Copiii nostrii in Mainile lui Dumnezeu
Raspunsuri - Pagina 38
diana21 spune:
DE CE NU TREBUIE SA FOLOSIM NUIAUA NICIODATA
PSIHOLOGIA COPILULUI - Lectia 1
Pentru inceput, draga Acsinteina, trecem in revista fragmente din "Totul se intampla inainte de sase ani" - Ana Savin - urmand ca data viitoare sa rasfoim si sa luam notite din D. Winnicott si F. Dolto.
"
Varsta primilor pasi, despre care tocmai am discutat, incepe din momentul in care copilul incepe sa mearga, aproximativ in jurul varstei de un an si dureaza aproape pana la sfarsitul celui de-al doilea an da viata. Totusi, durata acestui stadiu poate varia in functie de fiecare copil, care il poate traversa urmand etapele descrise in aceasta carte sau urmand propriul sau ritm, mai rapid la un moment dat, sau mai lent, intr-o anumita perioada.
Regasim acest mod de comportament tipic, al primei adolescente cam la 50% din copiii la vârsta de doi ani, in timp ce 25% au depasit aceasta etapa, iar ceilalti 25% nu au atins-o inca. Nu luati aceste descrieri generale de compotrament tipic ca pe niste faze pe care copilul dumneavoastra tebuie sa le traverseze in mod exact si absolut asa cum le-am descris. Aceste exemple sunt date numai pentru a va indica directia probabila a schimbarilor de stare prin care va trece copilul dumneavoastra. Este important sa cunoasteti ordinea in care va aborda aceste etape. Dar, copilul dumneavoastra va marca in mod profund cu individualitatea sa fiecare etapa depssita.
Dezvoltarea unui copil nu este un drum egal si regulat, conducand spre un comportament mai “copt” pe masura ce creste. Din contra, cresterea si dezvoltarea unui copil trece prin perioade de echilibru, urmate de perioade de dezechilibru. De exemplu, stadiul primilor pasi reprezinta o perioada de echilbru, urmat de stadiul primei adolescente (in jurul vârstei de doi – trei ani), care este o perioada de total dezechilibru. Apoi urmeaza stadiul de trei ani, perioada de echilibru, iar apoi pe la patru ani, iarasi dezechilibru. Curios faptul, se pare ca natura a facut in asa fel incat sa ne reaminteasca mai usor acest proces, perioadele de echilibru sunt marcate de numere impare ( 1,3,5 ani) si perioadele de dezechilibru sunt marcate de numere pare (2, 4 ani).
Daca doriti o definitie simpla a echilibrului si a dezechilibrului, pe care orice mama o poate intelege, considerati ca atunci cand prezenta copilului langa dumneavoastra este o placere, acesta se afla intr-o perioada de echilibru. Atunci cand se comporta ca un mic monstru ( la doi ani, de exemplu), se afla intr-o perioada de dezechilibru. Este destul de clar?
Prima adolescenta este un stadiu de tranzitie. Prima tranzitie pe care o intalnim in dezvoltarea copilului. Numesc aceasta perioada “prima adolescenta”, din cauza asemanarii sale frapante cu adevarata adolescenta, între 13 si 19 ani ( pe care o putem numi “cea de-a doua adolescenta”)
De la 13 la 19 ani este varsta care marcheaza tranzitia de la copilarie la varsta adulta. Inainte de 13 ani, copilul actioneaza intre limitele impuse de parinti. Nu este inca destul de copt incat sa actioneze pe cont propriu si sa se situeze intre propriile limite si legi. Dar, in interiorul limitelor impuse de catre parinti, preadolescentul a atins un oarecare echilibru psihologic. Pentru a atinge echilibrul superior al unui adult, trebuie sa inceapa sa “sparga” echilibrul copilariei. Odata ce tatal sau mama unui adolescent au observat acest concept fundamental, derutanta complexitate comportamentala a unui adolescent devine imediat comprensibila. De atunci parintii pot incepe sa inteleaga de ce un adolescent experimenteaza o nevoie psihologica sa iubeasca un alt gen de muzica, sa aiba o alta frizura, sa se imbrace in mod diferit si în general, sa aiba un comportament diferit celui aprobat de catre adulti.
Aceste etape, formate din furtuni si tensiuni, implica negarea si rebeliunea."
Dialoguri strumfesti
irina.c. spune:
quote:acsinte, dumneata esti un inflacarat si nu stii sa te abtii cand trebuie.Poate vrei sa faci un bine, dar nu prea iti iese, si nu e prima oara.Te-ai gandit ca poate nu esti potrivit pentru a "predica" altora?Dupa cum vezi, modul tau de a pune problema starneste reactii negatve, nu Scriptura neaparat.referitor la mult discutata bataie - intradevar, Scriptura si Biserica ne permit sa folosim nuiaua in cazuri exceptionale, dar nu ne obliga.E o recomandare, un sfat, nu o porunca.Poate unii se descurca fara nuia.Ideea e ca trebuie sa fim niste parinti asa de buni, astfel incat copiii nostri sa nu ajunga in situatiile alea exceptionale.Sau chiar si in alea, daca putem, sa gasim alta pedeapsa mai eficienta decat nuiaua.Ce si cum reusim- Dumnezeu va judeca pe fiecare. Irina, mami de
Originally posted by acsintetinaquote:Se pare ca din prisosul inimii vorbeste gura. Biblia are dreptate!
Originally posted by irina.c.
sunt de acord ca acsintetina pune gresit problema si nu stie sa exprime in mod fericit niste lucruri, dar va rog frumos nu va bateti joc de Sfanta Scriptura!nu acsinte a spus ca femeia trebuie sa fie cuviincioasa, modesta, si sa fie atragatoare prin frumusetea sufletului- Dumnezeu ne cere asta.Criss, Sfanta Scriptura nu precizeaza cat de lunga sa fie fusta sau ce bijuterii sa-si puna, ci asta ramane sa hotarasca fiecare in constiinta lui, tinand cont si de alte invataturi ale Scripturii- sa nu fi o ispita pentru altii, sa placi in primul rand lui Dumnezeu si apoi oamenilor, etc.. Irina, mami debb Ilinca(26 aprilie '04) si de
am blog
Niciodata nu voi crede ca am pus gresit problema disciplinarii copilului. De fapt si dumneata ai afirmat intr-un mesaj ca Biserica si Dumnezeu are dreptate, numai ca "nuiaua" trebuie folosita in cazuri exceptionale. Ceea ce, de altfel, impartasesc si eu!
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog
acsintetina spune:
quote:
Originally posted by irina.c.
Denizelu, sunt total de acord, acsinte greseste prin modul in care pune problema.In plus, el starneste omul si dupa aia se plange ca e pesecutat.
Dar asta nu e o scuza ca sa ajungem sa bagatelizam cuvantul lui Dumnezeu, sa facem glume cu el.
Irina, discutia a fost pe marginea Cuvantului. Singura mea greseala este ca am raspuns atacurilor lui Denizel.Recunosc ca am gresit!
Totusi asta nu inseamna ca Cuvantul lui Dumnezeu greseste cand vorbeste despre disciplinarea copiilor si ca sotia sa fie supusa!
Cuvantul nu greseste, de fapt aceasta este si convingerea Bisericii crestine, indiferent de denominatie.
In legatura cu disciplinarea copiilor ai recunoscut si dumneata lucrul acesta, in legatura cu sotia care trebuie sa fie supusa barbatului, parca ai fost deasemenea deacord!
Explicatia mea a fost clara in amandoua privintele!
Cred ca cineva crede ca poti sa ignori Scriptura sa traiesti cum doresti sintr-o zi vei fi in Cer. Gresit! Dumnezeu iubeste ascultarea mai mult decat "jertfele" noastre!
acsintetina spune:
quote:
Originally posted by ladyJ
CEEEEEE?
Acsintetina dragutule,i-ai trimis PM lui Denizel?Un PM in care ai jignit-o?
Daca aveai ceva de spus,de ce nu ai spus-o acilea,sa citeasca toata lumea?Iti era frica ca te dau moderatorii afara?Aha,deci esti viclean sa inteleg.Viclenia e pacat MAAAARE acsintetina!!!
te rog sa nu mai folosesti fraze genul ´´nu am spus-o eu,a spus-o Dumnezeu´´,pentru ca TU o spui dupa cat de duce pe tine mintea.
Stim cu totii ce vrea Dumnezeu de la noi si nu cred ca avem nevoie de tine pentru a ne ´´traduce´´ sensul ´´adevarat´´ al scripturii.
Ti-am zis,iti dai cam mare importanta.Esti fudul.Crezi ca stii tot,ca detii adevarul.Nu esti singurul care a citit scriptura,dar esti aproape singurul de pe aici care a gasit o interpretare extremista.
Mandria ,fuduluia,pacate maari! Iar extremismul este dureros.
Mesajul acesta il consider un atac la persoana!
Nu doresc sa raspund la el si nu mai doresc sa port discutii pe marginea divergentele intre mine si Denizel. Il consider un subiect incheiat!
Domnul sa te binecuvinteze ladyJ !
irina.c. spune:
quote:desigur ca sotia trebuie sa fie supusa barbatului,iar barbatul trebuie sa-si iubeasca sotia ca pe sine insusi,sa-si dea si viata pentru ea, asa cum s-a jertfit si Hristos pentru Biserica- sunt intru totul de acord; pe de alta parte nu poti judeca tu care e sotie supusa si care nu, asta stie doar Dumnezeu.
Originally posted by acsintetinaquote:
Originally posted by irina.c.Denizelu, sunt total de acord, acsinte greseste prin modul in care pune problema.In plus, el starneste omul si dupa aia se plange ca e pesecutat.
Dar asta nu e o scuza ca sa ajungem sa bagatelizam cuvantul lui Dumnezeu, sa facem glume cu el.
Irina, discutia a fost pe marginea Cuvantului. Singura mea greseala este ca am raspuns atacurilor lui Denizel.Recunosc ca am gresit!
Totusi asta nu inseamna ca Cuvantul lui Dumnezeu greseste cand vorbeste despre disciplinarea copiilor si ca sotia sa fie supusa!
Cuvantul nu greseste, de fapt aceasta este si convingerea Bisericii crestine, indiferent de denominatie.
In legatura cu disciplinarea copiilor ai recunoscut si dumneata lucrul acesta, in legatura cu sotia care trebuie sa fie supusa barbatului, parca ai fost deasemenea deacord!
Explicatia mea a fost clara in amandoua privintele!Cred ca cineva crede ca poti sa ignori Scriptura sa traiesti cum doresti sintr-o zi vei fi in Cer. Gresit! Dumnezeu iubeste ascultarea mai mult decat "jertfele" noastre!
In multe privinte sunt de acord cu tine, dar tonul si modalitatea in care expui lucrurile deranjeaza - nici nu lamureste lumea, nici n-o atrage spre crestinism. Irina, mami de
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog
diana21 spune:
continuare
"Este foarte important ca parintii sa sesizeze aspectele pozitive ale acestui stadiu pe care l-am numit dezechilibru. Parintii care au deja experienaa acestei etape o numesc “anul teribil”. Dar sa privim lucrurile cu alti ochi: sa luam ca exemplu un copil intre 16 si 18 luni. Este inca un bebelus. Cum reuseste natura ca numai in trei ani sa faca aceasta diferenta intre personalitatea copilului si cea a bebelusului. Mama Natura, nu poate opera aceasta schimbare decat “spargand” principiile de echilibru pe care le atinsese. De aceea, atunci cand copilul incepe sa strige tare “nu,nu!”, la 20 de luni, vom intelege ca principiile echilibrului sau de bebelus incep sa cedeze.
In ciuda dificultatilor pe care atitudinea negativa, de opozitie, a copilului de doi ani vi le cauzeaza, amintiti-va de faptul ca este vorba de o faza pozitiva a dezvoltarii sale, fara de care ar ramane blocat in echilibrul de bebelus.
Daca am organiza un vot secret in randul parintilor, pe tema: care este varsta cea mai obositoare din perioada prescolara, majoritatea ar vota cu siguranta pentru varsta de doi ani si jumatate, deoarece aceasta varsta are reputatia de a prezenta atitudini extreme si contradictorii. De aceea curba bataitelor atinge un varf la aceasta varsta. In acest stadiu, copilul nu se integreaza bine nici unui grup social, si nu este dispus la raporturi de grup cu semenii sai. Are inca nevoie de mama sa. Mama este Soarele in jurul caruia se roteste aceasta tanara planeta.
In general este încapatanat si inflexibil. Cere ca dorintele sale sa fie satisfacute pe moment. Este foarte putin dispus catre compromis si se adapteaza rau realitatii. Nimic din ceea ce exista nu trebuie schimbat. Daca tatal sau mama schimba un cuvant, sau uita unul, dintr-un cantec sau o poveste cunoscuta, copilul protesteaza violent. Toata rutina domestica reprezinta pentru el o suita de evenimente foarte strict reglate si tine neaparat ca ordinea lucrurilor sa fie respectata. Dar copilul, dupa parerea sa, are voie sa schimbe orice si totul dintr-o data. Dati-i un suc de fructe intr-un pahar si il va dori intr-o cana. Dati-i o cana si va dori un pahar."
Dialoguri strumfesti
acsintetina spune:
quote:
Originally posted by diana21
DE CE NU TREBUIE SA FOLOSIM NUIAIUA NICIODATA
PSIHOLOGIA COPILULUI - Lectia 1
Pentru inceput, draga Acsinteina, trecem in revista fragmente din "Totul se intampla inainte de sase ani" - Ana Savin - urmand ca data viitoare sa rasfoim si sa luam notite din D. Winnicott si F. Dolto.
Diana, foarte frumos articolul! El ne invata despre modul de gandire al copilului, nu atat de mult despre modalitatile de disciplinare sau educatie.
Daca intelegi psihologia copilului, intelegi mai bine sa aplici metodele cele mai eficiente pentru formarea caracterului copilului. Perfect de acord cu asta!
Sa nu crezi ca un crestin nu este interesat de psihologia copilului si nu cauta metodele cele mai eficiente pentru educarea si disciplinarea lui. Asta nu inseamna ca unui parinte crestin ii este interzis sa-si disciplineze copilul, in ultima instanta chiar cu nuiaua!
Dumneata nu folosesti nuiaua fiindca asa ai hotarat! Si bine faci! Nici eu nu o mai folosesc, fii fara grija. Totusi in functie de varsta copiilor mei, caut cele mai eficiente metode de disciplinare.
Dupa ce am epuizat orice metoda, ajung la metode extreme. Care ar fi la copiii mei: nu va uitati la TV o saptamana sau no Computer trei zile...ectc.
Un crestin este dator sa cunoasca psihologia copilului, dar in acelasi timp este dator sa cunoasca si voia lui Dumnezeu in legatura cu cresterea, educatia si disciplinarea copilului.
acsintetina spune:
quote:
Originally posted by irina.c.
acsinte, dumneata esti un inflacarat si nu stii sa te abtii cand trebuie.Poate vrei sa faci un bine, dar nu prea iti iese, si nu e prima oara.Te-ai gandit ca poate nu esti potrivit pentru a "predica" altora?Dupa cum vezi, modul tau de a pune problema starneste reactii negatve, nu Scriptura neaparat.
referitor la mult discutata bataie - intradevar, Scriptura si Biserica ne permit sa folosim nuiaua in cazuri exceptionale, dar nu ne obliga.E o recomandare, un sfat, nu o porunca.Poate unii se descurca fara nuia.Ideea e ca trebuie sa fim niste parinti asa de buni, astfel incat copiii nostri sa nu ajunga in situatiile alea exceptionale.Sau chiar si in alea, daca putem, sa gasim alta pedeapsa mai eficienta decat nuiaua.Ce si cum reusim- Dumnezeu va judeca pe fiecare.
Irina, mami de
am blog
Nu pot sa spun decat un AMIN la tot ce ai spus?
Cat despre faptul ca sunt sau nu sunt potrivit pentru a predica altora, cred ca nu tine de topicul acesta.
Cand predici altora, nu intotdeauna reactiile auditoriului sunt cum ne-am astepta. Pentru asta nu trebuie sa renuntam la a predica Cuvantul, ci trebuie sa ne sfintim mai mult si sa ascultam mai mult de Dumnezeu.
Am invatat din reactiile de aici ca am nevoie de mai multa rabdare si mai multa dragoste, mai mult control al Duhului Sfant in viata mea. Toate acestea mi le poate da Dumnezeu, insa chemarea de-a spune altora despre El nu-i de la oameni, ci este de la Duhul lui Dumnezeu. Si vai de Cel care nu face ceea ce este chemat sa faca:
1COR 9: 16 Daca vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricina de lauda, caci trebuie s'o vestesc; si vai de mine, daca nu vestesc Evanghelia!
Asa cum lucrul acesta era valabil pentru Pavel, este valabil pentru orice crestin! Duhul Sfant da fiecarui crestin cate un DAR DUHOVNICESC (TALANT) si vai de acela care il ingroapa in pamant!
Treaba este ca unii sunt copii in credinta, altii oameni maturi si lucrand ne maturizam si ne perfectionam in lucrarea care o facem pentru Dumnezeu! Important este sa ne ingaduim unii pe altii si sa avem rabdare unii cu altii. Reactiile noastre, de foarte multe ori, arata ca suntem oameni, suntem pacatosi si inca suntem pe acest pamant.
Dumnezeu sa te binecuvinteze Irina!
Criss75 spune:
quote:
Originally posted by acsintetinaquote:
Originally posted by Criss75
Pai ne mai distram si noi, pacatoasele, ca am ramas singure, Acsintetina s-a suparat, si-a facut valiza si a plecat. Nu prea mai are ce sa discute cu niste "capre" pacatoase, care nu se compara cu "oile" blande si supuse.
Criss si Alex
Am inteles ca esti crestina, oare Dumnezeu se bucura de modul in care rad unii de Cuvantul Sau?
Nu am facut pe nimeni "capre pacatoase". Scriptura insa ne spune ca la sfarsit Dumnezeu va desparti pe oameni asa cum un pastor desparte oile de capre. Intre oaie si capra este o diferenta mare, aceasta diferenta se va vedea in vremea sfarsitului, la Judecata. Acolo cei care au trait pentru Dumnezeu vor fi vesnic cu El, cel care L-au ignorat si batjocorit, isi vor lua partea lor de mostenire, impreuna cu cel care l-au avut ca pastor o viata.
Da, sunt crestina, ca multe alte persoane de pe acest forum. Si daca am ras, la fel ca majoritatea persoanelor care ti-au citit postarile, am ras de felul in care interpretezi tu cuvantul lui Dumnezeu, si nu de Cuvantul lui Dumnezeu in sine.
In opinia ta insa, crestinii adevarati sund doar baptistii, adica "oile", iar restul lumii, "capre".
Criss si Alex
acsintetina spune:
quote:
Originally posted by Criss75
Da, sunt crestina, ca multe alte persoane de pe acest forum. Si daca am ras, la fel ca majoritatea persoanelor care ti-au citit postarile, am ras de felul in care interpretezi tu cuvantul lui Dumnezeu, si nu de Cuvantul lui Dumnezeu in sine.
In opinia ta insa, crestinii adevarati sund doar baptistii, adica "oile", iar restul lumii, "capre".
Criss si Alex
"Acsintetina s-a suparat, si-a facut valiza si a plecat. Nu prea mai are ce sa discute cu niste "capre" pacatoase, care nu se compara cu "oile" blande si supuse." spunea-i in mesajul acesta chiar dumneata, Criss! Ce vroiai sa spui cu mesajul acesta? Crezi ca Biblia minte cand spune asa ceva si hai sa radem putin pe seama Ei! Fii sigura ca treaba este foarte serioasa! In Ziua Judecatii sigur vor fi si "capre", adica oameni care vor merge in iad. Dumnezeu nu minte! Nu as dori ca nimeni de aici sa ajunga acolo, crede-ma! As dori ca toti de aici si copiii vostri sa fim impreuna in Imparatia lui Dumnezeu, pentru totdeauna cu Iisus Hristos! Cred ca gluma care vroiai s-o spui nu are sens si te pune intr-o situatie penibila inaintea Domnului Iisus! Gandeste-te ce zice El despre vorbele tale?
Daca suntem drepti inaintea lui Dumnezeu, atunci trebuie sa recunoasteti ca ati ras de Cuvant! Cuvantul vorbea de femeia credincioasa care este supusa sotului si de disciplinarea copilului, cu care toate bisericile crestine este de acord.Interpretarea mea nu a incalcat cu nimic nici doctrina biblica, nici vreo doctrina confesionala crestina. Te rog sa-mi arati unde si in ce context interpretarile mele au fost gresite?
"Oile" lui Dumnezeu sunt toti acei oameni care au crezut in Iisus Hristos ca si Calea spre Tatal, s-au lepadat de ei insisi si calca pe urmele lui IISUS HRISTOS, umbland pe acest pamant in ascultare de El!
"Oile" acestea sunt copiii lui Dumnezeu, nascuti din Dumnezeu, oameni care au o viata noua si-o traire noua, conform valorilor Sfintei Scripturi.
"Oile" acestea le gasesti in toate confesiunile crestine (ortodocsi, catolici, protestanti si neoprotestanti) , il iubesc pe Dumnezeu si au ca tel in viata Imparatia lui Dumnezeu, au pe primul loc in viata lor pe Iisus Hristos ca Domn si Salvator!