Se va schimba ceva vreodata???

viviana spune:

Spalatul pe maini nu trebuie invatat in timpul rezidentiatului. El se invata mult, mult, mult mai devreme de atunci de cand te cheama mama la masa si tot timpul te intreaba: Ai spalat manutele?

Mai exista un anumit gen de pacienti care atunci cand se duc la doctor deja si-au pus un diagnostic si s-au gandit si la o medicatie -au citit pe internet, au vorbit cu vecina care a avut aceleasi simptome, s-au plans la serviciu si au primit sfaturi samd - si cand doctorul le infirma propriile concluzii sunt foarte, foarte suparati.

A pune un diagnostic este ceva complex care tine de anamneza pe care o faci pacientului si de faptul ca sunt foarte multe afectiuni care au simptome comune.

Mai mult de atat fiecare organism reactioneaza la boala si durere in ritmul lui propriu si cu intensitatea lui proprie.

Nasterea:
Fiecare ginecolog face ce trebuie pentru pacienta lui. Poate sa-i calmeze durerile, poate sa-i grabeasca nasterea, poate sa-i faca anestezie epidurala. Dar toate astea le face daca starea pacientei si a fatului ii permite. Dar, in general nu ii explica aceste lucuri pacientei pentru a nu o speria si a-i crea un disconfort in plus.

Eu, de exemplu, nu ma pot lua pe mine drept etalon la nastere, pentru ca nu am avut dureri care sa ma faca sa tip si am nascut si foarte repede. Mai mult de atat mi-am trimis familia acasa. Nu voiam sa le vad mutrele.
In sala de nasteri am auzit tipete care m-au infiorat. Am vazut viitoare mamici lasate in salon sa-si faca singure dilatia. Dr. venea la ele din cand in cand le ridica cearsaful si le spunea: ah, tu mai ai. si apoi pleca. Ce poate sa fie mai normal pentru organismul unei femei decat ca nasterea sa fie lasata sa decurga firesc? Daca e ceva in neregula, atunci se intervine. De cand e lumea noi femeile ne-am chinuit la nastere.
Acea anestezie epidurala tot mai ceruta de mamici, are o gramada de efecte adverse, care pot afecta atat mama cat si fatul.

Ce vreau eu sa spun aici este ca putem judeca medicii din punctul de vedere al spagii si comportamentului fata de pacient dar nu putem judeca actul medical in sine deoarece nu ne pricepem si nu avem in fata fisa pacientului.


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

blackpanterro spune:

Ce ma enerveaza pe mine cel mai mult la medicii romani(nu toti dar multi) e felul in care iti vorbesc cand esti in spital sau la control.Vorbesc la per tu ca si cum ar fi prieteni, cred ca putin respect pot sa arate pacientilor.
Cand a nascut prietena mea, in salon cu ea era o femeie rroma pe care nu o baga nimeni in seama si zbiera de mama focului.A venit dr sa o consulte pe prietena mea si acelei femei ia spus "Taci in p***a matii ce nu mai ai inca 8 copii?Ce zbieri asa?"Ma apucat asa un dispret fata de omul ala de nu va puteti imagina.

Mor cand vad ca oamenii sunt tratati ca vitele.Probabil de aia spunea XIO ca spaga e pt un zambet, altfel esti trimis de unde ai iesit


Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)

bird70 spune:

quote:

---

Originally posted by viviana
Nasterea:
Fiecare ginecolog face ce trebuie pentru pacienta lui. Poate sa-i calmeze durerile, poate sa-i grabeasca nasterea, poate sa-i faca anestezie epidurala. Dar toate astea le face daca starea pacientei si a fatului ii permite. Dar, in general nu ii explica aceste lucuri pacientei pentru a nu o speria si a-i crea un disconfort in plus.

---

Ce ma uimeste in Romania este ca oamenii au o viziune foarte ciudata a ceea ce este normal. Eu ca si pacient am dreptul sa stiu absolut totul despre conditia mea si medicul trebuie sa ma informeze in amanunt despre ceea ce se intampla, plus ca trebuie sa-mi prezinte variantele pe care le am, cu avantaje si dezavantaje si sa ma lase sa decid EU ce urmeaza. In Romania pacientii nu inteleg ca este dreptul lor absolut sa decida ce se intampla cu corpul lor iar acest drept este ridicat doar daca pacientul este inconstient si necesita o procedura de urgenta ca sa i se salveze viata sau daca este legal incompetent si atunci persoana raspunzatoare decide ce se intampla. Orice procedura trebuie explicata pacientului si trebuie justificata necesitatea ei (chiar daca este o simpla administrare de antibiotic de exemplu). Indiferent de procedura, pacientul trebuie informat si trebuie sa consimta in cunostinta de cauza. Daca pacintul nu este informat si nu isi da consimtamantul in cunostiinta de cauza orice procedura aplicata pacientului se numeste asault. Asta inseamna de exemplu la o nastere trebuie sa-i explici pacientei in ce faza este, cat e dilatatia, cum merge travaliul, daca apar probleme si ce probleme si ce variante are ca sa poata sa decida ea daca doreste sa mearga pe o varianta sau pe alta. Nu poti sa lasi o pacienta in travaliu fara nici o explicatie, sau sa minti sa spui ca e ok cand nu este si apoi sa decizi in numele ei ce va urma. Din pacate in Romania nici pacientii si nici doctorii nu inteleg ce inseamna o relatie sanatoasa, nu exista respect fata de pacient si deciziile pe care le poate lua si nu exista cadru legal care sa protejeze pacientul si sa se asigure ca pacientul va fi in control asupra ceea ce se intampla cu propria persoana. Odata intrat in spital pacientul isi pierde controlul asupra ceea ce se intampla cu el, i se fac injectii, i se administreaza medicamente, intra in operatie sau ramane in spital sub supraveghere fara sa i se explice amanuntit ce se intampla, cel mai des explicatiile il baga pe pacient in ceata, nu i se explica ce variante de tratament sau ce abordari exista, nu i se explica ce tratament i se administreaza, nu i se cere parerea si nu poate decide ce va urma. Pacientii in general se tem sa intrebe prea mult sau sa refuze un tratament sau parte dintr-un tratament pentru ca jignesc ego-ul doctorului si acesta nu-i va mai trata sau ii va trata prost. Oamenii sunt atat de neajutorati si lipsiti de control, nu-i de mirare ca simt nevoia sa 'imbuneze' doctorul cu tot felul de atentii .

Siminaf spune:

Si aici am vazut atitea cadre medicale (doctori, nurse, tehnicieni, etc) care nu explica nimic, dar nimic, daca nu-i tragi tu de limba. Si am vazut pacienti mari sau mici, plecind la fel de nestiutori cum au venit. Nu toti sint asa, dar am vazut destule cazuri.

corinadana spune:

quote:

---

Originally posted by XIO

Eu am ajuns la concluzia ca lumea da bani doar pt. zambet. Ca doctorul isi face meseria oricum , dar daca dai banii unii te mai si gadila sub barbie si te intreaba ce faci.

Da , plicul cu bani de dupa se dasi el din acelasi motiv : sa se poarte frumos cu bolnavul , sa treaca mai des sa-l vad.
Daca eu ma duc azi la spital si peste o luna cand sunt in zona ii duc un bucjet de flori , o ciocolata sau cevace-i place doctorului cu care am ai vb pana atunci nu e spaga pt. ca nu am nici un motiv sa-i dau decat simpatia mea fata de el .

---

Aici cam gresesti! Nu dai bani ptr un zambet dai bani sa fii tratata altfel Domnul cu mila!

corinadana mama Ralucai

http://community.webshots.com/user/corinaraluca

XIO spune:

O , crede-ma , pt. zambet dai bani .
Cei care platesc asistentele sunt intrebati cu zambetul pe buze "ce mai faceti" si gadilati sub barbie".


Referitor la ce stii , bird , doctorul NU iti spune tie ca bolnav , ii pune familiei care DECIDE daca e ok sa afli ce se intampla sau nu
;)
Si peste tot in lume e asa.
Doctorul trebuie sa evalueze situatia ta si sa vada cum sa se poarte cu tine in functie de comportamentul si firea ta . De aia facem si psihologie si psihologie clinica i mai stiu eu ce .
Ca nu ma duc la unu' care vine cu ochii plini de lacrimi si ii spun "Dom'le , ai cancer , mai ai 2 luni de trait" , ca moare ala in 3 zile.
In plus , nu ii spui pacientului daca are cancer atunci cand are . Ii spui ca oganismul lui este slabit si ca netratat corespunzator , starea lui se poate inrautati, ca are un neoplasm survenit in urma ,si tratamentul va fi , samd.


Am vazut la curs un consult inregistrat , facut dincolo. Spunea doctorul ca nu trebuie sa-l faci pe pacient sa se simta jenat, asa ca la auscultatia inimii pacienta si doctorul se chinuiau sa traga de camasuta aia care mai de care , sa ridice sani , sa tina camasi , sa stea cu mainile ridicate si mai stiu eu ce .A fot mai mult decat amuzant .
Tinand cont d faptul ca atunci cand te duci la consult te duci la doctori pe care chiar nu ii intereseaza cum arata sanii tai si cum se misca , nu vad pt. ce trebuie sa dureze consultul 3 ore si sa fie mult mai jenant decat unul normal in care te dezbraci , te ascult si e gata in 8 minute.


Si , in spitalele in care am fost eu absolut toti doctorii(in afara de seful de sectie care e un zbir , el e cel mai destept si restul toti sunt prosti) se poarta foarte frumos cu pacientii. A fost o tanti la consult care avea nite sani foarte mari , ea era supraponderala, si cum tranpirase in spital , nu era nimic iesit din comun de placut. Ei , doctorul a trbuit sa-i ridice un san p. a palpa ceva . Vreau sa va spun ca doamna mai putin si avea escara din cauza sanilor si mirosea....chiar nu era placut, mirosea urat. Ei , doctorul nu spus absolut nimic , nu i-a zis doamnei sa se spele sau mai stiu eu ce , a consultat-o si gata . Nu a injurat-o , nu a jignit-o, nu nimic.

In fine, 1 ocazie am vazut in care doctorul s-a rastit la pacienti si atunci chiar trebuia .

tzitziri spune:

Chestia asta cu 'sa nu spunem pacientului' ar trebui sa fie o chestie aplicabila in functie de fiecare pacient in parte. Mama stia ca are cancer si totusi toti o menajau..ca o fi,ca o pati, ca e bine, ca e minunat. Si nu era, si stia inclusiv ea ca nu e.Si a fost o persoana foarte inteligenta, cu un psihic extraordinar, care si-a dus boala cat a putut. Si chestia asta trebuiau sa o vada si doctorii care o minteau in fata ca totul e bine.Cum e sa te duci la doctor si sa stii ca te simti din ce in ce mai rau si tu CHIAR vrei sa stii ce se intampla si ei iti zic ca totul e cum nu se poate mai bine?? Si sunt convinsa ca era vorba de protejarea pacientului, dar il protejezi cand vezi ca e labil psihic, ca e descurajat, cand crezi ca il ajuta. Nu cand iti dai seama ca el o duce bine psihic, lupta, si chiar vrea cu adevarat sa stie ce se intampla cu el....

tzitziri spune:

Legat de 'pentru ce dam banii'...dam ca sa fim tratati omeneste. De aia. Nu pentru ca altfel 'cine stie ce s-ar intampla'. Ma indoiesc ca doctorul care nu a primit banii o sa se razbune pe tine. Doar ca probabil nu o sa vina asa des la tine dupa operatie, nu o sa te intrebe cand te vede pe holuri 'ce faci' sau sa te incurajeze ca te-ai ridicat din pat, nu o sa iti ofere acea atentie de care poate se bucura altii. Asta depinde, normal, si de firea doctorului respectiv,pentru ca sunt convinsa ca exista si doctori carora si daca nu le dai, tot se poarta minunat cu tine.
Dar dand bani te poti asigura oarecum ca si atunci cand nu are timp de nimeni, pentru tine o sa isi faca....sau ca o sa se uite la tine zambind nu morocanos.

EDIT:sunt de acord ca doctorul trebuie sa aiba respect pentru pacientul lui. Dar am o prietena care acum e rezidenta si care imi povestea cum la ginecologie vin o gramada de femei de origine rroma, cu inca 4-5 copii acasa si care duhnesc de iti muta nasul...si atunci tu ca doctor trebuie sa o consulti si sa nu ii zici 'mai spala-te si tu mai femeie'??

XIO spune:

Doctorii in America nu au voie (rezidentii) sa le spuna pacientilor ca au cancer, Trebuie sa foloseasca un sinonim Stiu pt. ca la engleza invatam din carti straine conduita si scria acolo ca NICIODATA nu ii spui cuvantul cu "c"

Dianami spune:

Am ezitat sa raspund la acest subiect, desi l-am citit de la inceput. M-am obisnuit sa privesc lucrurile din ambele parti ale baricadei, si ca pacient, dar si ca viitor medic.
Imi este greu sa dau bani pt. un serviciu medical, asa ca, daca a trebuit sa dau ceva (la nastere, de exemplu), am dat dupa, cu exceptia asistentelor care neaparat vor inainte. Intr-adevar, am fost si refuzata. Moasa care a stat cu mine si m-a monitorizat permanent pana a venit medicul s-a purtat exceptional si nu a vrut nimic, nici macar o ciocolata.Insa restul.... Sa nu mai zic de personalul auxiliar, ca pana la doctor te mananca portarul, infirmierele, tipa de la garderoba, etc...Ajunsesem la urgenta, cu membranele rupte, iar portarul nu vroia sa-l lase pe sot sa intre in spital cu mine. Aveam si contractii si l-am luat un pic la rost, nu a mai zis nimic.
Inteleg si faptul ca salariile sunt f. mici, iar eu ca viitor rezident, peste cateva luni, nu stiu cum ma voi descurca cu banii aia. In familie nu am pe nimeni medic, am dat la aceasta facultate din pasiune, am fost constienta ca e greu dar stiti, cineva trebuie sa o faca si pe asta. Insa sub nicio forma nu pot pretinde pacientilor sa ma plateasca din buzunarul lor, nu e vina lor (si nici a medicilor) ca statul isi bate joc de noi. Drept urmare, am decis sa plec din tara. Daca statul roman nu stie sa ma "pastreze", chit ca a investit bani in scolarizarea mea, asta este. Altii stiu sa aprecieze un medic bun si sa-i dea un salariu cat de cat decent, sa-i asigure conditii de lucru, aparatura, etc. Nu-mi este usor, va trebui sa o iau de la capat in alta tara, alta limba, alti oameni...alaturi de sot si copil. Insa acolo nu voi fi nevoita sa infrunt pacienti cu plicul intins, nu ma voi gandi ca fara plicul ala poate nu am cu ce plati intretinerea si nu va exista nici macar tentatia sa il iau.
De asemenea, nu voi fi nevoita sa dau telefoane la 20 de farmacii sau sa trimit pacientul sa-si cumpere nu stiu ce medicament banal ca deh, spitalul nu are. Nu odata mi-a fost dat sa vad ca nu se gaseste in ditai spitalul o fiola de calciu, sau niste sulfat de magneziu necesar pt. a opri crizele de aritmie ale unei paciente f.f tinere (intr-un spital de urgenta!). De multe ori medicii sunt nevoiti sa improvizeze tot felul de chestii ca sa suplineasca faptul ca nu au conditii de lucru adecvate. De aceea nu prea sta nimeni sa explice pe indelete pacientului ce are, eventual sa-i deseneze, cum mai vedeti pe la TV, sa-l puna sa-si aleaga tratamentul din niste variante posibile. Nu! De cele mai multe ori trebuie sa pui un diagnostic rapid si bun, un tratament corect, pt. ca la usa mai asteapta inca 20 de pacienti. Pt. ca la noi in spitale vine oricine la garda sau la specialist. Nu exista un triaj bun al pacientilor. Asa s-ar usura mult munca tuturor. Asta se intampla cand medicina de familie este cum este. In alte parti ajungi greu la specialist, numai cand chiar ai nevoie, sau chiar e urgenta.
Cum sa pui omul sa-si aleaga tratamentul cand tu ai la dispozitie un singur tip de antibiotic si te rogi sa mearga in cazul respectiv? Sau cand vine un batran, vai de el, cu o pensie de nimic. Are nevoie de medicamente si din pensie nu poate sa-si cumpere, poate nici compensat 90% (unele tratamente sunt f. scumpe). Ce sa-i dai omului aluia? Cu ce a gresit ca o viata intreaga a platit un procent la sanatate, daca atunci cand are nevoie nu-l poti ajuta?
Sa nu mai zic de copii...in boli mai grave, daca familia nu-i poate asigura medicamentele...te uiti cum se sting si nu poti face nimic.

E dureros. Pentru mine e degradant sistemul, te obliga sa faci anumite lucruri. Insa asta nu justifica sub nicio forma spaga!
Sa va mai zic ca posturile de specialist se cumpara? Si atunci cine vor fi viitorii specialisti ai tarii? Ori cei care au pe cineva sa-i sustina financiar, ori cu pile mari. Chiar daca invata sau nu. Am un coleg cu ambii parinti ginecologi, cabinet particular. El face scoala pe locuri cu taxa. Ei, cine va fi ginecolog de succes, eu, care am invatat 6 ani de zile, cu toate greutatile de rigoare, sau el, care deja vede pacientii ca pe niste saci de bani si deja isi face calcule in cat timp isi va recupera banii dat pt. post sau pt. a ocupa un loc bun la rezidentiat??? Sumele sunt uriase!!! Am ramas socata cand am aflat, poate am fost prea naiva si am crezut ca se poate sa reusesti numai invatand.
Cu toate astea, imi place medicina si sunt sigura ca voi fi un medic bun, cu toata modestia. Dar nu in tara mea. Am si eu o familie, imi doresc sa-i fie bine copilului meu. Poate gandesc egoist si sunt lasa, cine stie...dar trebuie sa am ce sa pun pe masa, sa-mi tin in scoala copiii, sa traiesc civilizat, sa ma duc cu placere la serviciu si sa am cu ce lucra, sa pot vorbi cu pacientii mei fara sa ma uit la ceas ca ma mai asteapta inca nu stiu cati la usa. Si in primul rand, sa raman OM.

Iar atat timp cat vor exista pacienti care nu merg la medic fara plic, medicii nu se vor jena sa primeasca respectivul plic, iar statul nu se va mai baza tot pe acest plic, nu se va schimba nimic. Asta e valabil nu numai in medicina. Bani se dau peste tot (si profesorilor, pt. meditatii, ca scoala nu asigura toate cunostintele necesare, si in justitie, sa mai inchida ochii nu stiu cine, si la polististi, si functinarilor, etc). Trebuie sa invatam ca AVEM DREPTURI, ca omul respectiv ESTE PLATIT DEJA pt. serviciul pe care il face, sa obligam pe mai-marii nostri sa dea salarii si pensii bune, dar AVEM SI OBLIGATII.
Spaga si foloasele necuvenite sunt ilegale si nu trebuie sa mai incercam sa fentam legea sau sa sarim peste ea, ca deh...asa fac cei "destepti".
Dar poate peste vreo 50 de ani va fi si la noi mai bine ...

---

Diana si Iulia (15 iulie 2005)