Cancer la san - niciodata nu e prea devreme

rodicaosoian spune:

Buna
fetelor acesta este al doilea mesaj pe care vi-l scriu,primadata am pierdut conectia iar acum cand am incercat a doua oara mi-a aratat ca nu este nici un mesaj la subiect,ciudat
dragele mele uite aici de la mine o si as vrea sa va multumesc la autoare ca a deschis acest subiect
si sa stiti ca ma fost alturi de voi de la inceputul subiectului dar nici o data nu am avut curajul sa scriu
de multe ori am vrut sa va mai intreb cate ceva dar la fel nu am avut curaj,adica nu vreu sa recunosc ca poate am simntit ceva in sanul meu
imi pare foarte rau prin ce treceti si va admir pentru puterea care da-ti dovada si ma rog la DD sa va scape de aceasta boala si sa nu mai auzi-ti acest cuvant niciodata
acum vin cu intrebariile mele,am simntit ceva in sanul drept(este putin mai mare ca si celalat)de aproape un an am o durere sau o arsura intr-o parte si de multe ori durerea se duce pana sub brat,si nu ma doare tot timpul,acum de 2 luni am gasit un nodulet cam de marimea unui bob de orez pe care il misc in stanga si dreapta(se misca putin,adica parca il inping cu degetul)si este dureros
de fiecre data cand il misc, atunci ma doare cateva zile usor suportabil.
acum eu as vrea sa va intreb daca acei noduli dor?daca se misca?sau cum ii simnti la palpat
eu cand stau cu mana in sus si intinsa ,atunci nu il mai gasesc,dar cand stau in sezut dau de el intr-o parte.
va multumesc foarte mult
va imbratisez pe toate

Alynutza spune:

Buna.
In primul rand numai sanatate pentru cele care trebuie sa lupte cu aceasta problema.
Mi-a dat foarte mult de gandit subiectul deschis de voi. Chiar ma gandeam ca la noi (cel putin la medicii la care am fost eu), la controlul ginecologic nu se face si controlul sanilor. Cu Papanicolau nu ratez nici un an si m-am gandit ca poate ar fi bine sa fac si o ecografie mamara (am 29 de ani) anual, asa, pentru linistea mea. Cu palparea nu m-am descurcat niciodata singura, sunt destul de slaba si am sanii mici, mai mereu imi simt coastele pe sub sani si nu stiu ce sa cred. Stiti cumva in ce perioada este bine sa mergi la ecografie mamara? Am facut acum cativa ani una, dar nu mai retin, insa stiu ca m-au intrebat cat a trecut de la ciclu si m-au programat in functie de asta. Unde am sunat acum mi-au spus ca nu stiu nimic de asta si pot sa merg oricand. Poate imi puteti spune si niste preturi, asa, orientativ.
Multumesc mult.

---

Fiquelle spune:

Buna ziua, fetelor!
Multa sanatate fetelor care va luptati cu boala! Bravo voua pt curaj.

De ce va scriu? Mama mea este operata de 4 ani, are sanul stang scos, avea neoplasm mamar stadiul III B. A facut chimioterapie si radioterapie, a fost bine. Pana acum o luna. Din greseala, din joaca, fetita mea(3 ani) a lovit-o cu piciorul in sanul ramas. I s-a umflat, a durut-o...a luat tratament local, unguente, de la medicul de familie. Are un nodul de 3 cm, dureros, imobil. Zona este umflata. La mamografie s-a vazut ca are un contur neregulat si adenopatie axilara. I s-a recomandat biopsie si apoi eventual operatei. Mi-e foarte teama sa nu fie o recidiva, pt ca am inteles ca este foarte periculoasa, disemineaza rapid si da metastaze. Daca sunt pe forum persoane care cunosc cazuri de recidiva a cancerului mamar, as vrea sa imi raspunda, poate ma linistesc. Eu oricum am incurajat-o cat am putut, dar in sinea mea mi-e frica pt ea! Sau orice alt sfat, daca stiti, daca se face cancer asa rapid, dintr-o lovitura?
Multumesc foarte mult.

Crinutz spune:

Fiquelle eu cred ca lovitura a fost o simpla coincidenta si nu va face cancer din cauza asta. Poate "e bine" ca s-a intamplat asa si a iesit la iveala acel nodul, asa a fost sa fie. E un semn ca trebuie sa investigheze rapid. Si tot cu ghilimelele de rigoare "e bine " daca recidiveaza la celalalt san si nu la alt organ. Crede-ma ca stiu ce vorbesc. Vezi ce zice si biopsia si apoi vedeti. Scoaterea celullat san probabil va fi o optiune. Se poate si mai rau asa ca nu disperati.
sanatate si curaj mamei tale, sa treaca cu bine peste tot.

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"

ile77 spune:

Fetelor ,eu va citesc in continuare si må bucur ori de cite ori veniti cu vesti bune
RALU si ADRIANA,sper ca ati luat legatura. Asa acum am mai spus, este o idee super, care v-ar ajuta enorm pe amindoua.

Pt fetele care simt neregularitati la sini, din propria experienta va spun ca cel mai bine este sa va duceti la un control.
Numai un control va va linisti cu adevarat, cum a fost in cazul meu.

Multa sanatate in continuare

Ile si Vivian (07.03.2006)


http://good-times.webshots.com/photo/2040193270101233639hAhBhR

iarina spune:

quote:

---

Originally posted by mariana tache

Am vazut subiectul acesta de ceva vreme, dar am tot evitat sa intru sa citesc.
Azi am intrat... dintr-un motiv anume.... matusa sotului meu a murit azi de cancer la san...

Sper sa nu supar ca am scris asta; nu vreau sa speriu pe nimeni (matusa s-a dus f tarziu la medic + era destul de batrana si avea si alte suferinte).
Fetelor, va doresc din tot sufletul sa invingeti boala asta ordinara! Sa nu va lasati! O sa reusiti; o sa fie totul bine!
Cate o pt fiecare dintre voi!


Ps: promit ca in seara asta cand ma pun la culcare imi controlez sanii (pt prima data!).
Edit: am semnat si eu petitia.

Mariana, Stefan (20.04.04), Simon (30.08.05)
poze cu noi: 1 , 2 si 3
Nasterea lui Stefan
Nasterea lui Simon

Sanatate Maxima!!!

---

Mey ce-ti veni sa intri sa povestesti ca ti-a murit matusa!!!! Fetele astea lupta cu boala si incearca sa-ti tina moralul ridicat si asta le ami lipsea!!!!
Imi cer scuze de interventie, dar chiar mi s-a parut inoportun mesajul, date fiind conditiile. Voi sunteti tinere, sub tratament, luptati cu boala, in zilele de azi sansele de recuperare si reusita sunt foarte mari. Sunt atatea femei care traiesc in continuare, au grija de cei dragi,trebuie sa aveti curaj si incredere.
Femei care au avut cancer si s-au insanatosit: Shirley Temple, Olivia Newton John, Anastacia, Sherl Crow, Kylie Minogue...si multe alte femei,anonime, curajoase , luptatoare.
Va doresc din suflet multa sanatate si putere sa luptati in continuare!

vandana spune:

sanatate ralu. si eu am trecut prin ce treci tu doar ca aveam 38 de ani si nimeni din familie nu a avut aceasta goala care la mine a spus ca este de natura hormonala si 5 ai iau tamoxifen in fiecare zi.Mai degraba stresul si greutatile dezechilibreaza organismul si atunci toate o iau razna. Eu am suferit mult dupa moartea parintilor mei in special dpa a mamei mele si cred ca atunci s-a declansat ceva in corpul meu.Am postat si eu subiect despre femeile fara un san si am fost impresionata de nr. mare de femei din ce in ce mai tinere .Ma bucur ca am reusit sa trec prin aceasta boala dar feminitatea mea nu mai este aceasi si mi-a schimbat total viata.Ma bucur de familia mea dar nu voi mai fii niciodata aceasi fata vesela tot timpul si mereu cu o gluma de spus, dar chiar si asa cand ma duc la control ii fac pe cai din jurul meu sa rada si sa uite de boala fiindca asa am fost eu.Tot binele din lume si multa putere.

ralu pisi spune:

Buna fetelor

Scuze de lunga absenta, dar am avut cateva saptamani putin mai "ciudate" si decat sa ma plang mai bine m-am dat la fund putin. A inceput totul cu tratamentu ala de fertilitate pe care trebuia sa-l fac. M-am dus la clinica sa vorbesc cu specialistul despre tratament, ce inseamna, ce-o sa se intample si am avut surpriza sa mi se spuna ca pentru ca am deja un copil, ma cost cam £3000 toata nebunia. VA dati seama cat de socata am putut sa fiu, asta era ultimul lucru lacare ma asteptam; eu intelesesem ca totul este gratis, asa ca...am plecat cu coada intre picioare. Si mi s-a mai spus ca sansele sa raman gravida in mod natural dupa tratament ar fi cam de 10-15% si nu 50% cum imi spusese medicul meu.
Dupa asta Marius s-a uitat putin pe internet si s-ar parea ca dintr-un nr mare de motive (timpul scurt pe care-l am pt tratament, faptul ca nu pot face decat o recoltare si nu 2-3 ca de obicei si pt ca se folosesc embrioni inghetati) sansele sa raman gravida prin inseminare artificiala sunt...15%. Pai atunci, stau eu si ma gandesc cu mintea asta a mea incetosata, pai de ce?. La ce bun sa ma chinui sa fac rost de banii astia, si sa le dau lor cand putem sa ne bucuram si noi si vedem daca mai iese ceva.

PAna aici toate bune si frumoase. Sun la spital(vineri) si le spun cam ce cred eu despre clinica lor de fertilizare si ca vreau sa incep tratamentul saptamana urmatoare joi. INSA, miercuri primesc u n telefon de la oncologie, in care mi se aduce la cunostinta ca existe o minune de tratament pe care il testeaza ei acum, si care imi poate pastra fertilitatea in timpul chemoterapiei. Ok, ma duc la spital, stau de vorba cu ei, mi se explica ca este un medicament care ei deja il folosesc in tratamentul anumitor tipuri de cancer, dar ca ei cred ca folosit in timpul chemoterapiei, poate pastra fertilitatea, si ca asta testeaza. Vreau sa intru in trial? Ma duc eu acasa, imi bat capul toata seara si ajung la concluzia ca nu am ce sapierd, asa ca hai s-o facem, e o sansa in plus. Asa ca a doua zi dimineata hai la apital, teste peste teste, documente de semnat si asteptat de mi s-a facut acru. Mi se spune insa ca sunt 2 grupuri de persoane testate unora carora li se da medicamentul in paralel cu chemo si unele care fac numai chemo si la sfarsit se analizeaza rezultatele (cu privire la fertilitate). Deci mi se iau toate datele se introduc intr-un program si... minune! Am fost aleasa sa NU iau medicamentul. Cred ca in momentul ala am imbatranit cu cativa ani!
Din toate chestiile astea de fapt nu am pierdut nimic, dar tot stresul, toate hotararile astea importante de care pare ca depinde in mare masura viitorul tau si al familiei tale si penrtu ce? NIMIC!

Oricum, acum am inceput tratamentul si om mai vedea.

Va pup pe toate

idoina spune:

Mai,mai,mai...Ralu,credeam ca pe acolo e mai bine...din toata tarasenia asta,am priceput ca tu esti o mare forta!Bine ca ai inceput tratamentul,indiferent de ce va fi mai tarziu!Imi pare rau de visele si sperantele tale naruite,dar pana la urma esti in picioare si Emma e langa tine.Pana una-alta,ai de luptat cu boala si,mai mult,cu tratamentul.Sper din suflet sa iti mearga foarte bine,cel putin ca mie,si sa-l suporti usor!Iar din faza cu trialul,va iesi si ceva bun,si anume faptul ca vor fi obligati sa te monitorizeze mai atent decat fara el.Incerc si eu sa te incurajez...Hai,inca o data,capul sus!Te pup!

idoina

uta_ciun spune:

In primul rind, felicitari pt deschiderea acestui subiect

pentru toate fetele de aici ...cred ca sunteti curajoase si luptatoare si un exemplu

eu am descoperit absolut intimplator, la dus "ceva" sub sinul sting...parea mare, era dureros si pielea rosie...decembrie 2006, apropae de craciun...la ecografie chist complex 0.6x0.5 cm...am fost la un chirurg si recomandat repetarea ecografiilor la fiecare 6 luni pentru o perioada de 2 ani...ultima ecografie in mai 2007 "0.6x0.5cm complex hypoechoic partially cystic lesion" (chiar, ce inseamna hypoechoic? )

in ultimile luni m-am plins de dureri mai mari la ciclu...in urma unei ecografii transvaginale mi s-a descoperit pe amindoua ovarele: o masa de 4 cm pe stingul si una de 2.8 cm pe dreptul care ar putea reprezenta chist hemoragic sau endometrioza...solutiA tratament cu anticonceptionale

unde vreau sa ajung...

1. abia dupa ce am citit tot ce ati scris voi aici am inceput sa fac legatura intre ovare si sin ( de fapt ciclurile neobisnuit de durerore au inceput tot prin decembrie)

2. promit sa-mi controlez sinii cu regularitate...recunosc, ca dupa ce chirurgul mi-a zis ca nu e nevoie de operatie m-am culcat pe-o ureche si ma palplam cind si cind

INTREBARI
credeti ca tratamentul cu anticonceptinale va avea vreo influneta asupra chistului de la sin? voi lua ortho tri cyclen lo

ar trebui sa fac niste analize hormonale sau alt fel de analize? precizez ca in afara de ecografii nu mi s-a recomandat nimic

as vrea in viitor 1-2 ani sa am un bebe...ce influenta credeti ca poate avea sarcina asupra chisturior pe care deja le am, la sin si pe ovare?

PS sora tatalui meu a fost suspecta de cancer la sin acum mai bine de 20 de ani, a refuzat operatia si de atunci urmeaza tratamente naruriste...are vreo 73 de ani acum si e foarte energica
tatal meu a murit de cancer la stomac

va multumesc

felicitari inca o data pt subiect, sper sa deschida ochii cit mai multor femei despre autocontrol

cu drag,
uta_ciun




"The most beautiful thing in life is LIFE itself !" http://www.help-ema.puls-il.ro/