Abuzul domestic in viata mea

Dragii mei,
Viata mea este marcata de violentele din familia mea. Este o problema foarte grava care ma chinuie de mul timp, insa nu am avut cui sa o impartasesc.
De cand am inceput sa-mi dau seama de ce se intampla in jurul meu, adica de mic copil, nu am vazut decat certuri si bataie.
Tatal meu a fost un alcoolic care de fiecare data cand se imbata o batea pe mama cu pumnii si picioarele pe oriunde apuca. Eram tot timpul terorizate, iar eu traiam permanent cu teama ca se va imbata iar si voi auzi tipete, voi vedea sange pe perne si pe pereti, o voi vedea pe mama cu ochii vineti si plina de vanatai peste tot.Dupa zece ani de chin cu el a avut curajul sa divorteze, s-a recasatorit...MARE GRESEALA!
Cel cu care s-a recasatorit avea o situatie dubioasa: nu avea locuinta, maica-sa era internata intr-un spital de nebuni. El parea sanatos, dar doar parea. La inceput totul a fost frumos, apoi au inceput certurile care erau tot timpul legate de mine si de nemultumirile pe care el incepuse sa le aiba referitor la mine. A fost un mare chin pentru mine la varsta de 10-11 ani. Ma simteam abandonata, aveam impresia ca nici mama nu ma mai iubeste pentru ca ma certa mai mereu din cauza ca el imi gasea tot timpul defecte si vroia sa le corecteze. Bineinteles ca certurile s-au agravat si a inceput si el sa o bata pe mama.
Toate astea m-au dezorientat putin, dar am ramas acelasi copil care-si iubea nespus mama, care era ascultator si invata foarte bine. Mai tarziu mama a ramas insarcinata si de atunci am un fratior la cresterea caruia am participat foarte mult, aproape ca am fost dadaca lui.
Nemultumirile tatalui meu vitreg nu s-au oparit nici o clipa. Si acum are aceeasi ura ascunsa pentru mine, pe care uneori si-o revarsa in cel mai urat mod posibil.
Parintii mei s-au mutat la tara, m-au luat si pe mine cu ei, evident!
Anii au trecut, certurile si bataile nu. Eu am facut un liceu, timp in care mai mult mama s-a chinuit sa-mi asigure strictul necesar pentru a-l termina.Dupa ce am terminat liceul am fost nevoita sa locuiesc cu ei; nu au avut bani sa ma intretina la facultate, nici macar pentru inscrierea la facultate nu au avut. Apoi certurile din familia mea au devenit si mai grave, bataile la fel. Incepusem sa iau si eu bataie de la tatal meu vitreg, pentru ca nu-i dadeam banii de pa somajul pe care-l luam dupa ce am terminat liceul, deci era o suma extrem de mica. Am plecat din casa parintilor mei, m-am angajat, m-am inscris la faculate dar cu salariul de profesor suplinitor nu am reusit sa-mi platesc taxele si am renuntat. In tot acest timp bataile pe care mama le lua au devenit cumplite.
Acum eu m-am indepartat si mai mult de ei, sunt la 200 km departare, si tatal vitreg o bate fara sa-i mai pese de nimic. Oricum nu-i pasa prea mult, daca interveneam intre ei luam si eu bataie, ma injura si pe mine, ma jignea in cel mai urat mod posibil. Pe mama o jigneste zilnic, a descurajat-o atat de mult incat ii e frica sa mearga la politie sa-l denunte sau sa deschida divort, pentru ca amenintat-o ca o omoara daca face asta.
Fratele meu este influentat de el si la 13 ani ai lui nu stie daca are voie sa tina la mama sau sa o asculte. De cate ori vorbesc cu mama la telefon imi povesteste de bataile pe care le ia.
Ceea ce nu v-am spus pana acum este faptul ca atat eu cat si mama suntem sigure ca e nebun. Este un om cu care nu se poate intelege nimeni. De fiecare data cand discuti cu el e ca si cum ai discuta cu un pacient de la spitalul nr. 9. Sunt multe lucruri pe care ar trebui sa vi le povestesc pentru a va face sa intelegeti ca nu e o inchipuire sau dusmanie in afirmatia mea. El are un comporatment care ii tradeaza afectiunea, mai ales ca mama lui este internata dupa cum v-am mai zis.
As vrea sa pot face ceva pentru a o ajuta pe mama sa scape de el, pentru ca nu vrea sa plece. El se simte bine acolo, mai ales ca nu are locuinta(casa e a mamei), si-apoi nu-l tortureaza nimeni asa cum face el cu mama.
Daca as sti cum sa fac, l-as duce intr-un spital de nebuni; sa stea acolo si sa nu mai chinuie pe nimeni!
Of! Nu stiu ce sa fac! Traiesc cu teama permanenta ca mama ar putea pati ceva grav, pentru ca o loveste cu tot ce apuca, cu picioarele, cu orice unealta sau lucru ce-l are in mana atunci cand il apuca nebunia, o calca in picioare pur si simplu; o ameninta ca o omoara, ca o schilodeste si o lasa in scaun cu rotile si multe, multe altele.
As avea nevoie de sfatul vostru caci nu stiu ce sa fac pentru a o ajuta pe mama. As lua-o la mine dar nu am casa mea.Mi-e greu, cumplit de greu! Mie imi este bine acum, dar singurul lucru care ma face sa sufar enorm e situatia mamei!

ileanna spune:

Aura,

acum nu pot decat sa spun ca este ingrozitor ceea ce ti se intampla, experientele prin care ai trecut ...

nu am cuvinte. tu ce faci acum? esti ok ... in rest??? in afara de prietenul care vrea sa fii ca fosta (probabil ca iti simte nesiguranta care acum este ... mai mult decat explicabila)?

vazand experienta mamei tale ar trebui sa stii ca nu trebuie sa incerci sa schimbi pe nimeni ci ... sa pleci ...





Never say NEVER.

dulcetica spune:

Trebuie sa mearga sa obtina un certificat de la medicina legala,sa-l reclame la politie,sa obtina un ordin de restrictie pentru ca e casa ei si sa divorteze urgent.

giulia71 spune:

Nu sta!!!
Fa ceva pentru mama ta!
Mergi la politie, mama sa scoata certificat medico-legal si cand are acele crize cheama salvarea de la Psihiatrie si ei pot constata ca omu e nebun si poate fi un pericol pentru cei din jur.
Esti mare acum, nu-ti mai poate face niciun rau, de ce ti-e frica!
Tu poti s-o ajuti pe mama ta, numai tu!


Doamne cu puterea Ta, ajuta-i micutei Diana sa se faca bine!

oana1177 spune:

Aura, din pacate nu poti face nimic pt mama ta, numai ea se poate "ajuta", daca vrea....

inteleg perfect prin ce treci, insa, n-ai cum s-o ajuti pt ca daca ea nu vrea "sa se rupa"- si se pare ca pt moment nu vrea - te lupti cu morile de vant

un singur lucru poti face: ia aminte si nu repeta greselile ei, nu te lasa umilita de nimeni si de nimic!!! iubirea este ceva frumos nu un lung sir de compromisuri si umilinte

inaioana spune:

Nu te lasa prinsa in acest cerc vicios. Mama ta este o femeie adulta, vaccinata si face ce crede. Inteleg ca tii la ea dar trebuie sa te resemnezi cu ideea ca daca ar vrea, ar scapa de el. Pana una-alta slabiciunea ei v-a facut ENORM de mult rau tie si fratelui tau, rau pentru care nu aveti nici o vina. Daca sta in acel chin si nu vrea sa iasa (probabil ca nu are suficienta putere psihica) , nimeni nu o poate face pentru ea sau in locul ei.
Eu cred ca cel mai bun lucru ar fi sa ii dai cumva de stire ca esti alaturi de ea daca vrea sa scape de ticalos, ca o vei ajuta cu tot ce iti sta in putinta DAR daca te suna doar ca sa se planga de batai fara sa faca nimic altceva - n-o mai asculti pt ca si le-a facut cu mana ei si , MAI GRAV, a tinut si doi copii nevinovati in acel INFERN.

Nu poate fi bagat de familie la spitalul de nebuni si chiar daca ar fi cazul, gandeste-te ca il tin acolo o perioada si apoi se intoarce. Ce faceti?
Pe cand pentru violentza intra la puscarie suficient de mult timp incat voi sa va puteti evapora din zona. Adik mama ta vinde casa, plecati din oras, whatever.
Solutii ar fi dar nu te consuma prea tare pentru ca din pacate NU DEPINDE DE TINE.
Ceea ce insa depinde de tine este fericirea ta proprie si ce vei face in continuare. Vei trai in trecut impotmolindu-te in a indrepta greseli care nu iti apartin, sau iti vei crea o viata frumoasa asa cu poti si meriti?



Ioana cu Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)

pozici

oana1177 spune:

Ioana,

pacat ca nu te-am "cunoscut/citit", acum 12ani....

AuraCris spune:

Eu sunt bine, ileanna, multumesc! Se pare ca situatia mea este singurul lucru bun din viata mea si a mamei mele. Eu sunt singura care ii mai alina suferinta. Acum lucrez pentru o firma renumita din Bucuresti, castig destul de bine si pot sa-mi continui studiile, chiar m-am reinscris la facultate.
Ai dreptate, e posibil ca prietenul meu sa se comporte asa pentru ca imi cunoaste situatia, dar eu l-am anuntat ca sunt o femeie puternica si orice ar fi ma pot descurca si fara el, chiar daca momentan locuiesc in casa lui. Eu vreau sa fie bine pentru noi doi, poate si el vrea asta, nu stiu. O sa asteptept sa vad cum vor mai decurge lucrurile intre noi.
As putea interveni in viata mamei mele, ideile voastre ma ajuta mult. Mama are retineri si datorita faptului ca nu are alta sursa de venit in afara de salariul "lui" care oricum nu ajunge ca si-a facut o multime de datorii aiurea.Nu stiu cum as putea sa fac sa o ajut sa scape de bataie si in acelasi timp sa nu ramana fara o sursa de venit. Eu nu am salariul destul de mare ca sa o intretin si pe ea, din pacate. Nu are unde sa se angajeze(e intr-un sat), il mai are si pe fratele meu pe care sper sa-l pot ajuta eu cand va trebui sa mearga la liceu, adica peste trei ani.
Sunt foarte dezorientata, mama la fel. Ar vrea sa scape de el, dar ii este teama si de el si de faptul ca nu ar mai avea din ce sa traiasca fara bestia de langa ea.

inaioana spune:

Oana, iti multumesc, ma flatezi dar trebuie sa adaug doua lucruri : acum 12 ani nu eram nici pe departe asa dejteapta si chiar daca as fi fost, nu stiu cat de pregatita ai fi fost tu sa nu treci total cu vederea sfaturile mele. Asta pt ca de obicei omul pana nu se loveste singur cu capul de prag...tot degeaba.

Aura, ma scuzi dar mi-am adus aminte de o postare a cuiva de la alt subiect, privind o situatie asemanatoare, era ceva de genul : "pana la urma e si asta un job, primesti pumni si picioare contra mancare, bani etc". Cinic dar adevarat vad, in multe cazuri.
Pai voi va dati seama ce spuneti?
Ce daca traieste intr-un sat? Poate munci pe la lume, diverse lucruri. Sau poate sa aiba grija de un copil-doi, ca bona interna la cineva din Bucuresti (muaaahhh..la ce salarii cer bonele pe-aici, ar da si lovitura!)Sunt nenumarate posibilitati, daca vrei idei iti mai spun. Problema este SA VREA! (Dar oamenii isi gasesc intotdeauna motivatii peste motivatii de a masca realitatea, chiar si fata de ei insisi, daca o vor)

Ioana cu Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)

pozici

ileanna spune:

Uff

Daca nu are nici o posibilitate de a trai fara "bataie contra bani" zau daca vad ce ai putea face ... si nici chiar ea. Asta mi se pare o situatie extrema (daca e chiar asa cum spui): ori moare de foame / ori mananca bataie ...

Mai ales daca nici tu nu o poti ajuta financiar deloc: de ex ai putea sa o aduci aici si sa o angajezi bona.

Poate asa cum a spus cineva, cateva scatoalce de la politie l-ar mai tempera din cand in cand macar. Dar daca e un sat in care el bea cu politaiu', cred ca nici asta nu merge.



Never say NEVER.

AuraCris spune:

Da, aveti dreptate, totul e sa vrea.
Numai ca mama nu mai este femeia puternica de acum 14 ani care a stiut ca trebuie sa divorteze de celalalt ticalos. De cate ori discutam si-i spun ce ar putea sa faca se agata de tot felul de lucruri si-mi spune ca nu poate, ca nu are cum.