Durerea unei pierderi de sarcina (66)

Raspunsuri - Pagina 21

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns musettepink spune:

Ninia merci!!!!!!
La prima sarcina imi doream fetita dar de cand s-a intamplat necazul si apoi a venit minunea din nou am spus ca poate sa fie ce vrea el ca eu oricum o sa-l iubesc la fel de mult!Iar acum sunt f incantata ca e baietel mai ales ca se zice ca beieteii seamana cu mamele lor...si imi va creste inima sa vad ca va semana cu mine...

asa creste minunea noastra

Doamne ajuta in continuare!

14+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns musettepink spune:

maryb felicitari pt inimioara!sa te ajute Dumnezeu in continuare!!!!!!!

asa creste minunea noastra

Doamne ajuta in continuare!

14+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ninia81 spune:

Musette, ma bucur ca esti fericita! Sigur va semana cu tine bb!Pregateste-te sa fii soacra de nora!Sper sa nu fii apriga! Doamne dar ce trece timpul...ai 14 saptamani deja! maine poimaine incep galeria pt tine!Poate atunci o sa am si eu un pui mic in burtik!

Ninia
http://dw.daisypath.com/sj4jp2.png
http://tt.lilypie.com/Blzop2.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ninia81 spune:

Maryb, FELICITARI DIN INIMA! MAI DAR CE DE VESTI BUNE PRIMIM NOI AZI!!! Asa fetelor...inveseliti aici atmosfera! mary, ai vazut ca nu aveai de ce sa iti faci griji? Totul va fi bine pana la capat!

Ninia
http://dw.daisypath.com/sj4jp2.png
http://tt.lilypie.com/Blzop2.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns musettepink spune:

Ninia asa sa-ti ajute Dumnezeu!Sa stii ca imediat ce am iesit de la eco i-am zis sotului,o sa fiu soacra-poama acra!...

asa creste minunea noastra,un baietel

Doamne ajuta in continuare!

14+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jasmine30 spune:

Michelle si eu dupa prima pierdere credeam ca a fost doar o mica incercare de-a lui Dumnezeu (am pierdut prima sarcina la 5 saptamani). Am continuat sa fiu la fel fara a face nici un efort sa fiu mai buna sau sa cred mai mult. Am incercat din nou sa raman insarcinata crezand in adancul sufletului meu ca eu chiar pot controla lucrurile. Si am ramas din nou insarcinata... La 9 saptamani am aflat ca era oprita in evolutie. M-am razboit cu Dumnezeu, m-am intrebat de ce mie se intampla mie, de ce nu mi-a ascultat rugaciunile mie care sunt casatorita, iar altora care nici macar nu sunt casatoriti le asculta si le da prunci sanatosi, etc. Am decis ca o vreme sa nu ma mai gandesc la nimic sigura fiind ca nu e drept ceea ce mi se intampla. Dar timpul trecand am inceput sa simt ca nimic din tot ceea ce inseamna a da viata nu e in mainile mele. Acum cea mai noua temere este sa nu ma chinui sa mentin o sarcina si apoi sa nasc un copil cu probleme. Dar pot eu oare sa stiu ce ma asteapta in viitor? Avem noi dreptul sa decidem? Ei bine nu. Si atunci am invatat ca trebuie sa o las mai moale. Sa nu mai incerc sa aflu atatea detalii medicale care mie cel putin mi-au facut foarte mult rau, caci eu cand eram insarcinata ma gandeam mereu "acum se formeaza nu stiu ce organ, vai daca nu se dezvolta cum trebuie, etc...", sa nu mai sper la finaluri fericite caci totul este posibil atata vreme cat noi nu putem controla aceste procese. Putem controla daca e curat in casa, daca suntem buni sau rai, dar nu putem controla nici viata si nici moartea. Ele vin pe neasteptate... E bine sa cautati starea aceea de echilibru interior, nu chiar fara speranta, dar nici cu prea multa speranta la un final fericit. E bine sa fim pregatite pentru orice. Stiu ca sunt un lup moralist, dar asa simt eu acum si sper ca aceasta stare sa se mentina si cand voi relua incercarile mele de a ramane insarcinata...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miruna22 spune:

foarte frumos gandesti, Jasmine!

http://image.lafemmebonita.com/c/av745813.jpg

Mirunica, te asteptam

yupiii, s-a inrosit :)
teste de sarcina

6+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sufletistele spune:

poftiti la .. Cap nou

Mergi la inceput