E CINEVA IN SITUATIA MEA

ruxij spune:

Prea despicati firul in patru. Copiii au tot felul de faze. Si fi-miu a avut perioade in care l-a preferat pe taica-su, mai ales cand era mai mic, apoi perioade in care m-a preferat pe mine. La ora asta e in faza in care ma prefera pe mine. Stiu ca poate te doare sufletul, dar cred ca nu tb sa iti faci prea multe probleme, continua sa ii acorzi tot ce ai tu si va fi totul OK.

susur spune:

Nu faci inca un copil ca inlocuitor sau ca sa rezolvi problema ci ca sa gasesti un echilibru.Mamele cu mai multi copii nu mai despica firul in zece, nu stau cu ochii non stop pe bebe ca pe butelie si nu-si fac atatea probleme de zici ca se sfarseste lumea.

MissParker spune:

susur, nici macar pentru a gasi un echilibru nu faci al doilea copil. Echilibrul trebuie sa si-l gaseasca mama in ea insasi.

Felicia 32+ mami under construction pentru - David

Poze cu noi si vacantele noastre

IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE

mariamunteanu spune:

Nici eu nu sunt de acord ca un al doilea copil ar fi rezolvarea acestei probleme. Poti sa faci inca un copil din mii de motive, dar nu pt. a te consola. Tu ai acum a te impaca (,) cu aceasta situatie.
Eu am doi copii si amandoi au fost innebuniti dupa tatal lor pe la varsta de 2 ani. Acum sunt in aceeasi masura atasati de mine, ma iubesc si ma vor langa ei.
Eu nu vad nici o problema in afectiunea fetitei fata de tatal ei. Precis te iubeste si pe tine, numai ca tu ai vrea sa fii centrul universului ei, asa-i ? Mai bine incearca sa vezi ce face tatal altfel decat tine poate ca are rabdare mai multa, e mai vesel etc. Daca oferi copiilor iubire si ii faci sa se simta bine dar pastrand mereu un echilibru si o constanta in a le arata ce nu e bine, te vor iubi cu siguranta.

Maria

Tonnia spune:

Eu am observat ca cei mici prefera compania persoanelor mai relaxate, mai haioase, mai vesele. Dragostea pentru parinti eu zic ca e la fel dar, ca si noi, se simt mai bine acolo unde e relaxare. Ei miros angoasele celor din jur si le evita.
Si eu ma simt bine in compania persoanelor care emana o stare de bine.

adi_dalma spune:

Miss Parker ai dreptate ... ideal este ca fiecare om sa fie echilibrat prin el insusi.
Problema parintilor cu un singur copil este ca ii ofera foarte mult si ii cer foarte mult acestui copil.
Suntem disperati din toate punctele de vedere: sa fie curat, sa aiba (tot) ce isi doreste, sa fie perfect sanatos, sa nu manance de pe jos, sa fie primul la invatatura, sa fie supercivilizati etc etc

Nu inseamna ca daca ai mai multi copii nu ii iubesti pe toti la fel de mult dar te concentrezi pe lucrurile cu adevarat importante. Sti ca un copil e fericit cand se joaca cu alti copii nu e neaparat fericit avand MULTE jucarii.Vrea droste constanta, dovezi de droste dar uraste sa fie SUFOCAT.
Stim ca un copil supravietuieste bine merci si daca poarte hainute de la fratele mai mare nu neaparat haine noi, de firma.

Sti vorba aia populara: se poarta cu copilul precum closca cu un singur pui... Nu e intamplatoare.

Asa cum am spus mai sus e vorba de 'abaterea' atentiei.

Din multe studii de psiho reiese ca grupul format din 3 este cel mai instabil ... e logic, nu? Unul din 3 e cumva neglijat, nu?

Bineinteles nu faci inca un copil doar pt ca primul acorda mai multa atentie tatalui ci faci inca un copil pentru ca ai disponibilitate sufleteasca, pentru ca iti plac copii, pentru ca vrei ca bebele tau sa nu fie singur pe lume....

Si apropos sa cum nu suporti tu chestia cu 'fa bb2 si ti trece' asa nu suport eu vorba ' fa un copil sa aiba cine sa te ingrijeasca la batranete'

MissParker spune:

adi_dalma, e adevarat ca grupul format din 3 este instabil, cand cei 3 se afla la acelasi nivel de relationare. Eu si sotul meu ne-am propus (ramane sa vedem cat de consecvent vom putea aplica) sa ramanem mai intai un cuplu si apoi sa fim parintii unui copil. Eu zic (si sper) ca in conditiile in care noi doi ne vom oferi in continuare iubire, tandrete, intelegere, respect, prietenie, acceptare, sustinere etc. si vom fi doi adulti 100%, nici unul din noi nu va inclina sa aiba asteptari inconstiente prea mari de la bebe.


Cat despre fraza ta de mai jos:

quote:

---

Originally posted by adi_dalma
Si apropos sa cum nu suporti tu chestia cu 'fa bb2 si ti trece' asa nu suport eu vorba ' fa un copil sa aiba cine sa te ingrijeasca la batranete'

---

parca imi citesti gandurile! Cam asa se conversau parintii mei pe mail dupa ce rupsesem relatiile cu ei: mai intai autocompatimirea ("am fost la banca si nu mi-a virat Felicia nici un ban" - de sanatatea mea sau sa incerce sa repare ceva nici ca i-a interesat!), dupa aceea incepusera jocurile preferate de martirizare: "Ei, si noi care credeam ca vom avea de la cine sa primim si noi o cana cu apa la batranete"... Pai de, "cana" aia pana atunci se materializase in bani, cadouri, haine, televizoare, combine muzicale, masini de spalat, computere, ca pentru niste pensionari amarati...

Ma opresc aici, ca dupa aceea imi creste tensiunea si zau ca nu merita.

Felicia 32+ mami under construction pentru - David

Poze cu noi si vacantele noastre

IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE

adi_dalma spune:

MissParker imi pare rau. Nu am vrut sa rascolesc amintiri neplacute.
Eu nu sunt patita cu ai mei din pct asta de vedere. Ei sunt super Ok.
Tot ceea ce fac pt ei e pt ca vreau eu.
Fetei mele nu ii cer decat sa fie fericita. Atat.

Apropos de 'trio'. E greu sa realizezi un echilibru. E f bine ca parintii sa creeze 'limite'. Acestea se creeaza cand ambii parinti stiu ce vor si fac ceea ce trebuie.
La noi stim ce vrem dar fata noastra ne invarte pe degete (cu eleganta de altfel). Cand cedez eu cand ellll.untem f usor de manipulat mai ales pt ca fata noastra e f cuminte, buna, dulcica...si irezistibila.
Si sotul me nu rezista niciodata! Eu o mai cert, o mai taxez, conving, constrang... el NU: Da i copilului optiuni nu o abliga sa faca ce vrei tu ...
E greu sa fi echilibrat...

Giana spune:

MissParker,cunosc si eu genul asta de...parinti!In fine...altceva voiam sa intreb...cum poti abuza afectiv un copil?Dar te rog,daca poti da exemple.Eu imi iubesc copii,ii pup,le spun ca ii iubesc...cel mare ca vorbeste a inceput sa ne suna si el...ma intreb oare cadem in extreme?

Off Topic: Stii,sunt fata care avea nevoie de psiholog...nu am fost pt ca aici nu gasesti unul bun care sa te ajute cu adevarat.Si nu am incredere.si daca nu am nici nu cred ca fac ceva.De-asi ajunge si eu la terapeutul tau....Ma rog...visez si eu.