Invatati-ma va rog cum sa-l fac sa manince!
Raspunsuri - Pagina 2
furni spune:
Nicoleta, asculta-ma, lasa copilul in pace sa manance cat vrea. Obsesia ta i se transmite motiv pt. care masa i se pare ceva stresant. Pun pariu ca, atunci cand se apropie ora mesei iti vine sa-ti iei campii. Atata timp cat nu este bolnav, un organism stie f. bine cat are nevoie "sa-si ia" pt. hrana.
Iti spun astea, pt. ca, citind ce-ai scris ma vedeam pe mine cu cativa ani in urma: eram obsedata sa manance, sa manance. Din ce insistam din aia nu manca. De dorinta de a-l indesa cat mai bine (stii cum e aia, e grasun, vai! ce frumos si bine crescut este, si ca mama iti creste inima) ajunsesem sa-i dau biberonul in timpul somnului (cand era treaz nici nu vroia sa-l vada). Apoi, pe la vreo 2 ani nu manca decat la TV si mai ales la reclame. Am inregistrat casete intregi cu reclame si la masa PAC: castonul + caseta, altfel nu manca. Ca urmare, copilul era frumos, bine crescut, grasun si eu super stresata. Imi spunea lumea: "esti nebuna (cum iti spun eu tie acum)!, lasa copilul in pace ca-i distrugi metabolismul si mai tarziu o sa-ti dai palme cand nu-i mai poti lua mancarea de la gura". Si eu ziceam: "sa ajung eu acolo sa-l vad mancand".
Stii ce fac acum, la 9 ani ? SUNT DISPERATA! Nu stiu ce sa-i fac sa nu mai manance: este grasun spre gras, medicii mi-a spus in fata sa iau masuri vis-a-vis de dieta, i s-au interzis dulciurile, painea, sucurile si mi-e groaza ca l-am nenorocit.
ATENTIE MARE, NU TE JUCA CU SOARTA LUI !
Cauta-l la doctor si, daca este sanatos, lasa copilul in pace sa manance cat vrea. Fii atenta la calitatea mancarii, nu la cantitate. Un copil slab nu este un copil bolnav, cum nici un copil gras nu este unul sanatos.
Va pup.
belnicol spune:
quote:
Originally posted by furni
Iti spun astea, pt. ca, citind ce-ai scris ma vedeam pe mine cu cativa ani in urma: eram obsedata sa manance, sa manance. Din ce insistam din aia nu manca. De dorinta de a-l indesa cat mai bine (stii cum e aia, e grasun, vai! ce frumos si bine crescut este, si ca mama iti creste inima) ajunsesem sa-i dau biberonul in timpul somnului (cand era treaz nici nu vroia sa-l vada). Apoi, pe la vreo 2 ani nu manca decat la TV si mai ales la reclame.
Exact asa !
Multumesc mult pentru sfat. Cred ca de fapt eu ar trebui sa ma tratez 
?!nicoleta si matei
Dorsilia spune:
adevarul este ca eu nu mai inteleg nimic, daca ar fi dupa al meu, care are 1 an si 9 luni, toata ziua ar rontai covrigei cu susan de la brutarie, biscuiti, cioco, suc si struguri, eventual pere si mere, paine cu margarina.
Carnea (vita, pui), ouale, ficatul, pestele nu le agreeaza, pastele, nu, orezul nu, legumele crude in nici un caz nu se atinge de ele, legumele fierte cu mare greutate, deci nu are nici o preferinta culinara practic.
Si nu mi se mai pare nici o chestie sa-l fac sa manance cu minciunele, promisiuni si joculete. Nu-i sanatos, asa cred eu. Dupa 1 an si 4-5 luni mi-a inceput cu moftureala, si o tine asa de atunci. Sunt eu deja cu nervii prastie, ma streseaza sa vina ora mesei, ma streseaza ca trebuie sa ma gandesc intens "oare ce naiba sa mai gatesc azi?", ma streseaza cand ii vad fitzele. Si vad tiganusi pe marginea drumului crescand din molfaiala unor resturi menajere aruncate de noi astia indestulatii si plini de ifose.
In plus mi-a facut recent de la Pasti incoace 2 herpangine, deci degeaba e frumusel, rozaliu si grasunel, asta nu a insemnat ca are si o imunitate buna. Asa ca a ajuns de la 14.700 la 13 kg urgent dupa saptamani de "post". Nici nu mai stiu ce sa fac :((
teresa spune:
Nicoleta, am vazut un filmulet despre 2 fetite, gemene, care ii faceau mamicii lor mari probleme la masa. Nu voiau deloc fructe si legume, erau foarte pretentioase la alegerea veselei, painea trebuia taiata intr-un anumit fel etc. Mama era exasperata. Solutia, una dintre ele: familiarizarea copiilor cu alimentele noi, dar fara sa fie nevoiti sa le manance. Le ating, le rup, le storc (daca sunt fructe), se joaca cu ele, tu ca mama esti langa ei, le vorbesti despre legume, le spui povestioare etc. Apoi incepi sa le introduci, cu rabdare si perseverenta (psihologul de copii din film spune ca un aliment nou este acceptat dupa 13-20 incercari), la fel povestindu-le, facand din luarea mesei un moment placut, destins, chiar joaca, dar stand la masa. Matei al meu are 2 ani jumate si la un moment dat nu mai voia sa manance legumele din ciorba. Atunci am inceput sa-i arat fiecare leguma in parte pe masura ce manca, el repeta dupoa mine, era distractiv ca stie ce mananca si a mancat fara probleme. Mai nou, gatim impreuna spalam legumele, le taiem impreuna, le stie pe fiecare pe nume, gusta din toate (eu il las sa faca ce vrea cu ele atata timp cat e ok), si mananca orice legume fara probleme. La fel, nu prea ii placea pestele, dar de cand un nenea pescarul a prins un peste chiar cand eram noi langa el, e tare incantat sa manance pestele, repetam mereu: prinde pestele nenea... Copiii nu se ghideaza doar dupa gust, trebuie sa fie ceva mai interesant, sa stie denumirile, povesti cu legumele, fructele etc. Si inca o sugestie: schima-i masuta, fata de masa sau vesela, sa fie ceva interesant, cu animale etc,. sa fie placut si amuzant, sa inceapa sa simta o diferenta in modul in care ia masa. Mult succes.
filofteia spune:
Dorsilia,
am scris in multe locuri problemele mele cu Adi vis-a-vis de masa, asa ca nu le reiau aici...
Ce fac eu... Dimineata nu trebuie sa aiba in camera nimic de genul covrigi, snacksuri, bomboane... caci altfel se repede in ele si nu mai manaca nici macar acel danonino...
Pentru ca de felul lui mananca putin, am incercat ca ceea ce mananca sa fie de calitate... Adica in loc de sucuri cumparate, chiar si cele asa zis naturale, ii fac eu dintr-o portocala, sau morcov, mar, para... Adica dintr-o portocala iese un paharut mic (cam trei guri) si atat bea... nu i le amestec cu apa, nicidecum cu zahar.
Cand vine in bucatarie intre mese ii ofer mereu un fruct sau o cana cu lapte acum ca suntem mari.
Chiar folosesc un mic santaj... de genul primesti inghetata sau bomboane dupa ce mananci toata ciorba...
Insa nu-l fortez sa manance ce nu-i place ci am mereu pregatite lucruri care ii plac...
Daca vrea sa rontatie ceva poate si o banana...Ii place varza la nebunie, asa ca avem mereu salata de varza.
Si il implic si eu in procesul de gatire... asa ca atunci cand rad branza ia si el din ea sau morcovi... sau alte legume....
tinatache spune:
quote:
Originally posted by belnicol
Va multumesc din suflet. Vitamine tot i-am dat, parca as lasa-o mai moale, fiindca am vazut ca nu prea au efect in privinta apetitului si mi-e sa nu-i faca mai rau un exces. Si niste analize am sa-i fac, dupa ce-i vine doctora din concediu. Imi spunea cineva ca nu prea a vazut copii carora sa le placa sa manince, sau ma rog, sa manince fara figuri. Nu stiu ce sa mai zic. Daca totul iese bine la analize atunci ... asta e: am un baietel figurant tare (si eu mai degraba asta cred) si macar stiu pe ce plan trebuie sa lupt. Oricum, mai astept sugestii ...
Numai bine.
nicoleta si matei
haha, ar tb sa o chem pe doctorita ta la noi la masa (plozi 2,5 si 4 ani). Ieri am fost plecati cu masina pana dupa ora de cina, ora 18.00, si a trebuit sa le dau sa manance cremvursti din sacosa ca plangeau de foame.
si daca iti spun ce sa faci, ma asculti?? ca imi bat gura de cativa ani de pomana pe aici. Foamea, draga mea, foamea e cel mai bun medicament. Eu nu le-am dat niciodata vitamine sau alte cele, dar la mine la masa se bat turcii la gura lor. Cel mic a mancat intotdeuna mai putin dar daca nu are chef, atunci valea, recuperezi la masa urmatoare. Bine'nteles ca a avut fiecare perioada lui, in care ne-a incercat sa vedem ce spunem daca fac mofturi, sau nu mananca mai nimic. Acelasi raspuns: valea, farfuria se duce la bucatarie si pe data viitoare. Sa vezi atunci priviri galese dupa farfurieee....
Cristina
-----------------------------------------------
Explica-mi, si am sa uit
Arata-mi, si am sa-mi aduc aminte
Lasa-ma sa fac singur, si am sa inteleg.
Confucius
Samurai-lady spune:
Buna,
Intai stinge televizorul,fa o regula,cand mancam nu ne uitam la televizor.La noi asa este de cand era Kenta sugar.Acum stinge el televizorul inainte sa se aseze la masa.Apoi invata-l sa stea la masa cand mananca,nu sta-nu primeste de mancare.Stiu,suna cam spartan,dar sunt niste reguli de baza.
Apoi incearca sa nu-i mai dai tu cu linguritza sa manance.Masa trebuie
terminata in ritmul lui,nu in ritmul nostru-stiu ca si la noi tinea masa de pranz de ziceam ca ma apuka cina si tot nu terminam supa:))))
Incearca sa iti pastrezi calmul si pune-ti si tu sa mananci impreuna cu el,dar nu-l ajuta.Ii arati de cateva ori cum sa ia cu linguritza sau cu manutza.Cand o sa-i fie foame o sa manance.
Aaaaa,si fara dulciuri si sucuri dulci intre mese.
Ceai sau un fruct.
La inceput e greu,dar e inca mic si mai ai timp sa-l dezveti de tv inca.
Baiatul meu are aproape 3 ani jumate si stie ca atunci cand s-a sculat de la masa in timpul mesei,timpul de papa a luat sfarsit :))) de multe ori a ramas pe jumate flamand,si acum mananca cu noi,termina tot din farfurie,multumeste si abia apoi se ridica de la masa.
Aici cica educatia se face pana la 3 ani.
Va doresc succes si mese cat mai plakute.
Samurai-lady si bb Ken
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Samurai-lady" target="_blank">Pagina personala DC
Web-poze Kenutz
www.desprecopii.com/info.asp?id=486" target="_blank">
Cum a venit pe lume Samurash bebe
ligeea spune:
Eu n-am avut probleme cu mancatul, chiar imi faceam probleme sa nu devina obez(n-a fost cazul , dupa ce a inceput sa mearga s-a facut chiar slabut).problema e ca acum n-are rabdare sa stea la masa .Eu ii desenez un cutu care papa , stau de vorba despre ce-am vazut in parc , etc. Nu ii da dulce inainte de masa ca nu mai mananca , nu exagera cu dulciurile nici in timpul zilei . Incearca sa stai cat mai mult cu el in aer liber si nu-i mai da sa rontaie intre mese decat fructe cel mult. Intreba-l si pe el ce vrea sa manace , al meu la 2,8 ani il intreb si-mi spune. Azi vreau papanasi sau vreau ceva ( e clar ca n-ar prea vrea supa dar stie ca fara nu se poate ).Nu-l stresa cu ideea ca a venit ora mesei . Incearca sa-l lasi mai mult nemancat si vezi daca nu cere el singur . cand cere nu-i da foarte mult . Spune-i ca nu mai e si ca manaca si mai tarziu. daca inainte manca normal cred ca acum , dupa boala asociaza ideea de masa cu boala si il sperie ideea.
belnicol spune:
Intre mese oricum nu-i dau nimic, in primul rind pentru ca el nu cere. Si daca mi-ar mai rontai aiurea apoi chiar nu ar mai minca nimic la masa. Fructe ... as vrea eu sa-mi ceara, mi-e asa ciuda pentru ca noi sintem mari mincatori de fructe. Dulciuri nu-i dau deloc, nici sucuri.
Mai nou ma straduiesc sa-l las sa manince cit vrea el (adica mai nimic!), ca sa nu sa se mai simta fortat. Si cred ca trebuie sa mai schimb ceva si in atitudinea mea, sa nu mai fiu asa stresata fiindca s-ar parea ca si asta il afecteaza tare. Of, e grele tare.
Nicoleta si Matei
me_evrika104 spune:
fiica mea are 2,5 ani ,papa singura singurica de la varsta de un a jumatate,uneori mai cu pofta alteori mai putin,dar asta nu constituie o ingrijorare pt noi mamicile pt ca se stie ca poftele copiilor difera de la o zi la alta .Cand devine apatica si lipsa poftei de mancare se instaleaza pe parcursul a mai multor ziel atunci devine o problema majora,dar asta este alta poveste:).Pt ca masa sa fie placuta si putin mai consistenta;) papam cu soricelul de plus ,eu vb cu o voce mai subtire in locul soricelului care,culmea,nu vrea sa pape fara ioana ;))) .Astfel este antrenata sa pape cu soricelul cu care povesteste vrute si nevrute,il servim si pe el cu lingurita iar "soricelul" ii lauda papica si ii multumeste pt ca este atat de draguta si are grija de stomacelul lui :))