cit te poti intinde?
Raspunsuri - Pagina 3
LYLY809 spune:
Exista prietenii care tin o viata dar si unele care tin o scurta perioada ( la un moment dat "prietenul" isi da in petec). Insa, asa cum zicea cipcipcip, nu exista prietenie perfecta pentru ca oamenii sunt imperfecti.Si as mai adauga inca ceva: sa nu-i ceri unui om mai mult decat poate sa ofere si sa nu te insotesti cu persoane care au defecte intolerabile din punctul tau de vedere, chiar daca au si calitati iesite din comun. Te vei izbi de ele(defecte) la un moment dat...
Lacri 38+5
http://tickers.TickerFactory.com/ezt/d/1;10051;28/st/20060601/dt/-4/k/fba6/preg.png
Samburica
Album echo si burtik
bibyrox spune:
quote:
Originally posted by michelle7
parerea mea e ca atunci cand stiu doi nu mai e secret. daca TU nu poti sa tii un secret, cum poti sa ai pretentia ca cel carui i l-ai impartasit sa-l pastreze doar pt el.
Michelle
Subscriu!
PS: Michelle
Fiecare zi, plina de lumina, ma face sa-mi aduc aminte ca traiesc!
Biby
Rufus spune:
Eu sunt mai pesimist. Nu cred ca putem avea pretentia sa existe un prieten perfect, indiferent ca-i sot sau nu. Si asta pentru ca nici noi nu suntem perfecti.
In afara de sotia mea, careia tind sa-i dau primul loc in aceasta chestiune, dar asta pentru ca nu as vedea-o in stare sa-mi faca vreun rau, indiferent de situatie, mai am un prieten, de peste 20 de ani, cu care am trecut prin muuuuulte situatii. Evident, stim cam totul unul despre celalalt. Nu stiu cum face el, insa eu am momente cand fac eforturi serioase sa trec peste lucruri care ma deranjeaza in atitudinea lui. Imi place sa cred ca si el face la fel si asta-i secretul prieteniei noastre, in ciuda faptului ca ne auzim si vedem des.
Am insa lucruri pe care nu i le spun, in special cele care ar putea sa-i atinga pe altii. Cu alte cuvinte, am o limita pana la care ma intind. Este un prietenie serioasa, prin urmare ma port cu grija, ca sa o pastrez. Ce-i drept, ma ajuta si faptul ca este un tip direct (uneori deranjant de franc) si stiu de unde sa-l apuc (eu fiind mai diplomat).
Am insa un 10% care-mi sopteste ca se poate narui totul, asa pur si simplu. Asa ca nu ne intersectam in afaceri, chiar si familiile sunt, uneori, evitate...just in case!
poze multe cu noi
zepellina spune:
quote:
Originally posted by Rufus
Eu sunt mai pesimist. Nu cred ca putem avea pretentia sa existe un prieten perfect, indiferent ca-i sot sau nu. Si asta pentru ca nici noi nu suntem perfecti.
"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde
Nu inseamna ca esti pesimist, doar realist. Asa cred si eu.
Dintr-o neatentie, ezitare , sunt aproape sa pierd un vechi prieten, care i-a spus mamei ca nu o sa lase sa se intample asta.
Desigur, nu ma intind prea mult cu confidentele(de asta si merge)
zepellina
Malinka spune:
eu am dus intotdeauna lipsa de prieteni...in liceu mereu am simtit lipsa unei prietene aproape de sufletul meu...tare am mai suferit din cauza asta...in facultate, inca din primul an, s-a creat o legatura unica intre mine si un coleg (normal, dupa o mica aventura)...asa cum zicea cineva aici, o prietenie nu poate fi lipsita si de mici probleme...asa e si cu noi, am mai avut divergente pentru ca amandoi spunem lucrurilor pe nume dar suntem mereu alaturi unul de celalalt, si la bine si la rau...era singura persoana care stia ce e in mine...ce simt...
acum s-a schimbat un pic situatia...e tot cel mai bun prieten al meu dar dupa... viitorul sot...asa, pe tacute, sotul meu a ocupat locul celui mai bun prieten...el stie tot ce se petrece cu mine, el ma alina cand simt ca lumea se prabuseste pe mine si tot el e langa mine cand ma simt cea mai fericita femeie din lume (ca doar el ma face asa)...
cu toate ca sotul meu mi-e cel mai apropiat acum si cealalta persoana isi are locul in sufletul meu, mi-e la fel de apropiat ca in facultate si, in plus, el e alaturi de mine cand am probleme cu sotul (oricat de minore)...si cat imi place ca mereu ma prezinta cunoscutilor lui ca "cea mai buna prietena" ...
Ana-Maria21 spune:
Eu sunt mai prostuta in chestii din astea pentru ca nu stiu unde sa ma opresc.Am avut o prietena in Romania,in liceu,cea mai buna eu ii spuneam absolut tot...dar cred ca ea mai tinea si ascunse unele lucruri.Eu una nu pot.Daca am o prietena spun tot.Imi place foarte mult sa am prieteni in jurul meu...nu le spun la toti treburile mele..doar celor cei cred apropiati mie.Eu cred ca spun mai multe decat ar trebui pentru ca sunt o persoana cu foarte mare incredere in alti oameni si daca eu nu pot face rau cuiva nu ma gandesc ca cineva mi-ar face rau mie.Stiu cam puerila gandirea......
dar asta sunt eu.Sper sa nu fiu nevoita sa ma schimb.Intre 2 prieteni eu zic ca nu trebuie sa existe secrete.
http://community.webshots.com/user/AnaMaria360
"Moare incet cel care nu schimba foaia atunci cand este nefericit,cel care nu risca certitudinea in favoarea incertitudinii pentru a urma un vis,moare cate un pic cel care nu-si permite macar o data in viata sa fuga de sfaturi intelepte"-Pablo Neruda