ca te-am "scolit",inca din burtica,ca erai mangaiat de toti colegii mei,sa le porti noroc,ca am fost oarecum privilegiata si tratata cu mare respect,ca m-am simtit extraordinar,atat in mediul studentesc,cat si in cel familial.Am fost o mamica tare frumoasa si m-am ingrijit de tine,m-am rugat lui Dumnezeu sa fii sanatos,sa fii un copil normal si rugamintile ne-au fost ascultate.
Imi amintesc ca te-am simtit pentru prima data miscand,in timpul unui examen(la geomorfologie)...a fost un moment unicat,nu m-am putut abtine si-am dat de veste tuturor celor din sala,am tulburat putin linistea examenului,dar ce mai conta?....starnisem deja curiozitatea celorlati! mi-am revenit in fire si am continuat sa ma concentrez,pt.ca,nu-i asa,trebuia sa luptam amandoi sa trecem cu brio peste tot! Si...am reusit pana la capat,amandoi,2 invingatori!!!
Ai fost un baietel tare cuminte,probabil te-ai simtit bine la mine in burtica,eram tare mancaciosi ;)),eu putin mai somnoroasa,probabil din cauza oboselii datorata stresului din sesiune,insa,vreau sa stii ca eram ffff activa...mami invata la facultate,in ziua examenului(rusinica,da,dar nu mai puteam seara sa invat,dupa o zi intreaga la cursuri si cu naveta :D),ma prezentam printre ultimii,pt. ca numai asa aveam mai mult timp sa acumulez informatii si am reusit de fiecare data,dar numai pt. ca M-AM DESCURCAT prin fortele proprii,chiar invatam...poate vei dobandi aceasta capacitate a mea,de a acumula informatii rapid,intr-un timp scurt,dar in acelasi timp sa ramai si cu ceva cunostinte ;)
Este adevarat,da, am avut parte de mai multa atentie...chiar imi aduc aminte de o intamplare frumoasa,haioasa...eram la ultimul examen(ceva cu solurile din Romania...urat,nu mi-a placut),eram tare stresata pt. ca, fiind un examen mai greu,asta si din pricina prof. univ. care era mai dur,am hotarat noi sa-l lasam la urma...eram toti foarte speriati,toti cei care ieseau erau fff dezamagiti si spuneau ca asa,si asa,si asa...de nu mai stiam nici eu de mine! Trebuie sa-ti spun ca tati tau a fost alaturi de mine,m-a insotit,pt. ca se temea,fiind aproape de data pe care medicul a specificat-o pt. nastere(1-3iulie),sa nu patim ceva din cauza emotiilor.Asadar,eram foarte precauti.Mi-am luat inima-n dinti,si-am hotarat ca voi intra cu urmatorul grup de 4 colegi,fie ce-o fi! Nu eram atat de pregatita,dar nici fara a stii ceva din cursuri nu ma prezentam...si...am intrat,prima...aveam o mie de emotii,ma temeam,incercam sa-mi mentin calmul,ca nu cumva sa-ti provoc tie o stare de agitatie,pt. ca mama transmite starile ei copilului,el simte tot ce simte mamica;)M-am asezat in banca,dupa ce am tras biletul...offf,nu prea eram pe subiect,dar 2 itemuri din trei le stiam,unul,chiar in totalitate:D si...ghici,m-a luat prima la intrebari un nod mi s-a ridicat in gat,imi stapaneam insa,emotiile,cand...surpriza!!! si acum imi rasuna in urechi cuvintele d-lui prof.univ.:(Ia zi,Rarisa...cate subiecte stii? am raspuns concis,sincera...doua. Si dansul a spus:ok! Stii ca pt. fiecare ai cate 3 puncte,deci:3+3 fac 6,plus un punct din oficiu 7,pluuuuuus...unul de la mine,fac 8...si esti liberaaaaaaaa!!!!)Am crezut ca visez,am insistat sa ma asculte,totusi...dar,nu,mi-a cerut carnetul de student,in care a trecut nota 8,mi-a urat nastere usoara,m-a intrebat ce vei fi,si m-a indrumat sa-ti pun numele Stefan,caci asa il chema pe dansul...noi ti-am ales,insa, un alt nume,special,ca tine,dealtfel...ALEXANDRU-FELYX(iar tati a vrut sa fie si mai special,de aceea el a optat pt. varianta FELYX)
La nici 5 min. dupa ce am intrat in sala de examen,hop..am iesit!!! nu stiam cum sa-mi impart trairile: sa ma bucur in gura mare,sa pastrez linistea...toti colegii erau gramada pe mine,crezand ca am patit ceva!cand le-am povestit totul,asa...in susoteala,eram toti fericiti,m-au felicitat si le-am urat bafta,toti mi-au atins burtica(burtoiul,hahaha! ti-am pastrat poze!)ca sa le fie cu noroc!!!!!
Si astfel,se incheia sesiunea din vara,de la sfarsitul anului II de facultate,Specializare Istorie-Geografie!Si inca in ce mod...trecusem cu brio toate examenele,fericitul moment era cat mai aproape,ce alta bucurie ne mai trebuia???? decat sa te strang in brate,in sfarsit,sa-ti urez bun venit in lume si sa ne bucuram de tine!!!!! Te iubim enorm,puiul nostru drag si-am vrea sa ajungi la concluzia ca am fost cei mai buni parinti pt. tine si ca ti-am oferit o viata cat mai frumoasa!!!!!
Am zambetul pe buze,parca te vad miscand,cred ca dadeai si din maini,si din picioruse,simultan,atunci cand iti dadeam muzica mai tare!!!!!!(crede-ma,am probat asta de multe ori),sau,nu ma lasai sa dorm si eu pe-o parte,ci numai pe spate,dar ce nu facea mama pt. comoara ei????
Un alt moment special,a fost atunci cand ti-am auzit inimioara pt. prima data batand,la o ecografie,cand ne-a fost confirmat si faptul ca esti baietel("uite-l,mai...e barbat in toata firea!!!",ne-a spus d-na doctor),cand am putut sa-ti numar niste mici puncte albe,in numar de 5 si 5,insemnand ca ai toate degetelele la manute,cand am putut sa te observam in pantecul meu,cum stateai ghemuit,cand miscai si mai scoteai cate-o manuta/piciorus prin burtica mea!!!! Nu stiu de ce,dar am stiut tot timpul ca esti baietel,nici nu m-am gandit la vreun nume de fata,iar confirmarea a venit tarzior(ca ai puta!!! hahaha,asta pt. ca nu voiai tu sa ne arati,nu te intorceai!)Si prin metodele din vechi strabuni stiute,mi s-a zis tot ca esti de sex masculin,aveam deja numele tau pregatit 95%, Alexandru-Felix / Felix-Alexandru,asa incat sa porti si numele meu,si al lui tati.
Te-am asteptat nerabdatori,pt. ca ai venit pe lume in data de 15.07.2005,intr-o zi de vineri,in jur de ora 16:00,cand soarele rasarea,pt. ca fusese o dimineata cam innorata;ai venit voinic,cantarind 3600 grame si 52 cm,aveai muuult perisor,unghiute mari si-mi amintesc perfect buzitele tale fff conturate,parca ai fi fost rujat(stiu,vei zambi!)Dupa ce ti-au taiat cordonul ombilical,ti-am auzit glasul cristalin de bebelus,nou-nascut si toate durerile erau departeeeeeee,radeam si plangeam in acelasi timp cu d-na dr.,care de altfel,era o buna prietena de familie si m-a ajutat fff mult!(iti voi povesti mai multe,pentru ca este o persoana care a acordat mult ajutor unchiului meu,ce a trecut in nefiinta,pana la urma;Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!ca s-a dus de tanar!)Mi te-au dat in brate si te-am pupat!!!!! a fost cel mai fericit moment din viata mea!!!!Ne-au pus la mana...un bilet(nu stiu cum i se mai spune)cu datele noastre,de fapt,ale tale de la nastere,mi te-au mai lasat putin,erai intreg,sanatos,un grasut lungan(hihi),apoi te-au dus sa se ingrijeasca de tine,si de mami,implicit! A urmat apoi un lung sir de apeluri telefonice,pt. ca bucuria trebuia impartasita tuturor celor dragi!
Te-am nascut la spitalul din Pucioasa(stiu...conditiile),dar eram in siguranta,sub supravegherea unei dr. bune,de incredere,din familie,nu ma temeam de nimic,m-a sfatuit sa nasc normal,pt. ca nu avea rost sa-mi faca cezariana("fermoar",asa cum zicea ea),organismul meu/bazinul era perfect dezvoltat pt. o nastere pe cale naturala.Am ramas,astfel,la varianta aceasta,numai in cazul unor complicatii,s-ar fi recurs la cezariana.Intrucat se facuse 13 iulie,iar eu eram intr-o stare excelenta,a hotarat,totusi, sa ma internez,sa prevenim eventualele momente iminente.Asadar,m-a internat,mi-au facut o nu stiu ce injectie,sa vada cum reactioneaza organismul...si..nimic...nu voiai sa dai semne ca vrei sa vii pe lume,asta pt.ca nu aveam eu dilatatie.Pana la urma mi-au facut o injectie de dilatare si am asteptat...era prea putin pt. a putea naste.
Ziua aceea mi-am petrecut-o jumatate pe la sala de nasteri,privind o gravida,care,cu multa decenta,se stapanea sa nu-mi arate cat de mari are durerile,cu care mai conversam,si care...este mama Carlei(colega ta de la gradi)si jumatate in sala cu lauze,unde am dormit o noapte.A ramas sa-mi mai faca o injectie,urmatoarea zi,pe 14(lucrurile mergeau lent),iar a treia zi,adica vinerea, soseau niste pastile din Franta,care m-ar fi ajutat sa-mi declanseze nasterea,comandate de d-na dr.(Matei Raluca),si care,de altfel,era de garda.
A doua zi a fost obositoare,cu vizite,cu cateva dureri sporadice,contractii suportabile,o zi in care nu prea am avut pofta de mancare.Tocmai in acea dimineata de 14 iulie am aflat ca se nascuse Carla(pe 13 iulie),m-am bucurat pt.mamica ei,care mi-a fost colega langa pat,si care mi-a impartasit cate ceva din experienta nasterii fiicei sale.Nu ma temeam,dar eram emotionata,toata lumea suna sa vada ce se intampla(colegii mei de facultate erau in practica prin tara si-mi povesteau ca erau inundatii pe unde au trecut,ca este mai bine ca nu am fost cu ei,si asteptau sa le dau vestea cea mare!)
In noaptea de 14 spre 15 iulie,s-a intamplat sa mi se rupa apa(a fost bine ca nu am pierdut-o pe toata,pt. ca te-a ajutat foarte mult,pe tine,fatul, la nastere,sa aluneci mai usor).Am simtit in somn,pe la 02:45(am stat cu tati vreo ora de vorba intre 00:00 si 01:00,cand m-a vizitat,dupa ce iesise de la serviciu),o nevoie acuta sa urinez,dar m-am intors pe partea cealalta;in urmatoarele secunde m-am dat jos din pat sa merg la toaleta,cand...apaaaaaaa!!!m-am simtit toata udata si da, recunosc,ma simteam aiurea,dar era normal.Am trezit-o pe proaspata mamica,i-am soptit ce mi s-a intamplat si i-am spus ca merg in sala de nasteri.Nu stiu ce-a fost in capul meu,de nu am anuntat dr.,ci doar am stat singura,asteptand sa se faca ziua,stiind ca va fi de garda d-na dr.Nu voiam sa nasc cu moase,dar nici durerile nu erau atat de mari,chiar le-am dus cu bine pana dimineata,pe 15 iulie,cand pe la 06:00 mi-au facut asistentele o injectie,m-au consultat si am ramas sub supravegherea lor,pana a sosit dr. la 07:00.Starea mea era cu somolenta,greturi,dar in acelasi timp imi era foame,asa ca am rugat-o pe mama Carlei sa-mi aduca din frigider o piersica si un iaurt,pe care,pana la urma le-am varsat :D,in momentul cand am vazut-o pe d-na dr. si mi-a zis:
" Tipilico,ia sa vedem cum te simti!" Au urmat consultatii,si-mi amintesc ca ma insemnau pe burtica cu un X intr-un cerc,verificand bataile inimi tale,si durata contractiilor,care capatau contur(strangeam un prosop in dinti,cand durerile erau mai profunde). Au luat hotararea sa-mi faca o perfuzie,care ma tinea imobilizata 1-2 ore si care mi-ar fi declansat nasterea.Asa s-a si intamplat,in mai putin de o ora...te-am adus pe lume,puiul nostru cel mai iubit!!!!Este adevarat, cu contractii puternice(uneori,strangeam o teava de langa pat..de la centrala de incalzire,pe care credeam c-o smulg:D,asa ca am recurs tot la prosopul meu).Imi era somn,efectiv,in care 5-10 min. atipeam,alte minute erau contractii adevarate;ma supraveghea o moasa,pe care o rugam sa ma tina de vorba,sa nu adorm si pe care am intrebat-o exact cand este momentul,caci nu mai puteam(mi-a explicat cand voi simti o nevoie acutaaaaaaa,ca si cand as vrea sa fac treaba mare,atunci...daaa,este poate putin neplacut sa spun treaba asta,nu este nimic de speriat,nicidecum rusinos,dar asa au stat lucrurile).Dupa urmatoarele contractii,am rabufnit si-am spus ca NUUUUUU MAAAAAAAAAI POOOOOOOOOOOOOOT!!! Ffffff repede m-a preluat d-na dr.,m-a sfatuit ca dupa ce ma linistesc,la viitoarele contractii sa imping cu putere,sa nu ma tem,sa fiu curajoasa,ca totul este sub control.Asteptam contractiile,cand razand,cand cu lacrimi in ochi,cand tipand de durere;am constatat ca soarele era atat de puternic la aceea ora si ma bucuram,stiam ca-i semn bun de la Dumnezeu;buzele mi se uscau fffffff tare,asa incat mi se udau cu apa tot timpul,strangeam(cu fortaaaaaaa)mainile a doua moase,si...momentul cel maret sosira...am simtit cum iese bebelusul meu(numai jumatate),iar in urmatoarele momente,l-am simtit cum a iesit cu totul;mi te-au aratat,te-am auzit plangand,te-am tinut in brate,te-am sarutat...TE IUBIM,FELIXUTU/ALEXUTU nostru!!! Esti cel mai pretios dar,suntem mandri ca suntem parintii tai,iar,tu,sunt convinsa,ca vei fii un copil pe masura astepatrilor noastre,ca ne vei insenina zilele la batranete,ca ne vei respecta,ca ne iubesti,nu am nici un dubiu(ne-o spui in fiecare zi,deja esti mare,ai 6 anisori).
Sa fii sanatos si sa ai o viata frumoasa,implinita!!!
Mami si tati iti vor fi mereu alaturi,oriunde,oricand...
motanik spune:
Rarisa, ma bucur ca ti-am facut pofta de povestit ca uite ce amintiri frumoase aveai de impartasit! Trebuia sa deschizi un subiect numai al tau, unde sa te poata felicita toate fetele de aici si sa-ti spuna si bun venit pe desprecopii.com dar ai tu timp sa te familiarizezi cu forumul asta si cred ca o sa devii si dependenta de el 
Sa va traiasca Alexandru, sa fie sanatos si norocos, si voi sa fiti sanatosi sa il cresteti asa frumos in continuare! Multi pupici si multumesc pt povestea voastra frumoasa!
abramburika spune:
Andra, ce-mi faci tu mie ... inutil sa iti spun ca mi-au dat lacrimile. De bucurie, de emotii ...
La minunea Theo am participat un pic si noi, fetele de la VN, am trait emotiile sarcinii alaturi de tine.
Ce frumos ai spus, mi-a mai crescut o inima 
!!
Sa va traiasca minunile si sa imbatraniti frumos alaturi de ele.
******
Lacrimile sunt limbajul tacut al durerii.
Se premo la mano, mi batte più forte ancora:
Sai tu dirmi perché batte così?
Perché il mio amore per te sta tutto qui!!!
motanik spune:
Petro, te pup, multumesc. 
O sa ai trei inimioare tu...
rary_85 spune:
ai dreptate,nu prea m-am descurcat,asta am reusit pt. inceput sa fac...si asa, abia am putut sa dau un contur acestei povesti,intrucat eram la serviciu,si clientii veneau tot timpul
sper sa ma familiarizez cu forumul pe viitor si-ti multumesc pt. schimbul de "experiente de viata" pe care ni le-am impartasit!!!
toate cele bune!!! tinem legatura!!!
danielac spune:
Motanik ma bucur mult pentru tine! sa iti traisca minunile si sa te bucuri de ele!
motanik spune:
Multumesc la fel!
mandreeac spune:
Superb ai povestit!Am citit pe nerasuflate si inevitabil mi-au curs si cateva lacrimi! Sa va traiasca minunea si sa va bucurati din ea! Acum am citit si cea de-a doua poveste! SA va traiasca minunile si sa fiti fericiti toti 4! FElicitari mamico!
Nasterea miracolului meu
Mami 
de miracol 
Rares Andrei 27.02.2011
anangel_lexi spune:
Motanik, superba povestea Iuliei (pe cea a lui Theo am citit-o la vremea respectiva
). Ai reusit sa ma faci sa lacrimez si de data asta de bucurie si emotie!
Sa va traiasca ambele minuni, sa fie sanatoase si sa aiba noroc in viata iar voua, parintilor, va doresc sa petreceti cat mai multe clipe unice cu comorile voastre! Un brat de !
de 
Maria Cornelia (20.09.2006)
Din ce in ce mai mare
Si primele perlute
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Vesnic cu Emma in suflet