Ce se intampla... dupa moarte?
Raspunsuri - Pagina 2
ManyHope spune:
quote:
Originally posted by madutzu
De s-ar fi intors careva de acolo, cu siguranta aflam noi raspunsul pana acum
Cum "aflai raspunsul" tu? venea "raspunsul" sa-ti bata la usa? ti se urca singur in cutia postala ?
nu trebuia oare sa pui tu intrebarea potrivita ca sa-l fi aflat ?
"Afla" ca nu esti la curent, ca s-a petrecut deja ce spui tu ca "de s-ar...", da nu e chiar asa de mult de atunci, numai circa 2000 de ani au trecut de cand 'un oarecare Iisus', de "acolo" chiar "s-a intors" sa raspunda "raspunsul".
ladyJ spune:
ce se intampla dupa moarte?
pai..cu siguranta se intampla ALTCEVA decat cea ce se intampla in timpul vietii....ca daca s-ar intampla ACELEASI LUCRURI moartea si viata n-ar mai fi separate..
ladyJ
capcaunul spune:
quote:
Originally posted by ManyHope
numai circa 2000 de ani au trecut de cand 'un oarecare Iisus', de "acolo" chiar "s-a intors" sa raspunda "raspunsul".
Ca sa fim mai exacti s-au scurs numai vreo 1900 de ani de cand a aparut povestea asta.
smaranditza spune:
Odata doi baieti gemeni au fost conceputi in pantecul unei mame. Au trecut secunde, minute, ore, iar cei doi embrioni s-au dezvoltat. Scanteia vietii a crescut, si acum fiecare avea un creier micut care incepea sa prinda forma. Odata cu dezvoltarea creierului, s-au dezvoltat si simturile, perceptia imprejurimilor si a propriilor vieti. Au descoperit ca viata era buna, si s-au bucurat: "suntem foarte norocosi ca am fost conceputi si ca avem aceasta lume minunata" si-au zis amandoi.
Fiecare dintre ei a continuat sa creasca, si curand au avut maini, picioare, degete. Au explorat lumea lor, si au descoperit cordonul ombilical care le dadea viata din viata mamei lor.
Au trecut saptamani, apoi luni, si cu trecerea fiecarei luni, vedeau schimbari in ei insisi si unul in altul.
- Ne schimbam, a spus unul
- Inseamna ca ne apropiem de nastere, a spus celalalt.
Un fior i-a strabatut pe amandoi. Le era frica de nastere, caci stiau ca inseamna parasirea minunatei lor lumi.
- Daca ar fi dupa mine, eu as vrea sa traiesc aici pentru totdeauna, sa nu mai vina clipa nasterii.
- Dar trebuie sa ne nastem. S-a intamplat tuturor celorlalti. (Intr-adevar, erau semne evidente ca in acel pantec, mai fusesera purtate si alte vieti inainte.) Si...eu cred ca exista viata dupa nastere. Tu nu crezi?
- Cum poate exista viata dupa nastere? a strigat primul. NU-i asa ca la nastere cordonul ombilical este taiat? Deci, si legatura de sange. Si apoi, ia spune-mi tu mie, ai vorbit cu cineva care a fost nascut? S-a intors cineva din acea lume despre care imi vorbesti, ca sa ne descrie cum este viata acolo? NU!!!
Si-a strans cu putere cordonul ombilical la piept si a spus: daca lucrurile stau asa, si daca viata este absurda, atunci cu siguranta nu exista o mama.
- Dar exista o mama, a prostestat celalalt. Cine crezi ca ne-a hranit? Cine crezi ca a creat lumea aceasta pentru noi?
- Prostii! Ne hranim prin acest cordon, iar lumea noastra a existat dintotdeauna, a spus primul. Daca exista o mama, unde este? Ai vorbit vreodata cu ea? Ai vazut-o tu? NU! Mama este doar o inventie a noastra din copilarie, deoarece ne satisfacea nevoia din noi si ne dadea sentimentul de siguranta si fericire.
Orele s-au transformat in zile, iar zilele in saptamani. Curand a sosit momentul; amandoi stiau ca nasterea se apropia. Cel ce a fost primul conceput, a fost si primul nascut. Celalalt l-a urmat.
Au plans cand au fost nascuti la lumina. Au tusit si au eliminat fluidul, si astfel au tras prima gura de aer. CAnd au deschis ochii, ceea ce au vazut prima data au fost minunatii ochi ai mamei lor, care ii tinea la piept. Erau acasa. Ce minunata era aceasta lume. Ce frumoasa era mama!!
"Lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc" (I Epistola catre Corinteni 2:9)
blackpanterro spune:
Nimic......raiul si iadul sunt chiar aici cu noi pe pamant, depinde numai de unde te nasti ca sa traiesti intr-unul sau in celalalt...
Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
CrisaS spune:
Smaranditza , super!! Pacat ca unii/unele considera aceste povesti doar o simpla sticla cu carmol.
Imi pare rau ca am citit ce-a putut scrie.Din punctul meu de vedere oamenii care fac astfel de afirmatii nu sint credinciosi crestini.Orice crestin ar trebui sa creada in viata de dincolo. Eu insa am avut sansa sa vorbesc cu doua persoane care au ''vazut'' cit de cit ce e dincolo adica au fost intr-o coma profunda sau nu stiu.. plus ca am stat linga mama mea...care...''vedea'' nu stiu ce...bunicul meu ''vedea aceeasi chestie', bunica mea..toti ''vedeau'' acel cimp...de care vorbeste toata lumea ca cica ar fi ..dincolo.Ma rog e chestie de persoana si de credinta.Dar din punctul meu de vedere orice crestin crede in viata de dincolo.
Crisa
Lucrurile cele mai importante pentru a te face sa fii fericit sint: sa ai ceva de facut, pe cineva sa iubesti si ceva la care sa speri!!
http://tt.lilypie.com/Wb2Nm4.png
rhea spune:
Cu siguranta exista ceva dincolo de moartea fizica , s-au publicat o multime de carti si articole despre acest lucru.
''La ceasul mortii'' e o carte considerata foarte documentata din punct de vedere stiintific . Are la baza chestionare amanuntite cu medici si asistenete alesi la intimplare , din SUA si India . India a fost aleasa pentru a se gasi diferentele dintre experiente care ar putea proveni din diferenta de cultura si religie . Au fost studiate cazurile pacientilor aflati ''pe patul mortii'' si cei intorsi din moarte clinica (peste 1000 de cazuri).
S-a aflat ca rudele si prietenii morti se arata muribinzilor de cele mai multe ori cu o zi inainte , in unele cazuri cu o ora inainte , multi dintre ei i-si vad propriul trup, sfinti , iar la cca jumtate dintre cazuri apare acea imagine a unui mediu inconjurator parca din alta lume ; cei mai multi dintre hindusi i-si vad zeii si nu rudele sau prietenii care au murit deja . Concluzia a fost ca recunosterea fiintelor intilnite de catre muribunzi are strinsa legatura cu temeiul religios si cultural-social al fiecarui individ in parte. De aceea se pare ca credinciosilor li se arata sfinti iar necredinciosii vad oameni, fapt care intareste teoria existentei diferentei intre credinciosi si pacatosi atit in timpul vietii cit si dincolo .
In aceasta carte s-a facut o diferenta clara intre halucinatiile provocate de febra ridicata, administare de droguri halucinogene , etc si viziunile muribunzilor. Se pare ca in cazul halucinatiilor bolnavii vad persoane care sint in viata si peisaje reale .
teolinda spune:
Super frumos ai "spus" Smaranditza.
De multe ori mi-am pus si eu aceasta intrebare... iar raspunsul nu mi l-am dat inca.
Cred ca cel mai bine este sa incercam sa traim frumos, sa-i iubim si sa-i ajutam pe cei din jurul nostru, sa avem sufletul deschis, sa fim buni, intelegatori, iertatori ( desi de cele mai multe ori ni se intampla lucruri urate si ne cam piere cheful sa ne gandim la fapte bune) si daca vom reusi sa facem toate astea.. macar putem spera ca "dupa moarte" lumea isi va aminti cu drag de noi.
LILIANA si
NICOLAS ALEXANDRU (6.12.2005)
PASTE 2007
IARNA 2006
"Exista un singur copil frumos pe lume, si este al fiecarei mame!"
capcaunul spune:
quote:
Originally posted by smaranditza
Odata doi baieti gemeni au fost conceputi in pantecul unei mame. Au trecut secunde, minute, ore, iar cei doi embrioni s-au dezvoltat. Scanteia vietii a crescut, si acum fiecare avea un creier micut care incepea sa prinda forma. Odata cu dezvoltarea creierului, s-au dezvoltat si simturile, perceptia imprejurimilor si a propriilor vieti. Au descoperit ca viata era buna, si s-au bucurat: "suntem foarte norocosi ca am fost conceputi si ca avem aceasta lume minunata" si-au zis amandoi.
Fiecare dintre ei a continuat sa creasca, si curand au avut maini, picioare, degete. Au explorat lumea lor, si au descoperit cordonul ombilical care le dadea viata din viata mamei lor.
Au trecut saptamani, apoi luni, si cu trecerea fiecarei luni, vedeau schimbari in ei insisi si unul in altul.
- Ne schimbam, a spus unul
- Inseamna ca ne apropiem de nastere, a spus celalalt.
Un fior i-a strabatut pe amandoi. Le era frica de nastere, caci stiau ca inseamna parasirea minunatei lor lumi.
- Daca ar fi dupa mine, eu as vrea sa traiesc aici pentru totdeauna, sa nu mai vina clipa nasterii.
- Dar trebuie sa ne nastem. S-a intamplat tuturor celorlalti. (Intr-adevar, erau semne evidente ca in acel pantec, mai fusesera purtate si alte vieti inainte.) Si...eu cred ca exista viata dupa nastere. Tu nu crezi?
- Cum poate exista viata dupa nastere? a strigat primul. NU-i asa ca la nastere cordonul ombilical este taiat? Deci, si legatura de sange. Si apoi, ia spune-mi tu mie, ai vorbit cu cineva care a fost nascut? S-a intors cineva din acea lume despre care imi vorbesti, ca sa ne descrie cum este viata acolo? NU!!!
Si-a strans cu putere cordonul ombilical la piept si a spus: daca lucrurile stau asa, si daca viata este absurda, atunci cu siguranta nu exista o mama.
- Dar exista o mama, a prostestat celalalt. Cine crezi ca ne-a hranit? Cine crezi ca a creat lumea aceasta pentru noi?
- Prostii! Ne hranim prin acest cordon, iar lumea noastra a existat dintotdeauna, a spus primul. Daca exista o mama, unde este? Ai vorbit vreodata cu ea? Ai vazut-o tu? NU! Mama este doar o inventie a noastra din copilarie, deoarece ne satisfacea nevoia din noi si ne dadea sentimentul de siguranta si fericire.
Orele s-au transformat in zile, iar zilele in saptamani. Curand a sosit momentul; amandoi stiau ca nasterea se apropia. Cel ce a fost primul conceput, a fost si primul nascut. Celalalt ...
... [icon cu batut de trei ori in lemn]
"Unde s-a dus fratiorul meu? Inapoi nu, aici nu, unde atunci?" Apoi il strafulgera o intrebare si mai chinuitoare: "Cu ce-a gresit? Amandoi am mers mana-n mana pana aici si totusi cineva ne-a despartit aici drumurile. Unde este dreptatea?" ...
denizel spune:
C, sa zicem ca viata de dupa moarte ar fi trairea o vesnicie alaturi de, sa zicem, un membru al acestui forum. Sa-l numim X 
.
Si, mai mult decat atat, toti cei ce iubesc pe X, vor fi acolo? Ce alegi? Sa traiesti vesnic alaturi de X (cu care n-ai nici in clin, nici in maneca) si cei care iubesc pe X sau sa mori pentru totdeauna si sa nu mai stii nimic?