Ea/el s-a bagat
Raspunsuri - Pagina 7
Elise spune:
asta e un subiect controversat si asa va continua sa fie si dupa saptezeci de pagini...
Xio, ca sa iti raspund la intrebare: parerea mea este ca o casa se "sparge" din interior. Nimeni, dar absolut nimeni, nu poate interveni intre doi oameni a caror relatie nu prezinta "fisuri". Cind apare un al treilea, apare pentru ca deja unul dintre cei doi avea nevoie de altceva.
Intre cele doua etape poate trece mult timp. Mult, si nu tocmai fericit. Pacat ca foarte putine persoane isi dau seama de momentul in care ceva nu mai e in regula. Majoritatea considera ca nu mai e in regula cind au o revelatie - eventual le spune cineva si le pica cerul in cap - ca deja sotul e de nspe luni sau ani cu palaria (si) in alt cui.
Este in fond vorba de persoana cea mai apropiata, cu care ai o lipsa de comunicare crunta daca se ajunge la asa ceva. Nu discut din vina cui - de obicei, din vina ambilor. Daca ai capacitatea de a fi extrem de sincera cu tine si trecutul tau, fara resentimente, privind in urma probabil o sa constati ca mult inainte de "a doua ea" ceva n-a mai fost la fel. Atunci, de fapt, a fost momentul in care s-a produs "tradarea". Pentru ca atunci, inconstient, a fost decizia.
In ce priveste motivatia vreuneia de a fi cu un barbat insurat... sa fim seriosi... care e drama? Ar fi o drama daca vrei sa te mariti, da'poate ca nu vrei. Poate iti convine bine merci o relatie romantica si fara nici o alta obligatie, lalaita in acest stadiu, eventual pina gasesti o alta mare dragoste. O poveste in care sa te implici partial, ca sa nu fii chiar singura de tot, da'sa iti vezi totusi si tu de viata ta.
Scenariile astea cu "cum si-a permis una sa vina sa mi-l fure" sint de tot risul. Daca iti bazezi casnicia pe faptul ca ai devenit in mod legal pentru el singura reprezentanta a speciei... fals. Un certificat de casatorie nu e un certificat de proprietate. Singura certitudine poate fi faptul ca relatia voastra e puternica, dar daca nu e... nu e vina nimanui altcuiva. Restul oamenilor iau decizii pe baza problemelor lor, le au pe ale lor, proprii, nu ii intereseaza ale voastre. Si asta e valabil si pt amante.
coltofeanu spune:
quote:
Originally posted by Elise
In ce priveste motivatia vreuneia de a fi cu un barbat insurat... sa fim seriosi... care e drama? Ar fi o drama daca vrei sa te mariti, da'poate ca nu vrei. Poate iti convine bine merci o relatie romantica si fara nici o alta obligatie, lalaita in acest stadiu, eventual pina gasesti o alta mare dragoste. O poveste in care sa te implici partial, ca sa nu fii chiar singura de tot, da'sa iti vezi totusi si tu de viata ta.
WOW!!!!... Iti aduci aminte de user Ymcar ? Scria pe aici acum vreun an si isi dorea exact ce ai descris tu mai sus. Lumea a cam sarit pe el... chiar si tu.
Acum observ ca ti-ai schimbat total parerea despre astfel de relatii... Sa fie de vina experienta? Sa fie valabil : "Niciodata sa nu zici niciodata?"
XIO spune:
quote:
Originally posted by Elise
asta e un subiect controversat si asa va continua sa fie si dupa saptezeci de pagini...
Xio, ca sa iti raspund la intrebare: parerea mea este ca o casa se "sparge" din interior. Nimeni, dar absolut nimeni, nu poate interveni intre doi oameni a caror relatie nu prezinta "fisuri". Cind apare un al treilea, apare pentru ca deja unul dintre cei doi avea nevoie de altceva.
Intre cele doua etape poate trece mult timp. Mult, si nu tocmai fericit. Pacat ca foarte putine persoane isi dau seama de momentul in care ceva nu mai e in regula. Majoritatea considera ca nu mai e in regula cind au o revelatie - eventual le spune cineva si le pica cerul in cap - ca deja sotul e de nspe luni sau ani cu palaria (si) in alt cui.
Este in fond vorba de persoana cea mai apropiata, cu care ai o lipsa de comunicare crunta daca se ajunge la asa ceva. Nu discut din vina cui - de obicei, din vina ambilor. Daca ai capacitatea de a fi extrem de sincera cu tine si trecutul tau, fara resentimente, privind in urma probabil o sa constati ca mult inainte de "a doua ea" ceva n-a mai fost la fel. Atunci, de fapt, a fost momentul in care s-a produs "tradarea". Pentru ca atunci, inconstient, a fost decizia.
In ce priveste motivatia vreuneia de a fi cu un barbat insurat... sa fim seriosi... care e drama? Ar fi o drama daca vrei sa te mariti, da'poate ca nu vrei. Poate iti convine bine merci o relatie romantica si fara nici o alta obligatie, lalaita in acest stadiu, eventual pina gasesti o alta mare dragoste. O poveste in care sa te implici partial, ca sa nu fii chiar singura de tot, da'sa iti vezi totusi si tu de viata ta.
Scenariile astea cu "cum si-a permis una sa vina sa mi-l fure" sint de tot risul. Daca iti bazezi casnicia pe faptul ca ai devenit in mod legal pentru el singura reprezentanta a speciei... fals. Un certificat de casatorie nu e un certificat de proprietate. Singura certitudine poate fi faptul ca relatia voastra e puternica, dar daca nu e... nu e vina nimanui altcuiva. Restul oamenilor iau decizii pe baza problemelor lor, le au pe ale lor, proprii, nu ii intereseaza ale voastre. Si asta e valabil si pt amante.
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
Asta e si parerea mea
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/
XIO spune:
quote:
Originally posted by AdiS
Ma mananca degetele.
Pentru mine dezbaterea generala a unui astfel de subiect este calea cea mai sigura sa nu se intample nimik si sa nu se traga nici o concluzie. Este ca in cazul in care se discuta despre spaga la modul general si se trage concluzia ca da, se admite spaga, sau se dezbate coruptia in general si la final se trage concluzia ca da, este corect sa existe coruptie. Motive exista si vor exista mereu.
La concret, din punctul meu de vedere, sotul nu are decat sa ma insele dar sa nu aflu, sa nu simt ceva. Ca daca aflu, jar mananca amandoi! Asa ca cel putin la nivel teoretic voi proceda astfel:
Prima data "madamma": La o situatia de acest gen (adica necivilizata din punctul meu de vedere) trebuie sa ii raspund la fel de necivilizat si ii voi face un scandal monstru de cate ori voi avea ocazia. Si ocaziile mi le voi crea. Atata vreme cat eu si sotul
meu suntem casatoriti, "madamma" nu are nici o scuza oricate justificari ar gasi; caci intotdeauna se gasesc justificari pentru a putea dormi linistit avand constiinta impacata si intotdeauna ne gasim motive sa ne mingaiem pe crestet ca doar "e vai de capul nostru".
Si "madamma" o incaseaza fie ca are 21 de ani fie ca are 40, fie ca este CEO la nu stiu ce companie fie ca este vai de capul ei, fie ca are 3 clase fie ca are 7 diplome in buzunar, fie ca este casatorita (si nefericita desigur) cu copii fie ca este libera ca pasarea cerului, fie ca noi avem probleme in cuplu. Cu ea nu am de ce sa ma port civilizat.
Apoi sotul pe care il voi menaja deoarece eu cu el am trait pana acum, avem o familie, cu el am impartit si bune si rele, cu el vreau sa le impart si de acum incolo. Il voi menaja adica nu ii voi face scandal in public
Si daca nu se poate si nu se poate: bagajul cu rufe murdare direct la "madamma".
Situatia trebuie discutata de la inceput nu lasata sa s eintinda in timp.
Am cunostinte in care el a vrut al doilea copil (ca ii plac taaaare mult) si cand era insarcinata s-a cuplat cu "secretara"
Hmmmm ... Stiind atatea povesti clar nu voi sta la despicat firul in patru sa treaca anii ca sa ma trezesc ca "madamme" ma "face" cu niste arme pe care eu nu le-am folosit din bun simt.
AdiS
1.Te-ai injosi rau rau de tot daca ai face circ in fata amantei
2.Ea s-ar simti foarte bine privindu-te cum te dai in spectacol.
3.Am mai spus ca te-ai injosi?
4.Mie mi se pare ca in lumea asta eu ca om nu trebuie sa ma bazez pe morala si bunul simt al altuia pe care probabil nici nu-l cunosc. NU trec strada cu ochii inchisi gandindu-ma ca ma vad aia , nu ma inham la ceva ce nu pot face gandindu-ma ca ma ajuta altii si ma imping de la spate , nu ma duc intr-un meci de box cu Tyson gandindu-ma ca ma vede mai micuta , mai draguta , cu par mai lung si poate nu ma face KO.
5.Sotul tau a ales sa spuna "da" Si tu tocmai pe el il menajezi?
6.Mesajul trimis sotului tau ar fi "tar** aia de femeie , a avut tupeul sa se bage , o bate /omor/trag de par ....si tu , IUbi , ce vrei sa mananci la cina?" . Adica , nu esti tu vinovat ca ai accceptat , e aia vinovata. Dupa aceea va fi alta vinovata , si alta , si alta , si alta , iar el va dori o ratza la cuptor si tu le vei injura in continuare pe "alea".
Marius nu i-as spune asa ceva pt. ca nu s-ar intampla asa ceva .
Balanta ,Elise , va asteptam sa raspundeti pe aici
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/
Elise spune:
coltofeanu,
nu imi amintesc sa fi contrazis eu pe nimeni care spunea ca n-are chef sa se marite/insoare. Ca parca la pasajul asta ai dat quote.
In rest, exact, din experienta vorbesc - ca si tine, probabil.
oocristina spune:
Elise: "Xio, ca sa iti raspund la intrebare: parerea mea este ca o casa se "sparge" din interior. Nimeni, dar absolut nimeni, nu poate interveni intre doi oameni a caror relatie nu prezinta "fisuri". Cind apare un al treilea, apare pentru ca deja unul dintre cei doi avea nevoie de altceva.
Intre cele doua etape poate trece mult timp. Mult, si nu tocmai fericit. Pacat ca foarte putine persoane isi dau seama de momentul in care ceva nu mai e in regula. Majoritatea considera ca nu mai e in regula cind au o revelatie - eventual le spune cineva si le pica cerul in cap - ca deja sotul e de nspe luni sau ani cu palaria (si) in alt cui.
Este in fond vorba de persoana cea mai apropiata, cu care ai o lipsa de comunicare crunta daca se ajunge la asa ceva. Nu discut din vina cui - de obicei, din vina ambilor. "
Casnica nu este o stare de control, continuu. Oare ce nu mai este la fel? Oare nu cumva are o nevoie necompensata si vai, trebuie sa il ajutam sa si-o rezolve inainte sa i-o rezolve alta? Casnicia nu este un exercitiu de comunicare. Sa tragi mereu de la celalalt cuvinte si explicatii. Nu trebuie sa fim psihologi pentru cei de alaturi. Casnicia este o stare de incredere! Sau asa ar trebui sa fie!
Desigur, este foarte importanta in casnicie comunicarea, dar sa fie bilaterala. Scuze de genul "vai draga, nu m-ai ascultat / inteles niciodata" sunt pentru aruncarea vinei. Dar oare a comunicat suficient de mult si la obiect? S-a facut inteles? Si cel mai important lucru, stie exact ce vrea?
Ca sa comunici o nemultumire, trebuie sa stii exact in ce consta acea nemultumire. Odata identificata, se intrevad de la sine rezolvariri. Dar cea mai jalnica si lasa scuza este "nici eu nu stiam ce doresc"!
Toti cei care inseala nu au incredere in ei insisi. Joaca pe 2 planuri, tematori. Poate nici in erectia lor nu au incredere si au nevoie de confirmari exterioare.
Asta cu vina este a amindurora este de pe vremea Dacilor si Romanilor. Si bunicilor noastre li se spuneau: "draga mea, poate ca nu ai stiut sa il tii". Ca si cum este un mic copil - inca nedezvoltat - care are nevoie de indrumare permanenta! Este adevarat ca cei care inseala sunt inca insuficient dezvoltati. Dar nu este treaba partenerilor sa ii creasca si sa le rezolve problemele nerezolvate.
Inselatul nu are legatura cu sentimentele, cu iubirea, cu fluturasii. Vorbim despre oameni care ar trebui sa fie maturi din punct de vedere sentimental. Care ar trebui sa stie ce vrea si care sa isi asume propriile decizii.
De fapt cei care inseala au ramas la stadiu de adolescenti nedefiniti si frustrati, in cautari perpetue.
Nu trebuie sa facem cursuri de psihologie inainte de maritis si nici sa ii supunem la teste sa vedem daca cei iubiti sunt suficient de dezvoltati sau nu. Casnicia inseamna incredere. Daca celalalt nu se ridica la nivelul increderii acordate, este vina lui, EXCLUSIVA! Este un prost!
Elise spune:
oocristina,
incearca sa privesti relatia ca pe o entitate separata de voi doi - este ceva INTRE doi oameni. Doi oameni care la un moment dat au fost pe aceeasi lungime de unda, dupa care n-au mai fost. N-are nici o importanta care e prost sau destept, moral sau imoral, care face sacrificii si care nu, etc. Pur si simplu e vorba de conexiune. Imagineaza-ti o sfoara, fiecare tineti unul dintre capete, daca mergeti in directii opuse se rupe.
Asta e. La asta ma refeream prin "vina", nu la "oprobiul public" si pe cine trebuie sa aratam cu degetul. Nici nu cred ca mai are vreo importanta, cind o casnicie se destrama, ca eu am zis si el a zis si eu n-am facut da'el a facut. Pur si simplu n-am mai fost unul pentru altul.
oocristina spune:
Nu ma convingi Elise.
O relatia intre doi oameni este ceva INTRE ei, da. Dar inselatul este ceva UNILATERAL. Si da, are foarte mare importanta cine este cel imoral. Pentru ca cel imoral greseste. Si isi mascheaza vina cu scuza clasica "Pur si simplu NOI nu am mai fost unul pentru altul"!
Corect si exact este "Pur si simplu EU nu am mai fost pentru tine". Este asumarea responsabilitatii celui care inseala.
Viata este construita din nuante. Si este importanta stabilirea cu exactitate a celui vinovat / responsabil. Macar pentru incheierea corecta a relatiei. Situatia in ansamblu nu se schimba, unul inseala si celalalt nu. Dar stabilirea exacta a vinei este importanta din punct de vedere al asumarii acestei responsabilitati. Pentru ca este corect ca cineva sa isi asume esecul. Asta cu "pur si simplu" este o copilarie care merge la 3 ani, dar nu la >30.
Elise spune:
nici nu incerc sa te conving. Spun doar ca "asumarea esecului" suna cam gol din punctul meu de vedere: cind sint cu bagajele impachetate, faptul ca nu imi asum esecul nu ma incalzeste cu nimic.
Esecul tot ala e.
Ma pup pe frunte ca nu e vina mea dpdv moral, dar situatia e aceeasi.
Sint multe cai de a ajunge intr-un punct mort.
Important e sa nu ajungi.
Daca ai ajuns, de ce anume ai ajuns conteaza mai putin.
Poate ai ales prost de la inceput, poate puteai sa indrepti ceva pe parcurs, poate nu, poate era bine sa incerci, paote nu, poate era bine sa il parasesti mai devreme, poate era bine sa faci compromisuri - asta deja e filozofie pentru posteritate.
oocristina spune:
Poate fi si asa de usor: ma spal pe miini si gata.
Dar viata este o continua lectie. Din care putem sa invatam daca vrem sa evoluam. Nu intoarcem spatele ca niste copii mofturosi si spunem: ok, nu mai merge si gata! Fara stabilirea clara a cauzelor care au dus la destramarea relatiei, exista sansa ca acelasi lucru sa se repete iar si iar in viitoarele relatii. Fara asumarea clara a vinei, exista sansa ca cel care greseste sa greseasca iar.
Exista foarte multe cai sa nu se ajunga intr-un punct mort. Daca daca s-a ajuns, nu este neaparat o tragedie. Ci doar o lectie. O lectie in care daca nu se stabileste clar ce si cum, drumul va duce tot acolo data viitoare.
Sa spui usor: "nu merge, nu merge" este o spalare pe miini. Mai greu este sa spui de ce nu merge. Sa scurmi in rahat si sa vezi de ce s-a infundat tzeava. Lucruri neplacute, desigur, dar necesare. Sa stii cum sa actionezi data viitoare. Pentru ca, repet, viata nu este un consumabil. Oamenii nu sunt niste consumabile. Relatiile nu sunt niste jocuri pe calculator, de care cind te saturi le stergi de pe hard.
Desigur, nu toti au taria sa isi asume responsabilitatea faptelor lor. Mai usor este sa isi ia catrafusele si sa plece.
Este foarte greu sa ramii fidel intr-o relatie, daramite sa iti si mai asumi responsabilitatea destramarii ei.