mama surogat sau purtatoare
Raspunsuri - Pagina 3
tina32 spune:
buna Mary-Ady. Am citit cu interes mesajele tale si ale altora de pe forum. Sunt o tanara mama si am 3 copii de care sunt foarte mandra. Daca te mai gindesti la ideea unei mame surogat te rog cauta-ma, sunt cit se poate de serioasa. am putea discuta si sa vedem daca iese ceva bun din asta. aceasta este adresa mea scrie-mi bank_bv@yahoo.com
MadalinaVlad spune:
Buna la toata lumea,
Am citit cu interes mesajele voastre, si ma intereseaza acest subiect! Eu vreau sa apelez la o mama-surogat, deoarece am hipotiroidism, si nu pot duce o sarcina pana la capat! Am un baietel de 3 ani, dar ne mai dorim unul.Stiti o clinica in Romania care face aceasta procedura? In cazul in care avem deja o mama surogat? Si care ar fi costurile tratamentului? Daca a trecut cineva prin asa ceva as vrea niste detalii! Multumesc!
florinad spune:
Hmmm! Nu vreau sa condamn pe nimeni, de obicei sunt atat de deschisa la dorintele si alegerile celorlalti. Dar nu pot sa nu-mi exprim si eu parerea. Mi se pare normal sa vrei sa traiesti experienta de a naste un copil, de a-l simti miscandu-se in pantecul tau. Dar nu inteleg de ce se cramponeaza atat lumea, din moment ce din punct de vedere fizic aceasta experienta nu este posibila, sa aiba un copil cu aceleasi gene. Tratamente peste tratamente, fertilizari in vitro, dureri, chinuri si sunt atitia copii care n-au parinti...
Cunosc o familie care s-a chinuit ani de zile sa mai aiba o fetita, pe care au avut-o dupa 18 ani de la nasterea primului copil, iar mamica, in urma tratamentelor a facut cancer la san. Probabil pentru ei chiar merita sacrificiul asta, le-am spus asa intr-o doara ca as adopta o fetita si au fost categorici, ca daca pot sa fac sa o fac eu nu sa o adopt. Deci ei nu concep adoptia ca solutie, mai bine un cancer la san.
Si apoi cu mamele surogat... pentru copilul acela, mama lui nu este cea care doneaza materialul genetic ci cea care-l poarta-n pantece 9 luni de zile si care-l naste. Parintii naturali sunt niste straini. Intreba cineva aici care e trauma mai mare? Sa adopti un copil la doi trei ani sau la 2-3 zile sa-l iei de langa mama lui? Deci s-a recunoscut din start ca si acel copil care e luat de langa mama lui sufera o trauma. Credeti ca pentru el conteaza ca trauma lui e mai mica decat a celui care a stat in orfelinat 2 ani?
Deci, accept... dar nu pot sa inteleg!
Anca Wish spune:
Eu nu inteleg asta cu mama surogat, dar asta e problema mea.
Pentru fiecare copil, adolescent, tanar, om in toata firea...intereseaza nu procesul tehnologic prin care a fost conceput ci perioada din burtica. Imi amintesc ca ma uitam fascinanta la mama mea care-mi povestea cele 9 luni de sarcina si nasterea. Nu-mi amintesc foarte multe din acea perioada, dar asta-mi amintesc.
Copiii nostri sunt mult mai precoci si cu acces la informatii mai mult decat am fost noi, dar miracolul vietii ramane acelasi.
Luptandu-ma atatia ani cu infertilitatea, tanjeam dupa ideea de burtica, dupa ideea de viata, dupa primul planset...
Dar...
Si...uitati-va la poze. Poate cineva sa spuna ca acest copil nu e facut de mine? 
"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
Deianira spune:
Anca, te citesc si la adoptii si recunosc ca am pandit poze cu voi . E super frumoasa fetita ta! Mai ales cand zambeste, e dulce rau! Sa va traiasca si sa fiti fericiti 
.
Anca Wish spune:
Deianira, multumesc!
"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
SoriLea spune:
Nu Anca, nu poate sa spuna nimeni ca nu e facuta de tine, ca iti seamana ff bn, poate ca daca o faceai tu, nu iti semana asa.
Sa va dea DD sanatate si numai clipe fericite impreuna.
Lucrul important este acesta...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois
SoriLea - MAMI DE RAZVANEL
Manuelita spune:
Nici eu nu vreau sa intru in polemici, insa mi se pare ingrozitor sa ceri cu buna stiinta unei femei sa devina MAMA si unui copil sa fie despartit de MAMA pentru ca sa cresti un copil cu care ai in comun genele....dar nu cele 9 luni de sarcina si nasterea.
Ca adopti un copil care oricum a fost parasit de mama lui si traumatizat, e cu totul alta chestie.
simo_75 spune:
Cu riscul de a se supara anumite fete pe mine vreau sa va spun si punctul meu de vedere:
Nu sunt de acord cu mama-surogat.
Noi suntem deja atestati pentru adoptie si asta am facut-o nu neaparat pentru nu putem avea copii ci pentru faptul ca ar exista niste riscuri care nu vreau sa mi le asum.
Asa ca am plecat pe calea adoptiei care ar fii existat si daca aveam un copil biologic.
Indiferent cat va trebui sa asteptam va merita dar sa apelez la o mama-surogat nu as putea.Pentru ce sa apelez la ea? Ca sa imi duc genele mai departe??Pentru mine asta inseamna egoism.
Nu as suporta sa o vad pe acea mama care imi "poarta " copilul timp de 9 luni.Nu as intelege cum isi poate expune corpul pentru bani , cum nu as putea sa o inteleg cum va putea sa mi-l dea mie dupa 9 luni,ea fiind adevarata mama.
Nu inteleg nici mamele care isi parasesc copilasii si ii lasa in voia sortii dar cel putin pe aceste femei nu le voi cunoaste.
Bineinteles ca daca nu ar exista astfel de femei , nici noi nu am putea deveni mamici.....dar.......
Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga
SoriLea spune:
Da Simo, fara acele femei , noi nu am putea fi mame. Mama lui Razvanel chiar mi-a spus ceva de genul A TREBUIT SA MI SE INTAMPLE MIE ASTA, CA TU SA FII FERICITA SI IMPLINITA SI MA BUCUR CA EL VA AVEA NISTE PARINTI CA VOI.
Lucrul important este acesta...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois
SoriLea - MAMI DE RAZVANEL