e de preferat adevarul, chiar daca doare?
Raspunsuri - Pagina 2
Clover spune:
Eu nu prea pricep cum e absolut natural ca el sa se duca la prostituate pentru nevoi fiziologice.
Foarte probabil el are chef de diversificare sexuala. Daca prietena ta e asa inebunita dupa el si poate accepta ca el sa aiba aventuri ii poate prezenta varianta in care ei raman impreuna si el poate avea alte relatii. Daca ea nu are o problema la gandul ca el consuma dame, nu vad de ce asta le-ar sta in cale.
Mai am o varianta, ca apropierea casatoriei l-a panicat din cauza experientei cu fosta sotie.
"Orice adevar este mai bun decat o incertidudine continua." - Arthur Conan Doyle
A_Iulia spune:
Clover, pai daca casatoria l-ar fi speriat, putea sa spuna simplu si gata. Nu cred ca-l ducea nimeni cu forta la altar.
Iar cu damele de consumatie...ma gandesc ca deja exista un acord tacit al ei. Sau cel putin i-ar fi comunicat ei asta, ca isi doreste sa traiasca liber 
.
Probabil ca vrea sa incerce cu altcineva, sau probabil pur si simplu ea nu-i mai inspira nimic. Din pacate se intampla, asta e.
El a oferit un argument imbatabil: ca nu o mai iubeste. Arhisuficient pentru a termina o relatie. Si probabil ca e si adevarat, chiar daca declaratia ascunde ceva in spatele ei.
Adina + Olivia Q1.04
iula78 spune:
Cand cineva iti spune ca nu te mai iubeste si asta dupa ce s-a mai si gandit in prealabil, mai poti face ceva? Mie tipul mi se pare ca stie ce vrea, iar in cazul asta stie ca n-o mai vrea pe ea. Cam greu de digerat un astfel de adevar. Ca are sau n-are pe altcineva, ca fuge de o eventuala casnicie, ca are alte motive nici nu mai conteaza. Omul a fost destul de clar si concis.
Miramar spune:
Si eu spun la fel precum Adina. Ce mai conteaza motivele, omul nu mai vrea si a fost destul de sincer si corect incat sa o spuna. Pentru moment cel putin e bine sa se desparta. Poate ca odata despartiti si libertatea obtinuta sa ajunga sa-si redescopere vechile sentimente si sa-si dea seama ca altele ii sunt dorintele. Poate..., sau poate ca nu. Cert e ca la momentul asta, asta e situatia.
Iar treaba cu sinceritatea...hmm ...dame de consumatie ...dar el sincer altfel...
ellej spune:
Ca sa raspund la intrebare, depinde de persoana, de cat e de puternica sau de slaba. Daca e destul de tare sa accepte adevarul, atunci e de preferat. Personal, as prefera adevarul, pentru ca orgoliul meu nu suporta sa fiu considerata o povara, de catre nimeni pe lumea asta. Oricine ar fi, mama, copilul, sotzul, in clipa in care mi-ar spune 'nu te mai vreau', ne strangem mana tovaraseste si la buna vedere (desigur, pentru mama si copil as face o concesie si as mai fi acolo daca se razgandesc, pentru sotz...poate da, poate nu).
Insa depinde cata fortza are s-o ia de la capat.
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
Elise spune:
Ea ce ar vrea, de fapt?
Sa traiasca incercind la infinit sa reanimeze o iubire care fuse si se duse?
Sa o minta, sa o insele, sa se poarte urit, sa devina un strain nemultumit de orice, care pleaca din ce in ce mai devreme, ajunge din ce in ce mai tirziu, si oricum e absent si dus cu gindul departe?
Ar prefera ca o poveste initial frumoasa sa se transforme intr-un fiasco de genul asta?
Elise & BBLisa
papelusca spune:
sa-ti povestesc ce-am patit eu: si sotul meu e f. sincer. La inceput as fi dorit sa ma mai minta, sa intre in joc, dar nu e genul. Dupa atatia ani m-am obisnuit si chiar apreciez sinceritatea lui; e un tip de nota 10!
la 2 ani de casnicie, 4 de relatie, imi spune intr-o seara ca nu ma mai iubeste, ca sunt pentru el ca o sora, ceva. Pur si simplu am ramas socata! Credeam ca glumeste, dar el chiar vorbea serios! Si eu care cu cateva secunde inainte ma simteam f. fericita, credeam ca avem o relatie f. faina! Intre noi mereu a existat afectiune, e tandru, petrecem zilnic timp impreuna, zilnic ma face sa fiu fericita. Ei, cand mi-a spus ca nu ma mai iubeste si crede ca-i mai bine sa ne despartim am crezut ca innebunesc! Pur si simplu mi-a dat viata peste cap! Am inceput sa plang din cauza socului. Si am plans toata noaptea, si am vorbit despre ce simtim, mi-a spus exact ce simte pentru mine si inspre dimineata deja am facut planuri cand sa ne mutam etc. Ce puteam sa fac, sa-l fortez? Fiecare are dreptul sa fie fericit.
Dimineata, dupa ce am dormit vreo ora jumate, imi spune ca s-a mai gandit si ca vrea sa mai incercam. Eu am acceptat, ca il iubeam la nebunie! Si uite asa el s-a mai gandit si si-a dat seama de ce a izbucnit in seara aceea: eu il sufocam, tot timpul cat era acasa vroiam sa stea cu mine, el parea ca accepta si e fericit, dar probabil in subconstient il deranja ca nu mai are viata aia de haiduc de cativa ani in urma. Mi-a fost greu, zilnic ma intrebam, oare chiar vrea sa fie cu mine sau ii e mila? In rest viata decurgea ca inainte.
Dupa ceva timp ne-am dat seama ce se intamplase: el e introvertit, pe langa situatia mentionata mai sus se adauga si stresul f. mare pe care-l avea fiind intr-o tara straina, lipsa prietenilor, a rudelor etc. Ce l-a convins sa ramanem impreuna? Ce i-am spus eu! Nu ma intrebati ce, ca nu stiu... tot! Felul in care am manuit situatia. Si el si-a dat seama ca de fapt nu ca nu ma mai iubea si ca vroia sa fie singur era problema, ci ca avea nevoie si de spatiul lui.
Dupa ce a spus ce avea pe suflet, s-a linistit instantaneu.
Ca sa nu mai lungesc vorba, referitor la verisoara ta, e posibil sa nu aiba el pe cineva. Doar sa vrea mai mult spatiu si sa nu stie cum sa-l ceara. Depinde doar de ei doi cum vor trece peste momentul asta. Eu nu cred ca am pierdut nimic ramanand in relatie, ne intelegem f. bine si sunt fericita. Doar ca incerc sa-l fac sa exprime ce simte si chiar a facut mari progrese. Daca el a avut doar o criza, vor fi ok. Dar daca tin cont si de faptul ca in delegatii el poate avea relatii cu alte femei... nu stiu, nu cred ca as mai vrea/putea sa fim impreuna.
CristinaT spune:
Eu nu cred ca are pe altcineva, sunt sigura ca si asta ar fi spus-o. E corect ca a spus adevarul, chiar daca doare. Eu cred ca cel mai bine e sa-l lase in pace, parerea mea este ca se simte sufocat, isi vrea libertatea innapoi. Daca a fost ceva intre ei probabil ca va reveni, chiar daca "se cauta pe piata". Eu nu m-as duce in concediu cu el, desi pana la urma poate ca si asta ar fi o solutie. Aici numai persoana in cauza isi poate da seama daca si el isi doreste sa mearga cu ea, sau i-a zis doar asa ca sa nu piarda banii.
Imi pare rau pentru ea...
www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank"> 7 ani si ...
Oliv75 spune:
buna,
ceva nu inteleg, cum de verisoara ta nu a simtit nimic schimbat in comportametul lui din ultima perioada? El fiind un om sincer ce nu stie/vrea sa disimuleze, in mod cert trebuie sa fi fost unele schimbari de atitudine (chiar si mici), pe care ea, mai mult decat ceilalti, ar fi trebuit sa le sesizeze. Nu spun ca ar fi amanat inevitabilul, dimpotriva, poate l-ar fi grabit, dar cel putin stia exact ce simte cel de langa ea.
Daca e genul de femeie care prefera sa se uite in alta parte decat sa vada o realitate ce nu-i convine, atunci si daca a observat anumite semnale le-a ignorat, nu "i-a ridicat mingea la fileu" niciodata. Asa se explica de ce o discutie sincera era singurul lucru care putea clarifica situatia.
Guestus spune:
Vin yo cu incurajari... dar la o prima citire cred ca nenorocirea e mai mare decit pare....viitoarea care o sa vina (mai tinara si mai sexoasa) o sa o dea afara pe verisoara din firma...oare cine accepta ca iubitul sa lucreze cu fosta ...basca nervii care o sa-i aiba verisoara cind il vede pe el happy dimineata