"Mama, nu vorbi romaneste" !

adana. spune:

eu am citit doar primele doua pagini. si am ales sa raspund asa. altfel nu as mai fi raspuns deloc. deci imi cer scuze daca ce zic eu s-a mai zis.

eu personal as asculta ce-mi cere copilul.mi s-ar parea rezonabil.si nu as mai face caz. pur si simplu as profita de ocaziile pe care mi le da intimitatea casei noastre sau locurile unde suntem singuri ca sa pot vorbi romaneste.
mi se pare exagerat sa spui ca are o problema copilul, cum se intelege ca ar fi afirmat pediatrul. sau ar trebui spus ca multi in situatia lui o au.
copilul simte sa se acomodeze locului. e normal si e bine. si mi se pare ca daca nu te opui va lua cultura romana, limba romana, ca pe ceva placut, nu impus, sau reciproc.
nu-ti poate explica? si in mine s-au produs transformari de cand sunt in america si nu le pot prea bine explica, desi am un contact bun cu mine si ceva mai multi anisori ca puiul tau. de exemplu m-am trezit ca nu mai cer si nu mai primesc ajutor decat in situatii in care chiar am nevoie si ma seaca cand sunt ajutata impotriva vointei mele, cum o fac romanii,in special barbati, in special ardeleni. pot explica ceva prin demnitate, dar nu cred ca voi reusi usor sa ma fac inteleasa cuiva care nu simte ca mine.
asa ca mi se pare un chin in plus sa ii tot ceri sa iti explice. normal ca ia eticheta care i se da si care pare ca i se potriveste putin situatiei. adica da, ma simt aiurea cand vorbesti romaneste, ma simt altfel (dar nu stiu sa zic asta) ca ceilalti. si da, ma simt rusinat cand vorbesti romaneste pe strada.si daca insisti poate ca ai dreptate, poate ca (asta inseamna ca )sunt rusinat ca sunt roman.
deci sfatul meu este sa-ti asculti copilul si sa-i introduci delicat si cand vor aparea momentele potrivite, valori romanesti.acum cumva se apara si e normal sa nu fie receptiv.
va urez armonie si sper sa ajute mesajul meu.