spuneti-mi voi, ca nu(mai) stiu

crisseis spune:

Copiii au 11 si 7 ani. Destul de mari, incat sa nu se puna si problema acceptarii de catre ei a persoanei in cauza(dar asta intr-o relatie mult avansata).
Si, legat de gradul de implicare. Eu vreau 100 %.Nu-mi plac jumatatile de masura.Cam greu.

Simona R. spune:

Buna!

In conditiile de fata nu ai nici o sansa!!!!!Nu vreau sa sune dur,ideea este in felul urmator:esti disperata(si se vede),astepti sa apara asa ceva in viata ta si faptul ca nu apare iti provoaca sentimente negative...ceea ce atrage INTOTDEAUNA lucruri(evenimente )negative!Nu astepta sa apara barbatul despre care vorbesti,mergi mai departe.doar tu si copiii....si simte-te bine..doar cu lucrurile pe care le ai(atat cat poti de bine...normal ca nu esti fericita pe deplin.....dar simte-te cat de bine poti..)o sa apara doar daca tu vei crede ca va aparea intr-o zi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Daca nu crezi asta DIN TOT SUFLETUL vei primii in viata doar ce simti(adica acel barbat nu va aparea!)

Te pup si-ti doresc sa ti se implineasca visele...eu cred cu atata tarie ca daca a fost posibil ca "ex sotul" meu sa nu ma mai iubeasca ,atunci ORICE este posibil pe acest pamant!!!!!!!!!!!(ast si dupa ce am vazut filmul "the secret" de vreo 50 deori pana acum)

http://community.webshots.com/user/simonarida

espiritu spune:

quote:

---

Originally posted by dulcetica

Nu pot sa nu ma gindesc de ce nu i-a mai vrut cealalta?
dulcetica

---

ia gandeste-te ca el gandeste reciproca.....eh,cum suna?


ce virtuosi si integri ne dam din spatele monitorului.
in viata e ca la bal mascat :cand toata lumea isi scoate masca s-a dus veselia.

Simona R. spune:

Inca ceva......alta greseala pe care o faci:nu te mai intreba nici o secunda ,de unde ,cand ,cine .....treaba ta este doar sa CREZI ca va aparea ,de restul se ocupa ...nu stiu...Doamne Doamne....

Toata lumea stie deja ca socoteala de acasa si cu aia din targ....si toata lumea stie ca nu se stie niciodata,,ORICE E POSIBIL....

"Viata noastra este rezultatul a ceea ce simtim(gandim)!"

http://community.webshots.com/user/simonarida

Cristina_A spune:

Ia-i in considerare doar pe barbatii care te-ar putea accepta si intelege asa cum esti: eventual si ei divortati si cu copii. Intalneste-te doar cu cei langa care te simti bine si acceptata, si nu-ti mai pierde vremea cu ceilalti. Mi se pare ca te demoralizeaza mai mult prezenta barbatilor cu alte prioritati/limite, care nu se potrivesc cu ale tale, si pe care tu nu-i poti schimba oricate eforturi ai face, decat absenta propiu-zisa a unui partener de viata. Spor la intalniri! Si nu uita: cauta in primul rand companie de calitate, nu o "jumatate"! Poate ti-ar face bine daca ai discuta despre problemele tale si cu o psihoterapeuta?

Cristina_A spune:

quote:

---

Originally posted by Simona R.

Inca ceva......alta greseala pe care o faci:nu te mai intreba nici o secunda ,de unde ,cand ,cine .....treaba ta este doar sa CREZI ca va aparea ,de restul se ocupa ...nu stiu...Doamne Doamne....

Toata lumea stie deja ca socoteala de acasa si cu aia din targ....si toata lumea stie ca nu se stie niciodata,,ORICE E POSIBIL....

---

Mda, sigur, orice e posibil, inclusiv o viata intreaga de nefericire si ratare. Asta e nu numai posibil, ci si probabil, atunci cand astepti ca rezolvarea problemelor tale sa pice din cer.

marius spune:

Uite, eu nu sunt in situatia ta, dar vad astfel anumite puncte:
1. Consider ca in situatia ta problemele intime sunt un aspect important (nu cel mai important) asa incat asa cum ai precizat se pot rezolva relativ usor.
2. Nu as lega niciodata sexul de o relatie din start. Sexul se consuma ca si o inghetata in timp ce o relatie este o prajitura pe care o faci.
3. O inghetata o cumperi usor de la orice toneta in timp ce pentru o prajitura trebuie sa cunosti mai multe cofetarii, sai aiba atunci prajitura care iti place si asa mai departe.
4. Pentru o inghetata este suficient sa fie rece, afara sa fie cald si sa aiba o aroma preferata, in timp ce pentru o prajitura trebuie sa fie proaspata, sa aiba sau nu o anumita crema sa fie mai mult sau mai putin dulce... este altceva.
5. Si la sfarsit am lasat in aceasta analogie o ultima afirmatie:
O prajitura o poti primi (nu neaparat cumpara) si in general cine iti face un astfel de cadou STIE de o vreme cu precizie care iti sunt gusturile, in timp ce o inghetata nu o vei primi cadou decat cel putin ca un moment al conjuncturii, cand s-a intamplat sa fie cald, s-a intamplat sa fie o toneta cu inghetata, s-a intamplat sa-ti fie pofta si in mod inevitabil dupa 10 minute ramane cel mult o idee "cred ca am mancat o inghetata in urma cu...".
Un sfat:
Nu fugi niciodata dupa nici un barbat. Daca e sa fie unul, va fi alaturi de prajitura ta preferata, altfel vei primi in mod natural doar inghetate.

Sper sa fiu corect inteles.

Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro / Mai multe...
Pagina legislativa

monixy spune:

Marius , simpatica analogie !
tot in nota asta , eu as zice ca o relatie serioasa e ca felul principal de mancare , (din care te hranesti efectiv , emotional , spiritual) , iar o aventura e doar un desert , mai mult sau mai putin exotic , dar care nu tine de foame ....
pofta buna la ce isi doreste fiecare !

dulcetica spune:

quote:

---

Originally posted by espiritu

quote:

---

Originally posted by

Nu pot sa nu ma gindesc de ce nu i-a mai vrut cealalta?

---

ia gandeste-te ca el gandeste reciproca.....eh,cum suna?


ce virtuosi si integri ne dam din spatele monitorului.
in viata e ca la bal mascat :cand toata lumea isi scoate masca s-a dus veselia.

---

Sint perfect convinsa ca gindeste la fel!E logic! Hai sa fim seriosi,cine n-ar fi circumspect?Totdeauna se pleaca cu o suspiciune.
Era Yasmine parca,sper sa nu gresesc, cu un subiect in care afla dupa nu stiu cit timp ,citind accidental sentinta de divort, ca barbatul ei o batea pe ex ,etc,etc.

crisseis spune:

N-as spune ca "disperare dupa un barbat" se cheama ce vorbesc eu aici.Fiecare intelege ce vrea.
Eu stiu ca inca mai cred in ideea de familie,in care sa construiesti ceva frumos si durabil alaturi de o persoana care sa creada in aceleasi valori.
Doar ca mi-e foarte teama c-as putea da peste barbati nepotriviti.Nu tin mortzish sa am pe cineva alaturi, numai din dorinta de a nu fi singura.
Insa am in vedere o multime de lucruri pentru a nu repeta greselile din trecut .
Teoretizarea mea a plecat in primul rand de la categoria de barbati care(asa cum mai spunea cineva mai sus) mai e "disponibila" pe segmentul acesta de varsta:
- cei divortati(si aici e normal sa ma intereseze motivele de divort, in sensul de a nu fi nu stiu ce vicioshi-alcoolici, afemeiati, drogati, iresponsabili in general);
- cei necasatoriti niciodata- si aici ma intreb "de ce?"- poate nu i-a luat nimeni de "buni" ce sunt sau nu-s suficient de maturi, inca mai copilaresc, nu stiu ce vor, vor la mama acasa
- vaduvi- mai rar.
Mai spunea cineva intr-un raspuns ca nu e bine sa abordez de aici problema, ca trebuie sa pornesc open mind intr-o relatie si sa-mi dau eu seama pe parcurs.
E corect si asa, dar, cred eu, e si asa cum am spus intr-una din primele postari: cand te duci sa iei pantofi(sau orice altceva care-ti trebuie), stii daca clar, macar orientativ dupa ce sa te uiti.
Nu pierzi toata ziua(a se intelege toata viata) uitandu-te asa, in doru" lelii prin magazine.
Ma gandesc ca, daca tot mi-e teama c-as putea da peste cine nu-mi trebuie, o fi bine sa-mi dezvolt o atitudine foarte directa si fara menajamente fata de cine nu-mi convine?
Ca pe unii daca-i iei cu diplomatia, te iau de fraiera.