Cariera cu bebe acasa?
Raspunsuri - Pagina 2
matgravidut spune:
quote:
Originally posted by Andriesquote:
Originally posted by Deborah77
Stiu cateva cazuri de femei, manageri in multinationale, pana in 40 de ani, cu 3 plozi acasa. Si par intregi la minte. Si arata f bine. Cum naiba or face? E vreuna membra dc sa-mi vanda secretul? :)
sa stii ce vrei (da' sa nu stie chiar toata lumea), sa fii consecvent si muncitor in ceea ce vrei (asa...ani de zile), sa-ti stii prioritatile si limitele (realist!! e greu dar se poate) si sa nu schimbi cele trei enumerate anterior nici daca te roaga sf petre
ps; n-am decat 2 plozi acasa...pot sa-l numar si pe husband?? ar face 3
Andries
Andries, scurt si cuprinzator. EXCELENT ZIS!!!
Asta e mama... sa stii ce vrei si sa stii care ti-s limitele.
BRAVO! BRAVO! BRAVO!!!!
Monica-Matz 27+
Andreea Bianca
mathilda spune:
deborah,
eu sunt de principiu ca in viata nu tb duse la extrem optiunile- adica nici sa stai pana la ..n ani cu copilul acasa dar nici sa faci ore suplimentare la greu. tb sa le imbini pe amandoua. si vorba tipei de la ddtv cu horoscopul(imi scapa numele de si e pitesteanca de-a mea) cand o intreaba telespectatorii "si copii? " "copii cresc" raspunde ea .
intotdeanu tb sa pui si raul in viata. copii cresc , se duc si ei intr-o zi la casa lor, si daca sotul(ipotetic vorbind) la 40-50 de ani te lasa pt una de 18(vezi ceea ce se intampla acum peste tot in lume- exemple pot fi date cu paginile) atunci tu ce faci- toata asta a fost ipotetic. te trezesi la o anumita varsta (ca multe femei de altfel) cu o per grea iar copii nu te pot nici ei ajuta. eu lucrand in domeniul jur. am intalnit situatii de gen asta la greu.
deci, incearca sa le imbini pe amandoua- europa nu e canada- europa e -above 35 you are already too old for the labour market.
Kehleyr spune:
Deborah, parca ai descris situatia mea. Si eu m-am intors la serviciu de 1 luna dupa CIC. Stiam ca vreau si ca pot mai mult, dar locul de munca actual este excelent, un sef de nota 10++, colegi extraordinari... doar ca nu prea aveam de lucru. M-am gandit, imi dau o sansa pana in ianuarie si apoi imi caut altceva - desi mi-ar fi fost foarte greu dpdv personal, lucrez aici de cand am terminat facultatea. Si uite, ca s-a ivit o ocazie chiar in cadrul firmei, un proiect nou unde este cu adevarat nevoie de mine, si am ocazia sa fiu cu adevarat utila. Este ca si cum mi-as fi schimbat locul de munca dar am ramas in acelasi loc .
Eu nu consider ca este o plafonare sa lucrezi in aceeasi companie mai mult de trei ani. Poate pentru un junior sa fie, ei au ceva de demonstrat, dar cand ai ajuns la un anumit nivel si esti importanta acolo unde esti, ai o pozitie de middle management sau mai sus, este normal sa ramai acolo.
Ca sa te simti cu constiinta impacata poti sa te duci la interviuri, in conditiile in care au zis fetele mai sus. Poate o sa descoperi ca oricum nu e nimic mai bun pe piata si o sa te linistesti .
Si Andreis a zis foarte bine, trebuie sa stii exact ce vrei. Toata nebunia asta cu lucrul peste program... daca eu pot si vreau sa imi fac treaba intr-un program rezonabil si nu imi iau pauza de masa 1 ora cum fac alti colegi, care e problema? La mine in firma cel putin se poate, doar ca trebuie sa stii si tu cum "te vinzi". Si asta e mai usor intr-un loc in care lumea te cunoaste deja.
PS. Om fi colege?
Motana spune:
Buna tuturor,
Eu ma intreb nu daca se poate "Cariera cu bebe acasa" ci mai degraba.. "Cariera sau bebe", cel putin in acest moment, pentru mine. Am vazut ca voi deja aveti pe aici experienta si lucrati deja in companii de mai multi ani, eu insa sunt cam la inceput de drum. Pe scurt: am terminat facultatea acum 2 ani, am plecat din tara dar acuma vreau sa ma intorc, insa in domeniu (PR sau ADV, ceea ce am terminat), nu prea am experienta. Mereu mi-am facut planul asa: gasesc job cativa ani, apoi iau o pauza ca sa fac un bebe si apoi o iau iar de la capat. De la o vreme insa simt din ce in ce mai mult o chestie, asa o dorinta de a ava un copil, simt ca ar trebui sa ne extindem intr-un fel dragostea noastra, si nu sunt poetica, dar cred ca voi, cele care aveti deja copii stiti despre ce vorbesc. "Problema" e... daca o sa avem acum un bebe, imi va fi mult mai greu sa incep o cariera mai tarziu, nu? Voi ce credeti?
Si inca o faza... colegele mele care lucreaza acum in Romania, pe la agentii, questii, (foarte multumite de viata lor profesionala, de altfel), imi zic acelasi lucru: termin munca pe la 8-0 seara. Hmmmm.. nu as vrea sa fac acelasi lucru, pe bune! Cand eram in facultate vedeam tipele astea "corporatiste", mai ales ca ne mai ziceau ceva de genul: "daca vreti sa faceti cariera, sa nu va gantiti ca plecati mai devreme de 10 pm de la job, daca nu sunteti hotarate, atunci ramaneti "GOSPODINE". Adica daca nu faci copii pe birou si intre hartii est gospodina? Ma pune rau de tot pe ganduri si cred ca, pt. prima oara in viata as alege sa fiu gospodina decat corporatista. Stiu ca is niste extreme, dar va intreb pe voi, cele care activati pe piata muncii, cat e departe de adevar e toata aceasta poveste?
Din cate am citit, tendinta in USA si in unele tari (din N Europei) tendinta e sa se reduca numarul de ore de munca!!!!!!!!!!!!!! Se intampla acest lucru si la noi sau inca suntem departe? Cum ca nu mai e "in fashion" sa muncesti ca flamandul, asa ca salbaticul.
Ok, sper sa aud niste raspunsuri, merci si va pup pe voi, toate mamicile!
Andries spune:
Pai depinde cat de "carierista" esti. Daca vrei o "cariera ceva mai moderata" si esti suficient de abila incat sa-ti indeplinesti atributiile in 7 - 8 ore si sa socializezi cu cine trebuie macar o juma' de ora pe zi, poti cu succes sa faci si bb si sa-ti pastrezi si jobul. Daca vrei sa ajungi Director de comunicare sau Director de creatie si sa ai bugete de milioane de euro pe mana (pentru creatie, nu sunt decat cateva agentii care lucreaza cu bugetele astea) trebuie sa le cam dormi pe la birou. Eu stiu majoritar barbati care lucreaza pe cifrele astea. Partea mai proasta este ca trebuie sa "dormi la birou" ani de zile pana ajungi sa promovezi in posturile alea...care deja sunt vanate de zeci de advertiseri cu mult mai multa experienta decat tine, sanse minime as zice eu.
Eu cred ca exista pozitii si intre corporatiste si gospodine. Exista o cale de mijloc, doar ca trebuie sa o gasesti, n-are nici un sens sa fii nostalgica "vaaaiii nu mi-am facut cariera, nu am nici un account mare in CV, vaaai mieeee".
In Romania exista tendinta sa se mareasca numarul de ore de munca.. aici nu e Occident, oamenii (mai ales cei tineri) mai au multi saci de urcat in carutza...si dau din coate, daca nu dai tu, va da altul de langa tine si tu stai si te uiti, daca te multumesti cu ceea ce ai foarte bine, daca vrei mai mult te apuci si tu de dat din coate.
Andries
monip spune:
Mai depinde si ce inseamna pentru fiecare cariera? Sa faci cariera,adica sa reusesti sa ocupi o pozitie pentru banii care ti-i aduce sau de dragul de a fi "cineva";si mai conteaza si ce mai vrei sa faci pe langa job;in general daca ajungi sa dormi la birou,celelate incep sa se cam excluda si cu banii stai in cont si nu ai timp sa-i cheltui.
Trebuie sa stii ce iti doresti cu adevarat cel mai mult si sa incerci sa realizezi un echilibru,nu de alta dar viata trece repede si de la o anumita varsta nu mai poti recupera ce ai pierdut
Elise spune:
din pacate e destul de aproape de adevar.
Eu am avut o perioada de citiva ani (destui) de program pina noaptea tirziu - stii, genul de proeicte "hai ca a mai aparut ceva, apropo, trebuie rezolvat pina maine".
Elise & BBLisa
carmenpit77 spune:
Asa este depinde ce intelegi prin cariera, sau ce iti doresti de la viata dupa ce ai un copil.
Inainte sa nasc si eu aveam un program f lung, dupa ce a venit pe lume bb am stat acasa 1 si 7 luni. Acum sunt gata sa merg din nou la serviciu, dar m-am gandit muuult inainte sa iau o decizie. Mi-am schimbat locul de munca dar nu si domeniu.
Sunt hotarata sa incerc aceasta varianta si dc nu sunt multumita cum se imbina familia cu aceasta munca, ma voi reorienta probabil spre un program fix de 8 ore.
Evident nu vreau sa stau nici acasa, dar nu vreau sa sufere nici viata personala si de aceea vreau sa gasesc solutia cu care sa le multumesc pe amandou, Cred ca cel mai important este sa avem rabdare si sa vrem sa facem ceva.