Copiii sunt sinceri...
Raspunsuri - Pagina 3
Cristina_C spune:
Ati vazut Bambi, cred, nu? La un moment dat, mama lui Bocanila ii reamintea iepurasului sfatul tatalui: "Daca nu ai nimic frumos/placut de spus, e mai bine sa nu spui nimic". Si asa l-am invatat si eu.
Eu zic ca, pana pe la 4-5 ani, cel mult, copilul are o scuza - ca-i sincer, ca-i naiv si te si amuzi de ce poate zice - dar un copil de la 6 ani in sus ani care spune lucruri urate este prost crescut, dupa parerea mea.
ina_nz spune:
Asta seara copilul meu de 5 ani fara o luna a incasat prima bataie. Imi vine sa mor dar nu m-am putut controla. Cea mai buna prietena a mea era in vizita la noi cu cele doua fete ale ei. I-am pus pe copii la masa si la un mom dat am auzit pe una din fete" Mama, Adrian said you are fat"
Pt cateva secunde m-am rugat sa se crape pamantu si sa ma inghita. Copilul meu nu a zis niciodata pana acum asa ceva nici cand suntem singuri sau pe strada si nici pe noi nu ne-a auzit zicand despre cineva gras, urat, stramb, chior, etc....
De unde a scos nenorocirea aia pe gura nu stiu.
L-am luat de o aripa si l-am tarat pe scari pana in camera lui unde i-am dat doua la fund si i-am facut o morala de zile mari.
E prost crescut?? Unde am gresit??
Ina
Cristina_C spune:
Ina, dar ai auzit tu cu urechile tale cum a spus? Sau ai crezut numai ce-a spus fetita prietenei?
ina_nz spune:
quote:
citat din mesajul lui Cristina_C
Ina, dar ai auzit tu cu urechile tale cum a spus? Sau ai crezut numai ce-a spus fetita prietenei?
Nu am auzit dar sunt sigura ca asa a zis. Fetita nu minte.
Ina
carmenul spune:
Buna , imi permit sa intervin desi nu am copii dar sper sa am curand.
Copilul a spus in engleza ce a spus????
Atunci poate ar trebui sa iei in calcul si dorinta lui de a vorbi in engleza pe care vrea sa demonstreze ca incearca sa o priceapa iar fondul de cuvinte era oarecum limitat nu?
In plus lor la varsta aceasta le lipseste discernamantul asa ca nu trebuie sa te superi. Insa cred ca este bine ca l-ai apostrofat ca sa stie pe viitor ca nu se poate orice si nu orice comportament este ingaduit mai ales cu straini de fata.Asta este parerea mea.
diuna spune:
Cea mai buna prietena a ta e intradevar grasa...? So, cu ce a gresit un copil de nici 5 ani? Iti ceri zambind scuze si...asta e!
Mi se pare o varsta totusi fragila pentru a fi diplomat. Personal nu mi se pare o dovada de proasta crestere sau o greseala a parintilor.Pe mine nu m-ar deranja nici ca parinte, nici ca vizata( chiar daca nu sunt chiar grasa
). Cred ca e momentul sa discuti cu calm subiectul.Sigur va intelege ce trebuie.
ceela spune:
Baiatul meu are 2ani si 5 luni. De cate ori merge in parc si observa un copil mai plinut striga in gura mare " Mami/tataie, uite un copil grasan" . Ii explic de fiecare data ca nu e frumos sa spunem asa, dar el continua de fiecare data de parca ar face o mare descoperire, se bucura ca a observat primul si ne arata si noua. Nu e o situatie placuta nici pentru mine, nici pentru celalalt copil, si mai ales pentru parintii lui. (cuvantul "grasan" l-am folosit doar la adresa sotului care acum e la o cura de slabire, nicidecum nu am catalogat alte persoane, mai ales copii). Nu stiu cum sa-l fac sa se opreasca. Pentru inceput sa-i spun daca vede un copil plinut sa-mi zica doar mie in soapta? Ii explic intotdeauna ca nu e frumos. sa-l cert/pedepsesc ca vorbeste urat? O sa treaca de la sine?
Cristina_C spune:
Dar, ina, poate a zis, de exemplu, ceva cam asa: "mama ta e mai grasa decat mama mea" sau chiar a zis direct ca-i grasa, dar nici asa nu mi se pare grav, mai grav era daca spunea in loc ceva cu adevarat peiorativ, cum ar fi "proasta" sau mai stiu eu ce insulta. Ma rog - eu, una, exact in contextul asta, nu-l certam. Fetita prietenei a fost, probabil, foarte satisfacuta ca baietelul tau a fost pedepsit - ca de asta a si spus (parat), ca sa vada reactia mamei ei si a ta - cunosc genul.
cgeea spune:
quote:
citat din mesajul lui ceela
Baiatul meu are 2ani si 5 luni. De cate ori merge in parc si observa un copil mai plinut striga in gura mare " Mami/tataie, uite un copil grasan" . Ii explic de fiecare data ca nu e frumos sa spunem asa, dar el continua de fiecare data de parca ar face o mare descoperire, se bucura ca a observat primul si ne arata si noua. Nu e o situatie placuta nici pentru mine, nici pentru celalalt copil, si mai ales pentru parintii lui. (cuvantul "grasan" l-am folosit doar la adresa sotului care acum e la o cura de slabire, nicidecum nu am catalogat alte persoane, mai ales copii). Nu stiu cum sa-l fac sa se opreasca. Pentru inceput sa-i spun daca vede un copil plinut sa-mi zica doar mie in soapta? Ii explic intotdeauna ca nu e frumos. sa-l cert/pedepsesc ca vorbeste urat? O sa treaca de la sine?
Traian 24.02.2006
poze
La 2 ani si 5 luni e micut inca, nimeni nu te poate acuza ca nu-l cresti corect. Si e posibil sa aiba o perioada de cerbicie, in care sa procedeze exact asa cum ii cereti voi sa nu o faca. Sunt convinsa ca pentru voi e un lucru important ca fiul vostru sa inceteze sa faca astfel de remarci, iar el cu siguranta a sesizat asta. Cu riscul de a-ti atrage dezaprobarea parintilor/copiilor afectati, te sfatuiesc sa nu-i dai importanta atunci cand mai procedeaza asa. "da? bine. dar ai vazut scranciobul ala nou?" Daca pentru voi nu mai e asta un punct de dezbatere, copilul o sa-si piarda interesul.
Gea
sorana spune:
ina ... eu as fi busit in ras.
Fi-mea la vreo 3 ani si ceva i-a zis d-nei cu care sta: "Poti sa mananci (tort) ca si asa esti grasa!" (eu ii spusesem d-nei sa mance tort si d-na ma refuzase ca se ingrasa). Si eu si d-ne am busit in ras instant.
Si acum la aproape 6 ani mai are "sinceritati" din astea ....
Unele chiar mult mai rele, de gen
- Cum se cheama locurile alea pentru batrani?
- Azile de batrani?
- Da, alea! Tu cand te duci?
(discutie cu bunicul!)
Eu sunt convinsa ca o sa-i treaca. Ii fac observatie, ii explic ca nu-i frumos, ii explic termeni de gen "minciuna de convenienta" - adica de regula spunem adevarul dar daca e cineva urat ... nu spunem nimic ....etc - In nici un caz nu o pedepsesc serios pentru "perle"
Sorana si Monica (5 ani)