Putem iubi la fel?!
Raspunsuri - Pagina 2
amarantina spune:
Ai noroc ca diferenta dintre ei nu e asa mare. La noi cel mare are 3 ani si e deja gelos pe bebelina din burtica. Si pe mine ma apuca uneori niste remuscari, ma tot intreb de ce am vrut neaparat sa mai am un copil, imi spun ca nu m-am gandit decat la mine, nu m-am gandit la piticul meu si la cum o sa reactioneze. Si sa stii ca si eu simt ca o sa-l iubesc tot pe el mai mult - locul lui in inima mea nu-l poate schimba nimeni, nici 10 bebeline.
Dar cine stie, poate dupa ce o s-o tin in brate o sa ma apuce o dragoste de-aia infinita si intensa, asa cum simt acum pentru fi-miu.
Lasand la o parte asta, cred ca sentimentele noastre decurg din faptul ca vrem sa-i protejam de tot si toate pe copiii nostri. Si acum nu numai ca nu-i protejam, dar tocmai noi, mamicile, le facem una ca asta...
rrox3 spune:
Hai sa-ti spun cum i-a explicat sotul meu Mariucai (fetita cea mare) ca e iubirea mamei 
: ca lumina soarelui. Nu conteaza cati oameni stau la soare, lumina si caldura soarelui e aceeasi pentru toti. Dupa explicatia asta fiica-mea a inteles foarte bine ca nu o s-o iubesc cu nimic mai putin dupa nasterea surioarei ei si a devenit aliatul si ajutorul meu. Acum isi iubeste surioara.
Iar eu am descoperit cu uimire ca imi iubesc ambele fete chiar mai mult si mai intens decat inainte! Cumva Ioana a reusit sa-mi amplifice iubirea pentru ele amandoua. Nu stiu, poate eram prinsa in rutina zilnica, Mariuca fiind o minune de copil, dar care iti testeaza limitele in permanenta si te oboseste... Dar am descoperit ca pot iubi mai intens decat inante
Nastere usoara si o familie fericita iti doresc! 
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
poze cu noi
crinuta spune:
Te inteleg perfect.
Eu in momentul de fata nu-mi inchipui cum as putea iubi alt copil. Nici nu simt nevoia de alt copil, am senzatia ca l-as trada pe Rayan, ca i-as lua din timpul dedicat lui si nu vreau sa fac asta.
E culmea, dar asta simt.. si cu toate astea.... acum cateva nopti am visat ca mai aveam un baiat si atata iubire simteam pentru amandoi, incat mi-am spus ca poate Dumnezeu mi-a trimis visul, tocmai pentru a-mi demonstra ca o mama isi iubeste toti copiii, indiferent de numar.
Nu-ti fa griji, sunt convinsa ca il vei iubi si pe al doilea la fel, asa cum sunt convinsa ca daca voi mai avea unul il voi iubi la fel de mult ca pe Rayan.
Pana una alta iti doresc sarcina usoara.
pupici
Crinuta si 
Rayan
l_carmen2003 spune:
Si eu Crinutza am grija asta. Sentimentul ca l-as trada pe ALex daca as mai avea alt copil... Uneori parca realizez ca e o prostie alteori...
Nu stiu cum ar fi sa mai am un copil.
petaluda spune:
buna!
vroiam sa va spun celor care au senzatia ca intr-un fel si-ar trada copilul daca ar mai face inca unul, ca un frate este unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care il poate face o mama. poate le inceput primul copil o sa fie gelos dar asteptati numai sa creasca, sa se poata juca impreuna, si mai ales cand vor fi adulti, vor avea un sprijin pentru toata viata.
lz_cecilia spune:
Fiecare mama gravidutza iti pune intrebarile astea, dar exista un singur raspuns...ii vei iubi la fel de mult..nici nu stii cata dragoste ai in sufletul tau de mama...Iti doresc o sarcina usoara si un bb frumos si sanatos.
Eu am 3 si nu concep viata fara ei...
pusici
Elise spune:
diferenta dintre mine si sora-mea e de 12 ani.
maica-mea mi-a spus doar mie, initial, ca s-ar putea sa vina un bebelac si m-a intrebat daca as vrea.
da, vroiam - am sarit in sus de bucurie.
am pastrat secretul vreo luna-doua, apoi am anuntat si restul lumii... familie, prieteni.
intr-un fel m-a ajutat faptul ca m-a facut complice.
in alt fel, faptul ca bb s-a nascut de ziua mea si mi-a adus-o acasa dupa 2 zile, infashata, cu o funda roshie si mi-a pus-o in bratze: "asta e cadoul meu pentru tine!"
si.. cadou a fost, cadou e si acum.
desi a fost destul de greu sa ma obisnuiesc cu ideea ca impartim atentia parintilor.
Afectiunea n-am simtit ca am fi impartit-o.
Dar atentia da.
Daca eu aveam probleme adolescentine, bb avea nevoi primare - si evident ca ale mele erau cele sacrificate. Deci n-am avut-o pe maica-mea alaturi nici cind s-a intimplat prima idila, nici cind m-am indragostit prima data... nici cind am terminat scoala generala si am dat examen la liceu...nici cind schimbam mediul, colegii, prietenii, si ma simteam foarte singura.
In plus, bb ma adora pe mine si se tinea de coada mea oriunde ieseam.
Mult timp mi-a zis tot "mama" - si mie si maica-mii, si bunica-mii. Era iedutzul cu 3 mame.
Pe la 3-4 ani ai ei eu eram adolescenta, si n-aveam tot timpul kef de coditza.
Insa saraca era asa de cuminte incit daca as fi ieshit cu catelul as fi avut mai mult de furca: alerga sa tina pasul cu mine, si nu scotea o vorba. Ne asezam undeva, statea si se uita la noi. Si asculta ce spunem, foarte interesata. Nu conta ca ii e frig, cald, somn - numai sa fie cu noi. 
In concluzie, au fost citeva momente destul de neplacute pentru mine si mintea mea de atunci, dar cu sora-mea am avut intotdeauna o relatie excelenta, si n-am regretat niciodata, nici macar la nervii, decizia "noastra" de a o avea. Si e una dintre motivatiile mele de a avea cel putin 2 copii - chiar daca nu vor fi amindoi nascuti de mine.
Elise