Casnicia mea a fost o minciuna?
Raspunsuri - Pagina 5
hoppe spune:
Stai linistita, am inteles perfect!
Sper sa nu am probleme, sa obtin tutela copiilor.
Eu doream sa imi pastrez si numele, pentru moralul copiilor.La inceput a fost de acord, dar dupa ce m-am intors cu spatele catre el, odata zice ca vrea, odata zice ca nu.
Deoarece nu te poti baza pe ce spune, din minciuna a facut un obicei, i-am spus ca de acum inainte discutam doar in prezenta copiilor. Tot ceea ce fac este doar pentru viitorul lor, si vreau ca ei sa stie tot, sunt mari.Cum am spus chestia asta s-a potolit intr-o oarecare masura.Eu nu am nevoie de nume, casa, masina, pentru mine ci pentru copiii mei.Si, pentru ca a devenit un mare mincinos, alta solutie nu am.
Va dau un exemplu.Copiilor le spune ca imi lasa masina.Mie imi spune ca vine cu politia sa mi-o ia.Pe urma spune copiilor ca nu pot merge la plimbare ca mami este rea, nu da masina.
In aceste conditii am fost pusa in situatia neplacuta de ai pune pe copii sa aleaga.Dam masina sau o pastram? Copiii au ales sa o pastram.Deci, a fost alegerea lor, mami nu este rea, nu se opune intalnirilor cu tati.
Este dureros ca trebuie sa procedez asa, dar alta solutie nu am.Intoarce copiii impotriva mea.
quote:
Originally posted by mamii
hoppe sper ca nu ai inteles gresit eram pro la ceea ce faci
De copii nici nu iti face griji vor ramane cu tine!
mami de www.flickr.com/photos/11788157@N02/" target="_blank">Alex
povestea nasterii lui bebitz
anna
Dahriana spune:
hoppe,nu iti dai seama cat de afectati vor fi copii in viitor si ce imagine sumbra vor avea despre casatorie!
Mama mea mi-a spus f tarziu ca,tatal meu a plecat cu o prostituata de 15 ani !
Si sincer nu am avut nici un moment in care sa imi acuz mama ca a fost de vina cu ceva.
Asa ca,nu stiu de ce lupti atat pt a`i convinge.
Parca e un joc : Castiga mami,castiga tati.
Uite,eu sunt mai buna ca tati..ma alegeti pe mine.Vine tati cu lugu lugu,il alegem pe tatii.
Singura greseala,dupa parerea mea a fost implicarea copiilor in prostia asta: Amanta,cearta,discutii!
De ce vrei sa discuti cu el in prezenta copiilor? Ca sa-l umilesti de fata cu copii,ca sa ii intristezi,ca sa va certati de fata cu ei...?
Discutiile e cel mai indicat sa le aveti intre 4 ochi,sa va despartiti civilizat si tu cu capul sus.Sa incerci sa intelegi ca iubeste pe altcineva.E o tragedie,da,dar si tie si se putea intampla!
Nu stiu ..nu poti omora omul daca nu te mai iubeste.Asta e.Ramaneti prieteni!
Nu vad de ce nu ati ramane.Pt ca iubeste pe altcineva ? Si ce..si tu iti vei reface viata cu altcineva.Copii sunt mari,au nevoie de voi..daca nu ca si cuplu,ca si prieteni.Trebuie sa fiti langa ei..nu sa ii faceti mingi de ping pong.
Umila mea parere...
hoppe spune:
Asa crezi? Nu te contazic.Fiecare are anumite valori in viata.
Eu stiu ca l-am iubit cu toata fiinta.
Cascaval nu am avut mereu, in anii studentiei au fost zile in care de multe ori nici nu aveam ce manca.Dar stii? Eram fericiti, ne iubeam ca nebunii.
Problema este ca cascavalul pentru el a avut un gust ciudat.
Stii vorba aia, ca banii nu aduc fericirea? Mie mi-au adus un mare cosmar.
Eu am ramas aceeasi, nu m-am schimbat.Doar ca sunt impietrita de durere.
Consideri ca este vina mea ca prietenii si familia lui i-au intors spatele?Iti spun un secret.Au facut lucrul acesta pentru ca ma cunosteau si apreciau ca om.E mare lucru ca soacra sa iti spuna ca te va iubi mereu, ca esti un om deosebit.
Dar, fiecare cu parerea lui, cu trecutul lui.
Ai trecut printr-o situatie asemanatoare?
quote:
Originally posted by Happy_in_TO
Da, consider ca mariajul vostru a fost o minciuna.
Adica nu a fost o relatie bazata pe dragoste reciproca. Tu ai fost orice altceva (menajera, mama, administratora, etc) dar numai iubita nu. Iar el a fost hamalul (care muncea de dimineata pina seara) si aducea cascavalul acasa.
Tu te simteai mindra de el pentru ca era un bun aducator de cascaval, cuminte si ascultator. Acum ca el are nevoie si de dragoste... nu mai este bun... Nu mai este un tata bun, prietenii i-au intors spatele, copiii il urasc. Tu insa detii cartile importante in mina si tot nefericita esti!
Ati fosti doi parteneri care ati stat impreuna sa cresteti copiii.
Daca ar fi fost dragoste adevarata nu ai fi fost in stare sa te comporti asa. Si sa gindesti asa.
Incercati sa divortati cu demnitate (a nu se intelege orgoliu!) si sa faceti in asa fel incit copiii vostri sa nu fie afectati atit de mult!
Personal consider ca ai facut un lucru monstruos punindu-ti copiii in situatia aceea la intilnirea cu amanta! Chiar nu realizezi ca ii marchezi pe viata??? Ei sint copiii vostri, nu cei din instanta care decid cine este de vina si cine nu! Lasa-i sa fie copii, nu ai dreptul sa iti pui problemele emotionale in circa lor!
Ok... tu esti pe drumul bun. Arati bine pe dinafara. Acum e timpul sa lucrezi si pe dinauntru. Sa scoti negativitatea din tine. Sa te iubesti mai mult. Sa ii iubesti pe cei din jurul tau mai mult. Cu sinceritate, cu feminitate si intelegere.
anna
hoppe spune:
Discutiile sunt indicate intre 4 ochi cand ai de-a face cu un om rational, care nu minte, care nu manipuleaza copiii.
Eu am vrut ca ai mei copii nici sa nu afle de divort.
Dar, cand sunt amenintata, cand vad ca vrea sa ia totul copiilor, cam ce as putea sa mai fac? Eu am preferat adevarul.
Pana una alta, vad ca copiii chiar au inteles si nu sunt asa afectati, chiar isi revin.Trebuie sa recunosc, imi era si mie teama.Dar, am preferat dusul rece.Vorba aia, boala lunga moarte sigura.Iar copiii mei erau bolnavi ca nu pricepeau nimic.Tatal le spunea numai minciuni.
Stii ce am castigat?Iti spun: increderea si prietenia copiilor.
Eu nu mi-am cocolosit copiii pentru ca riscam sa ajung la un rezultat negativ.
Dar, este usor sa judeci.
In momente dificile, ne surprindem chiar pe noi insine.
quote:
Originally posted by Dahriana
hoppe,nu iti dai seama cat de afectati vor fi copii in viitor si ce imagine sumbra vor avea despre casatorie!
Mama mea mi-a spus f tarziu ca,tatal meu a plecat cu o prostituata de 15 ani !
Si sincer nu am avut nici un moment in care sa imi acuz mama ca a fost de vina cu ceva.
Asa ca,nu stiu de ce lupti atat pt a`i convinge.
Parca e un joc : Castiga mami,castiga tati.
Uite,eu sunt mai buna ca tati..ma alegeti pe mine.Vine tati cu lugu lugu,il alegem pe tatii.
Singura greseala,dupa parerea mea a fost implicarea copiilor in prostia asta: Amanta,cearta,discutii!
De ce vrei sa discuti cu el in prezenta copiilor? Ca sa-l umilesti de fata cu copii,ca sa ii intristezi,ca sa va certati de fata cu ei...?
Discutiile e cel mai indicat sa le aveti intre 4 ochi,sa va despartiti civilizat si tu cu capul sus.Sa incerci sa intelegi ca iubeste pe altcineva.E o tragedie,da,dar si tie si se putea intampla!
Nu stiu ..nu poti omora omul daca nu te mai iubeste.Asta e.Ramaneti prieteni!
Nu vad de ce nu ati ramane.Pt ca iubeste pe altcineva ? Si ce..si tu iti vei reface viata cu altcineva.Copii sunt mari,au nevoie de voi..daca nu ca si cuplu,ca si prieteni.Trebuie sa fiti langa ei..nu sa ii faceti mingi de ping pong.
Umila mea parere...
anna
Dahriana spune:
Ma bucur ca ai castigat increderea copiilor,dar le-ai denigrat tatal.Nu zic ca a facut un lucru bun,dar trebuie respectata viata fiecarui om si deciziile lui.
Daca tatal lor a vrut sa fie alaturi de ei,dar in acelasi timp continuandu-si viata cu altcineva,de ce sa nu accepte copii asta.
Eu nu-s de acord cu continuarea unei casnicii de dragul copiilor.Sunt de acord cu deciziile cele mai bune bune pt toata lumea.
Tu nu ai fi fost fericita cu el,el nu ar fi fost fericit fara ea,copii n-ar fi fost fericiti cu parinti care nu se iubesc.
Si nu e mai bine asa...?!
Mie ce nu-mi place..este cum il acuzi si il denigrezi in fata lor.Atat!
dulcetica spune:
Hope, in calitatea noastra de mame trebuie sa ne protejam copii si atunci cind nu avem solutii perfecte ,sa preluam unda de soc si sa le indulcim experientele negative.Ce se intimpla este intre voi doi, iar calitatea de tata nu o schimba divortul.Comportamentul lui fata de proprii copii il poti influenta in bine prin atitudinea ta.Asta pentru ca ori cit te doare,pentru copiii tai trebuie sa faci aceasta concesie sa accepti situatia si sa-l determini sa isi exercite dragostea ,responsabilitatile si calitatea de tata.Nu-i mai lua aliati...e prea mult pentru virsta lor.Mi-e mila de ei si-mi dau lacrimile cind ma gindesc cit sufera.E destul ca trec printr-un divort.Ajunge!Evident ca puteti fi prieteni,ca sintem oameni civilizati.Nu mai sinteti soti,iubiti ,dar avind interese comune,adica acesti copii,merita tot efortul din lume sa canalizati toata energia sa le fie lor bine.Lasa-l sa faca bani in continuare ,ca macar din punct de vedere material copiii sa nu sufere.
Il urasti si nu poti sa treci peste asta?Pot sa inteleg ca e cumplit,dar tu nu esti o adolescenta care nu se poate detasa.Tu ai prioritati.Dupa ce vei trece peste tot ,cine stie ce-ti rezerva viitorul,ca nimic nu e intimplator in univers.Te rog sa-ti reconsideri pozitia.Menajeaza-ti copiii ,lasa-i sa creaada ca tatal lor e perfect,ii iubeste,tu stii pe ce butoane sa apesi sa-i apropii si incearca sa-i faci fericiti.Copiii refractari isi alunga un tata care nu a fost obisnuit decit cu prezenta lor.Categoric acum ar putea sa se schimbe,daca il lasi si nu mai sabotezi relatia lor.Ajuta-i sa reuseasca,chiar daca ar trebui sa pui umarul la asta.Doi oameni nu sint obligati sa stea impreuna pina la plus infinit ,dar parinte esti pentru totdeauna.E foarte greu sa o faci cum trebuie...
Sincer imi pare rau ca suporti atit de greu!Nu te mai lasa purtata de ura,chiar nu merita deranjul.
Happy_in_TO spune:
quote:
Originally posted by hoppe
Ai trecut printr-o situatie asemanatoare?
anna
Da, am trecut. Tot doi copii care atunci aveau doi ani si patru ani.
I-am dat amindoua masinile. Am plecat cu doi copii in brate si nimic altceva.
Copiii nu mi i-am bagat niciodata in problemele mele emotionale. Echilibrul lor este mult mai de pret. Le spun ca tati le-a iubit mereu. De ce sa le spun ca nu? Ca a fost un nemernic ca le-a facut sa astepte si sa adoarma la geam, imbratisind cadoul pentru ziua tatilor pe care le-au facut la day-care cu minuta lor pentru el?... Cu ce le va ajuta pe ele in viitor?... Dar pe mine??
Chiar valoreaza patru roti si o tinichea mai mult decit linistea sufleteasca a copiilor mei???
Du-te si vorbeste cu prietenele si injura-l, dar nu cu copiii tai! Ei sufera prea mult oricum. De ce sa le torni acid pe rana, sa le spui ca tatal lor i-a abandonat pentru amanta??? Tu chiar gindesti ce spui??... Nu este mai bine sa ii iei in brate si sa le spui ca tatal lor ii iubeste, dar ca dragostea intre voi s-a terminat?? Ca ei oricum sint iubiti de catre amindoi, numai ca nu veti mai sta impreuna...
Ce te doare pe tine daca el se va simti vinovat vreodata. Vinovat de ce?? Ca nu te mai iubeste? Cu ce te incalzeste pe tine?... Tu chiar crezi ca el a judecat cu mintea, a adunat si a scazut si apoi a ales? A ales cu inima. Haide sa il punem la zid si sa il distrugem...
Dahriana spune:
hoppe,tie ti se pare ca un copil la 9 ani asimileaza problemele voastre in mod corect ? Ca el poate delimita amanta de tata ? Ca poate intelege ce se intampla ?
Iar la 14 ani la fel..la pubertate are cea mai mare nevoie de voi!!
Nu distrugeti copii din cauza orgoliului.In mom de fata el si tu nu mai contati ! Conteaza copii vostrii!
Asa ca,nu iti mai pune intrebari referitoare la functia amantei,la ce nr poarta la sutien si comparatii prostesti.Nu te mai intreba daca el regreta sau nu,daca o iubeste sau nu.
Trebuie sa-l lasi sa va ajute,pt ca tu nu te descurci..asta in primul rand si mai apoi,pt ca e tatal copiilor.Are obligatia asta si el si vrea asta!
Trebuie sa refaci imaginea lui in ochii copiilor! Trebuie sa le spui ca,tati are o alta viata,dar ca ii iubeste si ca o sa le fie alaturi.Ca,trebuie sa ii respectati viata,ca nu sunteti certati,ca ati ramas prieteni.
Eu zic ca,nu gandesc anormal !!
..Dahri...
hoppe spune:
Poate nu am fost coerenta in ceea ce am spus.
I-am respectat dorinta, nu m-am impotrivit relatiei lui, dar el nu a constientizat faptul ca un divort implica anumite chestii.Fiecare o ia pe un alt drum.
Eu stiu de relatia lui de anul trecut, din primavara.Daca doream sa ma razbun, puteam sa o fac de atunci.Mai ales ca stiam unde locuieste doamna.
Dar, am tacut atata timp cat copiii nu au fost afectati.Si am sperat sa isi revina.Si, recunosc, il iubeam enorm si eram in stare sa ii iert orice.
Dar cand a inceput sa faca lucruri care mi-au afectat copiii, cand a inceput sa ii minta, cand a inceput sa ii intoarca impotriva mea, cand a inceput sa ma ameninte si sa ma jigneasca, nu am putut sa stau si sa privesc.
Sunt copii si copii.Deorece ai mei incepusera sa ma judece, a trebuit sa le spun adevarul in intregime.
Si copiii stiau de mult de relatia lui, i-au gasit in vara mess-ul deschis. Nu era chiar o surpriza.
Poate eu am gresit ca le-am indeplinit dorinta, sa ii duc la doamna, dar el chiar nu are nicio vina?
Daca o iubea asa de mult, de ce ne-a chinuit un an de zile? Nu era mai corect sa se mute de la bun inceput la ea?
El nu are nicio vina cand lipsea noptile de acasa?El s-a gandit la moralul copiilor?In ultima vreme daca statea jumatate de ora pe sapt acasa.
Cum trebuia sa procedez cand copiii il asteptau, se facea 1-2 noaptea, il sunau, telefonul inchis, si nu se culcau pana dimineata?
Eu am gresit ca le-am indeplinit dorinta.Dar, sa inteleg ca sotul meu a fost super ok, si ca ce a facut el nu a suparat copiii.
De ce credti ca copiii nu gandesc?
Stiau cine este tipa, stiau unde locuieste, stiau de relatia tatalui lor.Chiar credeti ca putem sa ii mint si eu?
De ce vreau sa vorbesc in prezenta lor?Poate gresesc.
Dar el nu greseste cand le spune minciuni?Daca ar fi fost un om de cuvant, si vorba ar fi fost vorba, mai se ajungea aici?El cum isi permite sa ii minta?
Ca sa il fortez sa nu mai minta, sa nu ma mai chinuiasca cu cuvinte, de asta i-am spus sa vorbeasca numai in prezenta lor.M-a zapacit de cap.
Se simte bine numai daca ma terorizeza psihic.
Eu doar l-am rugat sa ma lase in pace, sa nu ma mai ameninte si sa nu ma mai jigneasca.I-am spus ca sunt de acord cu tot ce vrea el, numai sa taca.
Nici asa nu este bine.
Dupa cum v-am spus, el nu dorea divortul.Stiind cat il iubesc, ca nu pot trai fara el, vroia sa ma forteze sa accept noul stil de viata, adica el sa faca tot ce pofteste.
Pentru el a fost o mare surpriza ca am bagat divortul. De atunci este de nerecunoscut.
A spus cineva ca nu m-a iubit.
Nu stiu, doar el stie.
Tot ce pot sa va spun este ca anul trecut , in ianuarie, imi declara cat ma iubeste, ca sunt cel mai bun lucru din viata lui, sa nu-l parasesc niciodata.
A mai avut un moment , prin septembrie, cand mi-a marturisit ca a fost cel mai mare fraier, si-a stricat familia, ca stie ca niciodata nu o sa mai gaseasca fericirea, dar ca a gresit asa de mult fata de mine incat nu mai poate continua pentru ca stie ca nu pot sa il iert pentru ce a facut, si ca nu se poate ierta nici el.
Eu v-am scris pe forum doar franturi din intreaga poveste.
Lucrurile cele mai umilitoare si jignitoare le-am pastrat pentru mine.
Este usor sa judeci, dar cel mai bine este sa nu treci prin asemenea situatii.
Iar eu, inainte de a ma hotari ce atitudine sa adopt fata de copii m-am sfatuit cu persoanele care cunosteau intreaga situatie, inclusiv cu avocatul si psihologul.Nu pot sa scriu pe forum chiar toate mizeriile.
Este o situatie anormala, si poate de aceea unele decizii vi s-au parut dure.
Tot ce pot sa va spun este ca, dupa ce am facut ceea ce am facut, in casa s-a instalat linistea, iar copiii au inceput din nou sa zambeasca.Dorm noaptea, nu mai au cosmaruri si nu mai lipsesc de la scoala.
Iar el, cu toate relele pe care mi le-a facut, va avea in inima mea un loc aparte pentru tot restul vietii.
Daca nu il iubeam nu sufeream si nu aveam rabdare un an de zile.
Este clar ca in ultimul an nu m-a mai iubit, dar in ceilalti 15 ani numai el stie ce a simtit.Eu stiu doar ca puteam sa pun mana in foc ca ma iubeste.Niciodata nu am sa aflu!
anna
Dahriana spune:
hoppe,din nou am remarcat orgoliu in postarea ta.
Daca tatal lor nu a stiut sa se comporte,trebuie sa ii lovesti pe ei de cruda realitate?
Nu stiu ..eu cred ca,un copil nu trebuie sa vada toate chestiile astea.Trebuie menajat.Pt ca el nu gandeste ca tine,nici ca el..nici macar ca la 18 ani !!
Voi sunteti un exemplu pt ei,un ideal.Acum..care mai e idealul?
Masculin : Un om care inseala,minte,se poarta urat cu mama lor si fuge la alta femeie.
Feminin : O femeie care nu poate sa accepte ca el iubeste alta,o femeie slaba,care a fost sub papucul lui,care s-a ingrijit de bunastarea lui si a suportat 1 an,desi stia ca e inselata.
Din astea 2 idealuri stii ce iese? Varza !!
Si eu stiu f bine,ce inseamna modelul parental si cat de mult te afecteaza pe parcursul intregii vieti!
Nu inteleg,de ce ai stat 1 an stiind ca se vede cu alta..?
Si ce e mai rau ? De ce nu l-ai intrebat ce se intampla,de ce nu ati discutat...?
Tu stiai ca el e cu ea si il asteptai cuminte acasa sperand de fiecare data,ca o sa se incheie..?
Mi-e greu se inteleg chestia asta!
Spuneai intr-o alta postare: Ca nu il poti ierta.Dar tu l-ai iertat in momentul in care ai continuat cu el 1 an de zile!! Tu stiai!! Dar ai continuat.L-ai iertat de mult si l-ai primi inapoi.Dar vrei sa-l vezi la pamant si pe ea umilita(parerea mea)
..Dahri...