ALCOLISM SAU NU?
Raspunsuri - Pagina 5
sorana spune:
Zicea cineva ca sufera copilul ..
Asa ca imi dau cu parerea.
Tatal meu a baut de cand il cunosc si pana acum vreo 3 ani.
A baut cantitati mari, cum ziceai tu ernestine.
In 25 de ani cred ca l-am vazut beat de 2 ori (adica nu mai vorbea coerent - s-a dus si s-a culcat).
Cred ca se comporta ca sotul tau - bea zilnic dar nu facea scandal, nu se impleticea, poate ca vorbea un pic mai mult dar atat.
Nu m-a deranjat niciodata chestia asta, n-am avut nici un fel de trauma sau altceva.
Ce-i drept nici n-am auzit-o pe mama reprosandu-i vreodata. Poate ca o facea dar nu cand eram noi (eu sau sora mea) de fata.
Cred ca li se parea normal si noi, copii, am crecut cu "normalitatea" asta.
Tata s-a lasat brusc - pur si simplu intr-o zi n-am mai baut. Cica l-a durut stomacul :). S-a lasat la 70 de ani, el sustine ca bea de la 18 :)
Din cate stiu eu, desi ii placea sa conduca si aveam masina, tata nu s-a urcat niciodata baut la volan.
Acum, dupa ce nu mai bea, zice si el ca era alcoolic, ma indoi ca acum 20 de ani ar fi zis asta ....
Cred ca in privinta bauturii au zis ceilalti destul de multe - eu as vrea sa-ti spun ca nu ar trebui sa va certati in fata copilului. Chiar daca el are o problema nu mi se pare normal sa-l certe fata lui ....
Sorana si Monica (5 ani)
ernestine spune:
Sorana,ai mare dreptate ,nu ar trebui sa ne certam in fata copilului insa crede ma ca nu am avut incotr o.Fetita este tot timpul cu noi si oricat am incercat sa evit asta nu am putut.De 1 saptamina bea in fiecare zi 2 3 beri de 500.Sunt constienta ca este o reducere substantiala de alcool dar nu ma pot amagi ca situatia s a imbunatatit.Nu stiu daca am precizat dar are peste 100 kg. si faptul ca e gras ma deranjeaza foarte tare.As fi vrut sa inceapa o cura de slabire,sa faca un efort sa arate si sa se simta mai bine dar de unde el acum a luat o pe bere.Sunt trista si constat ca raman far cuvinte atunci cand vorbesc despre noi,oare mai exista noi!
bird70 spune:
Ernestine,
iti spun parerea mea sincera si probabil o sa ti se para putin dura. Sotul tau este bolnav, alcoolismul este o boala si din cauza asta are nevoie de ajutor. DAR faptul ca el nu cere ajutor, nu recunoaste ca are o problema, refuza tratament, este ALEGEREA lui. Eu cred cu tarie ca fiecare individ are dreptul sa faca alegeri in viata dar in acelasi timp cred ca trebuie sa-si asume responsabilitatea si sa traiasca cu alegerile facute. Daca sotul tau ALEGE sa nu ia in serios aceasta problema, daca ALEGE sa va faca sa suferiti fara sa incerce sa se trateze, daca ALEGE sa-si bata joc de sanatatea lui, atunci va trebui sa traiasca cu repercursiunile alegerilor lui. Pe de alta parte TU ai dreptul de-a alege, la fel ca si sotul tau. Am inteles ca ai 30 de ani, esti foarte tanara si ai un copil. Daca tu ALEGI sa iti traiesti viata langa sotul tau si la 40 de ani sa ai in ingrijire un barbat cu serioase probleme medicale din cauza stilului de viata, trebuie sa fi pregatita. Nu stiu in ce masura cunosti efectele alcoolului asupra sanatatii sau daca ai auzit de dementa de alcool dar te sfatuiesc sa te interesezi pentru ca asta este viitorul in cazul in care alegi sa nu faci nimic decat sa-l bati la cap. Tu ai in ingrijire un copil care are DREPTUL sa traiasca intr-un mediu armonios, echilibrat si sa fie inconjurata de adulti responsabili. Daca tu ALEGI sa te sacrifici pe tine pe altarul loialitatii matrimoniale, nu uita ca fetita ta va fi principala victima. Atat timp cat tu nu faci nimic, sotul tau nu are nici un motiv sa ALEAGA sa schimbe ceva.
Am o colega care a avut mari probleme cu sotul ei alcoolic, ii fura banii de mancare ca sa cumpere bautura si ea a ajuns sa mearga in vizita la rude la ora de masa ca sa primeasca copiii de mancare. Scandaluri peste scandaluri, nu a rezolvat nimic incercand sa-l faca sa inteleaga cat sufera ea si copiii. In final s-a dus la sora ei si i-a povestit totul (tinea multe amanunte secrete de rusine) si sora-sa s-a oferit sa o ia pe ea si copiii la ea pana se pune pe picioare. A impachetat hainele copiilor si a plecat. Abia atunci sotul ei a inteles ca daca exista o mica-mica sansa sa o aduca inapoi si sa fie tata pentru copii, trebuie sa isi rezolve problema. A durat un an pana a reusit sa se puna pe picioare, a renuntat la alcool, si-a gasit un job stabil si a inceput sa-i faca curte din nou nevestei 
. Acum sunt din nou impreuna, el nu a mai baut de 13 ani si lucreaza voluntar la alcoolicii anonimi si tine discursuri in scoli pentru adolescenti despre alcool. Nu a fost niciodata un om rau, dar nu ar fi facut pasul cel mare sa se vindece daca nevasta-sa nu l-ar fi parasit.
ernestine spune:
Aseara am incercat sa vorbesi cu voi despre ceea ce spuneai tu bird,dar dupace am scris un mesaj lung l am sters din greseala si m am lasat pagubasa.Si eu ma gindesc din ce in ce mai des sa l parasesc,ma simt singura si nefericita si din acest motiv am acceptat invitatia unui barbat din spatele calculatorului.Nu am incteredere in relatiile astea dar faptul ca exista cineva care mi scrie ma ajuta sa ma simt mai bine.Deocamdata ne rezumam la discutii amicale dar cu siguranta si eu si el ne gindim mai departe.Astept deja cu nele rabdare sai citesc mesajele .Ma gindesc cum ar fii sa am o relatie.Ma gindesc cum ar fii sa afle sotul meu si ma gindesc daca asta l ar trezii sau l ar afunda mai mult in bautura.Aseara pe la 4 dupa ce se culcase la 8(e ora lui)m am trezit sa ma duc la baie iar el era treaz se uita la televizor.Dimineata am constatat ca bause wiski.Nu i fusese suficienta berea.