Inseminare (14)
Raspunsuri - Pagina 27
andriushca spune:
draga simi, te vad si te simt disperata, asa ca o sa-ti povestesc ceva:
anul trecut,pe vremea cand inca nu stiam prea multe (nu ca acum as sti, dar orsh`cat :) mi-am facut analizele hormonale la IDS, daca ai auzit. acolo dr. biolog Matei mi-a zis ca mi-a iesit FSH mare (9 si ceva, nu mai stiu exact si limita max. era 13) si ca sunt aproape de menopauza. ii povestisem eu ca mama mea a intrat la menopauza la 40 de ani si eu aveam 32 atunci. si imi zicea sa ma grabesc, ca nu mai am mult timp la dispozitie. cand i-am mai zis si ca mi s-a scurtat ciclul la 2 zile din 4-5, mi-a pus firma iti dai seama. dupa ea ar fi trb. sa fiu si acum pe tratament cu AC, "sa se odihneasca ovarele".
stii cat am jelit si eu? stii cate ganduri? ca nu mai am timp, ce ma fac? etc.
nevrand sa accept totusi ca asta mi-e soarta, am refuzat AC (mi se parea stupid ca dorindu-mi copil eu sa iau anticonceptionale), am schimbat dr. si am repetat DH. mi-a iesit FSH 7 si ceva. (limita max. 20). dr. mea nu s-a aratat deloc ingrijorata, ba chiar mi-a spus ca raportul FSH/LH e bun si asa se interpreteaza rezerva ovariana.
asa ca nimeni nu poate sti cu certitudine cate ovule mai ai sau la cati ani vei intra la menopauza, nici macar din analize. asa ca nu te mai lua dupa cea care ti-a spus prostiile alea.
trb. sa speram. minuni mai sunt. capul sus, nu o fi d... chiar asa de negru! te pup!
ZOZOLINA
andreea
...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...
COUNTING THE DAYS
ugaena spune:
Salutare tuturor!
Imi pare tare rau ca suferiti atat de mult pentru nereusite...
Eu am cam devenit imuna, am suferit si eu de-a lungul anilor (2003), am trecut prin tot felul de etape ( cine stie cate ma asteapta si de acum?), dar incerc sa vad partea plina a paharului.
Sa va povestesc putin si cazul nostru. Ne-am dorit copii inca dinainte de casatorie, dar cumintei fiind, ne-am zis sa mai asteptam putin - un an, dupa care nu ne-am mai protejat. La numai 3 luni de la tentative, am si luat calea cabinetelor medicale sa vedem ce nu e in regula. Eu suferisem o operatie de chist ovarian la 19 ani (cand nici macar nu eram activa din punct de vedere sexual), la vremea aceea stiam ca ovarul drept a ramas intreg si nevatamat, insa se pare ca nu e chiar asa. Aveam si eu temerile mele, insa spermograma sotului meu a iesit prost :2-3 milioane 
.
Au urmat ani intregi de suparari, tratamente, operatii (varicocel la sotul meu), insa nimic nu a incercat dragostea ce ne-a unit.
La 2 ani de incercari, ne-am zis asa nu se mai poate continua, trebuie sa facem ceva cu viata noastra, asa ne-a venit ideea emigrarii.
In tara am cheltuit sume enorme pe consultatii, tratamente medicamentoase si naturiste ( in cazul sotului meu , nimic nu s-a imbunatatit, ba din contra, s-a intamplat ca nr. de sperm. sa ajunga la 10.000 !)
Intre timp am si emigrat, am ajuns in Montreal unde me-am zis :"Hai sa vedem cum stam de fapt si DE CE?". Vreau sa va spun ca aici au inceput imediat cu analizele hormonale si genetice. Cele genetice au fost decisive in cazul diagnosticului masculin: nr. f.mic de sperm. este explicat din cauza unei translocatii cromozomiale, ceea ce face imposibila aparitia unei sarcini viabile, sau daca totusi s-ar produce, bb ar putea suferi de Sindromul Down. Optiunile care mai ramasesera erau IAD, FIV+IAD sau adoptia.N-am putut sa luam o decizie in foarte scurt timp, am lasat de o parte pentru un timp capitolul acesta.
Dat fiind ca analizele mele nu indicau vreo problema, am convenit sa luam pe rand optiunile de care v-am scris.
Mai bine de 3 ani am fost alaturi de sotul meu, incercand sa-l consolez si sa-l asigur de certitudinea sentimentelor care ne-au unit. Dupa aceea a fost randul lui sa-si arate sprijinul de care am atata nevoie. Am ales impreuna donatorul, am facut impreuna economii pentru a ne putea permite costurile pe care le implica orice procedeu de reproducere asistata,am participat amandoi la consultatia cu un psiholog ( obligatorie daca se recurge la IAD sau FIV), am suferit impreuna la fiecare incercare nereusita.
In ciuda tuturor dificultatilor, eu sunt o norocoasa pentru ca am o casnicie fericita. Desigur ca ne lipsesc in casa glasurile cristaline a unor copilasi, ca suntem stangaci in prezenta prietenilor-parinti, dar nu le poti avea pe toate si mai ales, atunci cand vrei.
Compromisul pe care il fac eu, e ca am ales sa lucrez ca educatoare aici, desi conform calificarilor as putea sa ma intorc oricand la catedra, de unde am plecat...Insa imi place foarte mult sa fiu in preajma celor mici, asa ca pot sa ma bucur de prezenta lor la munca.
Totusi, imi pastrez seninatatea si sper ca acel "ceva" atat de dorit va parea pana la urma sau poate e deja undeva si abia asteapta sa ne intalnim!
Imi cer scuze ca m-am lungit atat, am simtit nevoia sa va impartasesc experienta mea.
ugaena spune:
Azi sunt in ziua 1 si ma inscriu oficial in ultima cursa pentru anul acesta. Fie ce o fi!
Pentru Iumosa: preturile IA difera de la caz la caz. Oricum se ajunge la aprox. 500-600 CAD ( ecografii, medicamente, IA pp-zisa) fara a face apel la donator. In cazul in care adaugi si donatorul (anonim sau cu identitate) mai calculezi in plus intre 350-575 CAD pentru fiecare incercare).
Pe mine cele 3 tentative ma costa 3000 de CAD, insa guvernul din QC ofera un credit de 30% cuplurilor care recurg la tratamente de infertilitate, deci o parte din aceste costuri vor fi deduse la declaratia de impozit pentru anul in curs.
Tu ce ne mai spui?
andriushca spune:
neata fetele!
ugaena, am citit cu atentie mesajul tau si ma minunez prin cate ai trecut si tu. stiu ca pana la urma sunt doar niste vorbe, dar iti doresc sa va ajute DD si sa va impliniti visul, prin orice modalitate alegeti. te pup
romanitza,multumim pt. incurajari.
ZOZOLINA
andreea
...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...
COUNTING THE DAYS
psj spune:
Simi77, imi pare rau ca trebuie sa treci prin asa ceva, sincer nimeni nu merita sa i se intample asta , nici dusmanilor mei nu le doresc. Si eu am ramas fara ovarul drept(mi s-a rupt in urma unui fiv prost urmarit de medici), si partial fara ovarul stang(asta s-a refacut se pare). E greu de povestit ce a fost in sufletul meu.
Doamne, cate avorturi fac pustoaicele astea! Una era la terapie intensiva, a ramas fara uter pentru ca i l-a ciupit doctorita cand i-a facut avortul si nu i se mai oprea sangerarea sub nicio forma. Nu mai primea nici transfuzii, deja ii apareau bube pe fatza daca ii faceau plasma. Si avea 17 ani. Ramai fara cuvinte.
Eu am iesit cu sufletul tabacit dupa 2 saptamani in spital.
Ce vreau sa zic, nu te lua dupa toti incompetentii, uneori ovarele mai obosesc de la atatea tratamente si nu mai reactioneaza ca la carte. Iti trebuie cel putin 1 ovocit, dar in urma tratamentului fiv sigur o sa ai mai multe. Sunt atatea reusite fiv cu 1 singur embrion, chiar si aici pe forum! Dar medicilor le e mai usor sa tranteasca niste verdicte desi de cele mai multe ori nici macar nu inteleg despre ce vorbesc.
ioana_p76 spune:
Simi77 imi pare foarte rau ca treci prin asa ceva, insa asa cum zic si fetele, nu te lua dupa o singura parere, uite daca era chiar asa nu cred ca dr. Gherasie te incuraja degeaba. Intr-adevar, ovarului ii trebuie un timp sa se refaca, dupa 2-3 luni de pauza va functiona mai bine.
Te inteleg ca treci prin momente grele, noi suntem alaturi de tine, dar nu te gandi ca si cum totul ar fi pierdut, ca nu e asa. Cati ani ai, 30, ca ma gandesc ca esti nascuta in '77. Cum sa ai insuficienta ovariana chiar de la 30 ani, chiar cu un singur ovar nu prea cred, cred ca poate ovarul a fost prea solicitat si are nevoie de putina pauza.
Si apoi cu tratament, tot va mai produce foliculi si e de ajuns si un singur ovocit, sunt multe fete care au reusit asa.Multi si te rog nu-ti pierde speranta, ai incredere in Dumnezeu, ca te va ajuta!
Lara20 vroiai sa-ti povestesc despre FIV, iti raspund cu drag la orice vrei, dar ori ma intrebi la FIV in Ungaria(eu acolo scriu), ori pe PM(sa nu fim aici off-topic) ori scrii si la sub. FIV, orice vrei sa stii, fetele iti raspund.Insa iti doresc sa nu mai fie cazul sa ajungi la FIV.
Ref la kg(desi e poate o problema minora): am remarcat ca avem aceeasi greutate, si inainte si dupa tratamente..
Cred ca unele organisme sunt predispuse la a lua kg in plus dupa atatia hormoni, eu recunosc ca fiind mereu cu gandul ca poate sunt graviduta, nu puteam sa tin regim, ma gandeam mai bine mai grasuta, dar cu bebic in burtik.Insa am ramas doar grasuta..
fara bebic..
Dar sunt optimista si sper ca voi avea si eu un bebic pana la urma si asa va doresc si voua!
Cand sunt mai trista ca nu putem avea un copilut, ma gandesc (asa cum zice si Ugaena) ca sunt fericita ca il am pe sotul meu alaturi si ca desi trecem prin aceste probleme, noi suntem mai apropiati ca niciodata. Si ma gandesc si sper ca, in final, impreuna vom reusi sa ne apropiem si mai mult printr-un 
Va pupic pe toate!
Ioana
poze szeged
poze cu animalutele mele
lara20 spune:
SIMI77 te rog nu te descuraja 
mama mea m-a facut pe mine si pe sora mea cu un singur ovar desi doctorii ii spuneau ca nu mai poate sa faca copii!la 25 de ani i-a fost estirpat un ovar pt ca avea un chist cat o portocala!asa ca orice este posibil,incearca sa te linistesti sa faci in perioada asta ce-ti place tie,ce te relaxeaza si o sa poti sa treci mai usor peste asta si spuune ca intr-o zi o sa intelegi de ce ai suferit atat si o sa vezi ca sunt alte lucruri mult mai grave in viata!eu asa ma consolez!
sanatate si sa fii optimista!
IOANA P76 nici eu nu am tinut nici o cura in 3 ani de frica sa nu fiu graviduta si sa pateasca ceva copilul si chiar am mancat mai mult ca sa am vitamine!stii doctorul meu mi-a spus ca e bine sa mai slabesc pt ca sunt mai multe sanse!si chiar e adevarat ca am citit ca femeile mai plinute am mai putine sanse la fiv!am inteles ca si la bucuresti nu stiu ce doctor parca niculescu iti spune sa slabesti!
succes si sa reusim si asa grasute ,te pup
UGAENA si tu ai o poveste destul de dureroasa si imi pare sincer rau,ma gandeam ca sunt mai buni doctorii acolo si poate o sa-ti fie mai usor!succes si sa ne auzim
simi77 spune:
Va multumesc fetelor pentru ca sunteti alaturi de mine. Nu pot sa-mi schimb starea.Ma gandesc mereu,mereu la situatia in care sunt.Nu ma pot concentra nici la lucru.
Luna viitoare in prima zi de ciclu am sa sun la d-na dr si am sa cer sa fac analize .Am citit pe net ca dupa analiza la FSH stii exact in ce situatie te afli cu rezerva ovariana.Pana atunci nu ma pot linisti.
Da Ioana am 30 ani si uite cu ce probleme ma confrunt.
Si eu ma gandesc ca d-na dr. imi spunea de la inceput care este situatia.Daca ceva era in neregulala cu ovarul presupun ca ma chema repejor la vitro ca sa nu mai pierd timpul.Of nu mai stiu.
kittyke spune:
Simi 77,
Incearca sa stai linistita , inca esti foarte tanara asa ca nu-ti face griji.
In ziua a 3-a sa te duci sa faci FSH-ul dar neaparat in ziua a 3-a , si eu am facut analizele in ianuarie in Giulesti si mi-a iesit 11.75 si s-a speriat D-na doctor, exact asta mi-a zis si mie, inseamna ca ovarul a obosit si pot sa am menopauza precoce si mi-a zis sa fac inca o data, poate este un accident si am facut iar in iulie si a iesit 5.Daca stiu bine valorile normale sunt intre 2-10 parca asa imi amintesc.Poate chiar de la stimulari n-a mai reactionat asa cum trebuia. Eu luna asta nici n-am facut stimulare oricum si cu stimulare de doua ori am avut un folicul si a treia oara am avut 2. Adevarat ca eu am facut stimulare numai cu Ovamit.Stiu prin ce treci ca si eu am trecut primavara asta prin o sperietura mare, am aflat ca am uter polifibromatos, am crezut ca cade cerul pe mine dar n-am ce sa fac , merg mai departe pana voi reusi. Asa ca incearca sa te linistesti si asteptam rezultatul cu optimism.
ugaena spune:
Multumesc fetelor pentru sustinere.
Daca pot sa va ajut cumva, fie si numai cu info...cereti negresit. Imi cer scuze ca scriu mai rar, am fost destul de ocupata, dar de azi am intrat oficial in vacanta pentru 2 saptamani, asa ca voi fi mai activa si pe forum.
Tin pumnii stransi tuturor celor care sunt in asteptarea vestilor - sa speram, bune. Fruntea sus!
Va pup.