Femeie
Raspunsuri - Pagina 5
zizica spune:
Nu iubesti prea mult, iubesti o iluzie.
Parintii tai n-au iubit-o mai mult pe sora cea mica, ci ai fost tu geloasa pe ea pentru ca a primit o parte din atentia pe care credeai ca o meriti. Gindeste-te: daca ai mai avea inca un copil, timpul tau s-ar imparti la 2, nu si dragostea pentru copii.
Pe de alta parte, unui barbat nu-i plac melodramele. Crezi ca umilindu-te, tirindu-te, plingind ii cistigi dragostea? In niciun caz. Pune-te in situatia lui, daca el s-ar tavali pe jos de "dragoste" pentru tine, ce sentimente ti-ar inspira?
Si pina la urma trebuie sa accepti ca dragostea nu dureaza o vesnicie. S-a intimplat ghinionul sa nu te mai iubeasca. Nu cred ca trebuie sa-l urasti pentru asta.
toanca spune:
Mie mi se pare aberant ca altceva nu face decat sa stea sa se plang in continu ca VAI A PLECAT!!!
A plecat!
Ei si...te pomenesti ca o fi ultimul barbat de pe lumea asta.
JG, are perfecta dreptate: megi la terapie!
Sincer, nu te-ai plictisit sa te tot plangi atat?
Si sa deschizi capitole in nestire: "as vrea sa divortez, dar nu sunt hotarata", "a plecat", "femeia care iubeste prea mult", in care repeti de zeci de mii de ori acelasi lucru?
Toanca si 
Matei Alexandru 06.01.2006
poze
http://www.dropshots.com/toanca
http://www.dropshots.com/toanca1
http://www.dropshots.com/toanca2
conchita spune:
mai tovarasele, ce-ar fi sa nu mai asaltati voi toate topicele ca sa inchideti gura celor care solicita ajutor!! e strigator la cer asemenea atitudine, voi recititi ce postati????? JG, ai facut-o nesimtita pe Cristina, are you ok? nu s-a terminat telenovela de care ziceai cum ai fi dorit si-ti versi nervii pe Cristina? Sybille, ca deobicei, esti foarte nerfoasa de problemele altora, de parca ti-ar fi sunat tie la usa sa-ti cerseasca o portie de dialog decent, iar pe tine, Toanca, cine te forteaza draga sa citesti ce te plictiseste?? v-ati facut mendrele cu dianaintruder si v-ati gasit alta tinta acum??? putin respect si o minima decenta pentru suferinta cuiva chiar nu va puteti forta macar sa pretindeti ca aveti? e al nu stiu catelea caz de bullies in grup pe DC si chiar e curios ca nu ia nimeni atitudine! 
Cristina, daca poti, ignora te rog radio-santul si continua sa scrii despre tristetile si durerile tale, sunt perfect normale, nu trebuie sa te justifici numanui si nici sa-ti fie jena sa le exprimi - te ajuta enorm in faza asta sa te exteriorizezi si, prin feedback, si pe celelalte femei aflate in situatia ta. plus ca ai tot dreptul sa o faci, esti pe un forum si, din fericire, forumul nu apartine duamnelor de mai sus pe care nu stiu cine le-a delegat sa bage pumnul in gura. iti citesc povestea de la inceput si m-a impresionat profund, consider ca ai dreptate in tot ce spui, din pacate machismul barbatului roman prevaleaza in societatea de azi, de unde iresponsabilitatea, adulterul ca normal, abandonul familial. da, asa au fost crescute femeile din generatia ta si a mea si a celor de dupa noi. dar cinveva trebuie sa intrerupa cercul vicios si acea cineva poti fi chiar tu, educand-o pe Maria sa nu accepte un sot care inseala, un sot iresponsabil, egoist si lash. ai dreptate, lipsa tatalui lasa urme, ai dreptate - familia nu mai e ce-a fost, divorteaza lumea din motive de telenovela, ai dreptate sa fii furioasa si sa consideri ca, inainte sa ti se faca un rau, ti s-a facut o nedreptate prin plecarea sotului. a facut niste promisiuni, asa este, ai dreptate sa fii frustrata ca l-ai crezut cand ti-a promis fericire pana la adanci batranete. stii unde cred ca nu ai dreptate? ups, s-a trezit fie-mea, revin. 
Din chaos, Doamne, am aparut/ Si m-as īntoarce-n chaos...
*********
Rugati-va pentru Diana, Sonia si Darius * Alaptatul Help-Line * Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil
*********
mami de Sonia Marie (23 ianuarie 2007)
Chuny spune:
Conchita, duamna esti tu! ca te cunoastem! Lasa tu pe fiecare sa spuna dupa cum se pricepe.
Cristina poate primi dushuri reci sau calde, ca asa-i cand faci baie in public. Poate intr-o zi va intelege ca desi ea azi simte ca e f jos, nu trebuie sa o traga si pe Maria dupa ea. Maria ii va da forta sa reuseasca. Trebuie!
Nasterea ariciului junior Pozele mele Poze cu noi si Vladimir
Porumbita spune:
conchita inteleg ca iti place postura de mama dolores...
dar totusi... sunt multe situatii in care un dus rece face cat o suta de batai delicate pe mana...
PS- mai usor cu clasificarile gen radio sant... asta daca tot vrei sa dai asa un exemplu bun...
oocristina spune:
Fetelor, sa fim calme. Este foarte cald si toate sunt date peste cap. Intr-adevar, sunt constienta ca este un forum si ma astept si la dusuri calde dar si la dusuri reci. Si stiu ca imi pling de mila, dar schimbarile le fac cu pasi mici, nu pot sa ma transform dintr-o data.
Katie,
Voi invinge, in cele din urma, dar mi-e greu sa fiu dintr-o data acum, ceea ce nu am fost niciodata, o luptatoare. Intotdeauna am fost calma, pasnica, nu mi-am infruntat parintii, nici cunoscutii, si nici sotul. Poate foarte rar, dar am dat mereu inapoi. Am sa lupt, nu ma voi lasa, pentru ca nu am de ales.
Conchita,
Cam asta fac. Continui sa scriu ori de cite ori am nevoie. Pentru ca simt nevoia sa dau in exterior, sa imi pun gindurile in ordine. Sunt jos.
Familia nu mai este ce a fost. Da, divorteaza lumea intr-o veselie, de la mici neintelegeri, diferende. Dar ce ma inspaiminta cel mai mult este ca majoritatea femeilor divortate, care au ramas singure si pe care le cunosc eu, s-au acrit in timp. Au devenit rele si frustrate. Poate fac parte din alta generatie, nu stiu. De aceea mi-e teama sa nu ma transform si eu intr-o rea.
JG, ai dreptate.
Incerc o terapie scriind aici pe forum. Poate ca ma voi duce si la un psiholog, dar eu nu am incredere in psihologi. Incerc sa repar si eu raul facut, dar na, nu pot bate din palme si sa devin alta. Incerc, faptul sa scriu si nu stau sa ma pling in perne este tot o forma de lupta cu mine insami. De eliberare.
Akela, Sybil, Toanca, Zizica, fetelor,
Fac si eu ce pot. Nu toata lumea este la fel. Nu pot face cu mine ceva ce nu sunt. Ma pot intelege, ma pot plinge sau ma pot revolta, dar nu am cum sa fiu ceea ce nu sunt. Nu inca, poate in timp, cine stie.
Multumesc pentru toate incurajarile. Stiu ca sunt lucruri mai grele si mai rele, dar probabil vor veni si ele la timpul lor.
conchita spune:
quote:
Originally posted by Porumbita
conchita inteleg ca iti place postura de mama dolores...
dar totusi... sunt multe situatii in care un dus rece face cat o suta de batai delicate pe mana...
PS- mai usor cu clasificarile gen radio sant... asta daca tot vrei sa dai asa un exemplu bun...
mai, dusurile reci imi plac si mie, mai ales sa le ofer
, dar tie ti se pare normal sa i se spuna Cristinei "daca ai bun simt, fa terapie"?? acum serios, facand abstractie ca te intreb io - stiu ca nu ma placi. sau cum i s-a zis ca plictiseste si ca nu are ce face cu atatea topice deschise (care, ca e numa unu, celalalt a fost inchis)?? Fata asta sufera, putina decenta nu ar strica, nu stim niciodata cum lovesc cuvintele. si daca nu putem zice o vorba buna sau un sfat (fie si prost, dar daca e bine intentionat, tot e ok), nu e mai bine sa schimbam canalul? mesajele semnalate sunt copie la indigo dupa atitudinea pe care a avut-o sotul Cristinei - lipsa de consideratie, minimalizarea suferintei prin care trece, plus ofensa. nu e fair! Cristina, iti ziceam ce cred eu :-)) unde nu cred ca ai dreptate legat se situatia in care te gasesti. acolo unde ii dai in continuare putere asupra sentimentelor tale. din cum scrii, tu parca esti ca aerul sau ca apa, luand forma vasului pe care il umpli sau conturandu-te dupa formele inconjuratoare, recte sotul tau. ma gandesc ca un pas spre revenire si poate o solutie sa eviti sa devii acritura de care te feresti este sa incetezi sa privesti lumea (si inclusiv pe Maria) prin ochii lui, adica imaginandu-ti cum ar fi trebuit sa procedeze el cu voi, ce ar fi trebuit sa simta, etc. nu-l mai lasa sa-ti dirijeze sentimentele. eu sunt convinsa ca nu te vei inrai, exploziile tale sunt furie, eu nu vad rautate, dimpotriva. vad un om bun care a fost ranit ingrozitor si care sufera foarte tare. accepta ce simti, ia ca atare sentimentele astea negative fara sa-ti faci prea multe procese de constiinta. nu te poti regasi pana nu dai gunoiul afara din casa, nu? epuizeaza-ti, prin traire, sentimentele negative si ai sa vezi ca incet-incet o sa iti revii.
nu stiu de ce divorteaza lumea in procentele astea ridicate. nici eu nu stiu de ce responsabilitatea a devenit vorba in vant si de ce ne-am transformat in niste hedonisti egoisti, incat pana si tristetea unui copil parasit e pe locul doi fata de placerile si "fericirile" noastre personale...
mai vin sa vorbesc cu tine, imi placi si imi doresc sa-ti fiu alaturi in momentele astea.
Din chaos, Doamne, am aparut/ Si m-as īntoarce-n chaos...
*********
Rugati-va pentru Diana, Sonia si Darius * Alaptatul Help-Line * Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil
*********
mami de Sonia Marie (23 ianuarie 2007)
wonderful spune:
Cristina,am sa-ncerc sa nu fiu nici 'mama dolores' nici prea dura.Vazand ca ai creat al 3 lea subiect despre acelasi lucru,n-am vrut sa mai scriu,pt. c-ar fi insemnat sa ma repet.As fi inteles sa plangi si sa fii atat de devastata dupa un barbat deosebit care a murit.Dar el,cel fara de care parca nu mai vrei sa traiesti,a plecat la alta femeie.Peste durere ar trebui sa se suprapuna o manie si o ravolta care sa te mobilizeze,sa-ti dea puterea sa-l sciup in fotografiile cu el si apoi sa le strangi pe toate si sa le pui intr-un sertar pe care sa-l deskizi cand vezi ca te inmoi.Tu te agati de ideea de casatorie si de stabilitate data de ea dar,daca te scrutezi atent,nu ai fost fericita.De uitat n-ai sa-l uiti dar asta nu inseamna ca s-a terminat lumea.E f. posibil sa dai de un om langa care sa fii implinita si fericita.Fii mai plina de nerv,cand te trezesti dimineata,incepe-ti ziua injurandu-l cum iti vine la gura,nu plangand dupa el.
Ramona J spune:
Cristina, imi pare rau dar nu te inteleg. In 11 ani de casnicie sotul tau a schimbat nu stiu cite amante. Nu e de mirare ca nu ai nici un pic de incredere in tine. In tot timpul asta tu te-ai multumit ca era totusi colocatarul tau (ce daca n-a venit la nasterea fetitei? a fost, a trecut...). Suparata de-adevaratelea esti abia acum, nu ca are o alta amanta, ci pentru ca ea a cistigat - el s-a mutat acolo.
Cred ca nu ia legatura cu Maria ca i-e groaza sa vorbeasca sau sa se intilneasca cu tine.
Eu am sintetizat ce ai scris tu pina acum, ca te-am cam citit de la inceput. Deci esti suparata pe el ca nu s-a tinut de angajament, pe mama ta ca nu te-a invatat mai bine.
Exista pe lumea asta persoane care au trecut prin greutati mai mari si de aia nu se fac pres in fata orisicui (sau chiar a nimanui!)
Imi pare rau ca vin si eu cu dusul rece. Tu te comporti ca si o persoana care a avut o casnicie minunata si dupa nu stiu citi ani are surpriza ca sotul a fugit la alta. Ori la tine situatia a fost cum a fost aproape de la inceput. Reciteste cum l-ai descris pe sotul tau. Dupa ce plingi, dupa cine?
Nu spun ca nu e normal sa fii trista, dar tu esti complet dependenta de el, pur si simplu nu ai identitate. Sper sa iti revii, Maria are nevoie de tine. Fii sigura ca si daca tu nu-i vorbesti despre ce se intimpla ea intelege mai multe decit crezi. Vrei ca intr-o zi sa te judece asa cum o judeci tu pe mama ta? Uite aici motiv sa fii altfel decit ai vazut la ea!
The best thing you can do for your children is to love your wife.
oocristina spune:
"Nu spun ca nu e normal sa fii trista, dar tu esti complet dependenta de el, pur si simplu nu ai identitate."
Ramona J, ai perfecta dreptate. Sunt debusolata.
In toti anii acestia, m-am schimbat si eu. Identitatea mea, eu ca persoana, m-am pierdut in toti acesti ani. Incetul cu incetul, am pierdut in fiecare zi cite ceva.
Cred ca de atunci, am inceput sa ma pierd. Incetul cu incetul. Nu l-a interesat decit propria persoana, el insusi.
In aceste incercari, m-am pierdut. Am renuntat la mine, la dorintele mele, la ideile mele, la planurile mele, la viata mea, numai pentru a primi de la el putina atentie.
De aceea nu ma regasesc. Nu stiu cine sunt. Cu el nu am putut sa imi fac planuri niciodata, pentru ca nu reuseam sa ne tinem de ele. Vom zugravi anul acesta, desigur ca nu, vom merge la mare anul acesta, desigur ca nu, vom merge la Revelion, desigur ca nu, vom merge dupa Maria, desigur ca nu, vom etapiza problemele si le vom depasi, desigur ca nu, vom face planul pentru fiecare luna, desigur ca nu. Am invata in tot acest timp sa nu mai fac planuri, sa nu mai am dorinte, sa iau lucrurile asa cum sunt si sa ma multumesc cu foarte putin.
Wonderful, sunt asa cum sunt acum, si ca sa devin altcineva imi trebuie timp. Altfel cum? Mai plina de nerv? Nu cred ca am fost niciodata. Intotdeauna am fost asa. Chiar si in copilarie. Mai visatoare, ma contemplativa, mi-au placut provocarile, dar mai mult pentru mine insami, nu pentru ceilalti. Am sa ma schimb. Pentru Maria trebuie.
Nu e problema Toanca. Nu am inceput aceste topicuri pentru tine. Recunosc, le-am inceput pentru mine. Pentru ca am nevoie sa vorbesc. Am nevoie sa ma revad pe mine, sa vad unde am gresit, ce am tolerat, cum am ajuns in situatia asta. Am nevoie sa ma revars, sa imi "scuip" pe acest forum toate nemultumirile. Si cred ca de abia am inceput sa imi pling de mila.
Nu toata lumea pentru mine este in alb si negru. Nu sunt o luptatoare. Nu sunt, ce sa fac? Sa nu ma mai lamentez? Dar imi face atit de bine! Si chiar ma elibereaza.
Frustrarea si neputinta sunt cel mai greu de suportat. Sa nu te poti tine de promisiunile facute copilului tau este cel mai greu.
Fiecare avem soarta noastra. Si eu trebuie sa mi-o accept pe a mea, si sa o accept si pe a Mariei. Ma doare cind nu pot controla lucrurile, cind pur si simplu nu depind de mine, ci de incapatinarea si orgoliul altuia. Ma doar cind ma gindesc ca chiar tatal ei ii face una ca asta.
"Dependenta este un cuvint inspaimintator. Ea evoca imaginea drogatilor care isi injecteaza heroina in vene si se autodistrug incetul cu incetul. Nu ne place cuvintul si refuzam sa aplicam acest concept relatiei cu barbatii. Dar multe, foarte multe dintre noi am devenit "dependente de barbati" si, ca in oricare alt caz de dependenta, trebuie mai intii sa recunoastem gravitatea problemei, inainte de a putea incepe tratarea ei".(Femei care iubesc prea mult)
Cam asta fac. Incerc sa inteleg gravitatea problemei mele. Si incerc ca in perioadele de furie si tristete, sa ma descarc pe acest forum.