Pot merge mai departe fara copilul meu?
Raspunsuri - Pagina 2
Laina spune:
Draga mea...eu ti-am mai spus cate ceva si in alta parte si stii. Continuam. O zi, si apoi o alta zi, si apoi o alta zi...si-asa ne trezim ca a trecut o luna. Si-apoi doua. Si asa mai departe. In fiecare zi mori si invii. In fiecare zi urli si urli in sufletul tau pana ragusesti.
Pana intr-o zi in care nu mai urli, ci soptesti, si-i zambesti amintirii si sufletului lui, pentru ca urletul a devenit o parte din tine. Si-asa traiesti, existi, cu sufletul lui langa al tau mereu, mereu, cu el parte din gandurile tale de fiecare zi, insa parte normala si calma, nu tipat, nu sfasiere. Important e sa-ti aduci aminte de el in partea frumoasa a vietii voastre impreuna, si nu la sfarsit.
Suntem aici. Scrie pana te dor degetele daca asa simti. Te imbratisez cu drag.
davlena spune:
nu cred ca in viata exista ceva mai dureros, bebe al meu a trait 3zile dar nu asta conteaza eu il iubeam si asteptam de o viata.
cu timpul inveti sa traiesti cu durerea si singurul lucru care te consoleaza e gandul ca ceva mai rau nu exista.
acum au trecut 5 ani si am un baietel de 8 luni care este viata mea, dar pana sa apara el eram moarta pe dinauntru si nu mi pasa daca traiesc sau mor. acum viata mea are un sens, sunt fericita, implinita dar nu l pot uita pe ingerasul care ne vegheaza.
nu esti singura dar trebuie sa te intaresti singura ca pe mine nimic nu m a putut consola.
.
andreeaben spune:
Durere e putin spus,ce simti,cand pierzipuiul tau .E mai degraba sfarsitul tau ca om,intri intr-o lume ciudata in care parca plutesti ,ca un zombie,si nu traiesti cu adevarat!Asta am simtit eu cand l-am pierdut pe bebele meu care avea doar 4 zile,dar pe care il iubeam dinainte de a aparea pe lume.Am murit odata cu el,am plans luni in sir,un an poate non-stop,zi de zi!Deja nu mai aveam lacrimi,nu mai aveam putere,eram goala pe dinauntru si pe dinafara.Asta ma intrebam si eu:oare o sa pot trai fara el?Raspunsul era clar:NU!Atunci am inteles ce am de facut,am inceput sa ma rog in fiecare moment sa mi-l aduca D-zeu inapoi!Oricum ar fi fost,dar sa fie,sa vina inapoi,pt ca eu refuzam sa cred ca a plecat definitiv.Am creeat in jurul meu o lume a mea,in care eram doar eu si bebe si vb. cu el mereu(sa nu stie nimeni de noi-poate parea un pic deplasat,stiu)si imi ziceam asa ca a lecat doar pt o perioada scurta de timp si ca va veni inapoi.Si iata ca D-zeu a facut minunea si la 2 ani de atunci a aparut pe lume El,baietelul meu pe care il pierdusem atunci,revenise,exact in acea perioada ca primul si l-am botezat la fel.Asta am facut eu ca sa supravietuiesc dezastrului care era viata mea!Am facut tot posibilul sa il aduc pe lume inapoi!!!Desigur ,durerea e mare si acum cand privesc in urma,dar incerc sa gandesc altfel,ca undeva,candva,ne vom regasi,mama si fiu si vom trai poate fericiti intr-o lume lipsita de suferinta,dar pana atunci eu am datoria sa fiu tare pt ca D-zeu mi-a ascultat ruga si am pt. cine trai.
Fruntea sus,e f greu,nu uita ca suntem alaturi de tine si te sprijnim,vorbeste cu noi, te ajutam ,te ascultam.
Gaseste o motivatie,chiar daca e cumplit acum,stiu,dar gaseste ceva de care sa te agati sa lupti mai departe.Chinul iti va fi rasplatit,necazul a trecut,vor veni si zile senine.
te pupam cu drag,Andreea
Mirunaa spune:
Sunt secunde, fractiuni de secunde cand imi trece prin minte intrebare : ce as face daca mi s-ar intampla o nenorocire ca asta?".Ma sperii asa de tare la ideea asta ca nici nu reusesc sa-mi duc gandul pana la capat.Asa ca nici eu nu-ti spune decat.....ca plang!
Eseea spune:
Miruna, gand la gand...Mi-a stat inima in loc pur si simplu.
Indy, ce pot sa spun? Habar nu am cum sa te incurajez, totul pare fara sens......Putere, asta e tot ce pot spune!
my baby
Criss75 spune:
Nici nu pot sa ma gandesc la asa ceva. Doar o mama care si-a pierdut copilul te poate intelege.
Incearca sa mergi mai departe.
Sa-ti dea Dumnezeu multa putere.
Criss si Alex
principe spune:
"Pot merge mai departe fara copilul meu?"
Da, poti!Dumnezeu ti-a dat durerea si tot el o sa-ti dea alinarea,impacarea,acceptarea,toate or sa fie balasam ptru sufletului tau atit de ranit.
Timpul vindeca,incet, dar vindeca.
monica mami de print
http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?instanceid=77828117
lucamatei spune:
Din pacate, timpul nu vindeca ce mai ia din taria durerii. Fiul meu a murit acum aproape 10 ani, si nu timpul vindeca, durerea este ca si noua, ci faptul ca am altceva de facut acum...am alti 2 baieti care sunt lumina vietii mele, pe care ii tratez cu totul altfel decit daca nu as fi avut un copil mort.
De exemplu daca face vreunul vreo boacana...primul lucru care mi-l spun este ori baiatul asta cu toate boacanele lui , ori unul mort...si atunci nimic nu mi se pare prea grav din tot ceea ce fac.
Vad pe strada copii impinsi umiliti de parinti si stau si ma gindesc , oare la fel s0ar purta daca copilul asta ar fi mort....
oana olson
alinacs spune:
Oana ai mare dreptate.
Eu sunt foarte indignata cand vad cum unii copii sunt certati sau batuti. Parintii astia chiar nu realizeaza ce comori au?
Durerea sa o vindece timpul? Nu cred. Sunt 9 luni de cand nu mai este puiul meu si simt ca innebunesc si acum. Nu-mi vine sa cred ca nu mai este. Retraiesc o gramada de clipe ca si cum s-ar fi intamplat ieri.