Gestionarea emotiilor in public

...ma intrebam daca exista remedii pt. emotivitatea excesiva.

Vi s-a intamplat vreodata sa fiti pe o scena, in fata unei multimi imense, clase de elevi, gramezi de oameni, etc si sa trebuiasca sa tineti un discurs, sau sa prezentati un powerpoint, un travail d'equipe la scoala, sau sa cantati ?
Cum reusiti sa va stapaniti, sa fiti coerenti ?

Am sa va spun ce mi se intampla mie. Ca sa expun 80 % din ceeace stiu/pot, acasa trebuie sa am o performanta de 100-110%, altfel in public sunt varza. Mi se albeste totul in fata ochilor, mi se inclesteaza membrele si nu dau randament. Sunt constienta de ce mi se intampla, dar nu fac fata. Cateodata mi se intampa sa-mi tremure chiar vreun muschi pe fata sau sa mi se zbata un ochi .

Voi ce-ati facut in situatii d-astea ? Exista medicamente inofensive ? Sau alimente calmante ?
Merciiiiii.

Sofie - 3 ani

michelle7 spune:

am auzit ca reflexoterapia si acupunctura ajuta ( parca o actrita a spus ca asa a scapat de frica de scena)
Si eu am fost o mare emotiva ( si un copil de 5 ani ma facea sa rosesc pe bune !) .ce am descoperit odata cu trecerea anilor e ca, odata ce am inceput sa am incredere in mine si emotivitatea s-a dus incet incet. Cred ca asta s-a intamplat cand am realizat ca si cel din fata mea are temeri, frustrari, defecte, etc etc. c

Elise spune:

Ira, cred ca e chestiune de exercitiu.
Iti tremura picioarele o data, de doua ori, dar in timp te obisnuiesti.

Eu am fost terorizata cind am tinut prima data o prezentare - cred ca zimbeam foarte tamp la toata lumea, si tot aveam impresia ca am un nasture lipsa, dar fiind cu toti okii aia atintiti pe mine, nu aveam tupeul sa ma pipai ca sa verific....

Tot speech-ul nu m-am gindit decit la nenorocitu' de nasture.
Dupa aceea am aflat ca a fost ok... si aveam toti nasturii la locu' lor!

M-am obisnuit in timp....


Elise

Alyssa spune:

Eu nu mai am probleme. Am fost o fire foarte rusinoasa inainte dar am lucrat ca ospatara vreo cinci ani. Cred ca a fost cea mai buna meserie pentru mine la timpul ala ca m-a invatat sa prezint meniul in fata unor mese maricele, sa glumesc istet, sa conversez la diferite nivele si in situatii variate.
Cind sint asa mai nervoasa inainte de vreun meeting sau prezentare ma gindesc asa ca cei din sala sint in pielea goala. Si ma binedispune chestia asta, deja nu ii mai vad superiori si infricosatori.

MaryP spune:

Uauuu. Bun subiect.
Eu , de exemplu, lucrez in invatamant si cand ma aflu in fata clasei si este liniste (ceea ce este destul de neobisnuit la liceu )...brusc nu mai am aer. Drept este ca lucrez doar de 2 ani si, poate in timp, se va schimba situatia (cel putin eu asa sper), dar acum imi este destul de greu...
Si de foarte multe ori mi se intampla chiar cand vorbesc cu o singura persoana sa ma emotionez (ma inrosesc, ii evit privirea, mi se face cald...), dar am inceput sa ma autoeduc si sa ma gandesc ca fiecare are defecte si momente de nesiguranta si nu e cazul sa ma simt atat de emotionata.

NUNTA NOASTRA

POZICI

Maria si Razvan Mihai in burtica (29 saptamani)

Ira spune:

Merci de raspunsuri, fetele. Ma duc sa-mi bag neste ace-n k.r pt. acupunctura si sa-i imaginez pe toti in costumul lui Adam (bineee, Alyssssaaaaa).

Mai, cum or fi frate unii care se duc si vorbesc la un concert in fata a 1000 oameni atat de lejer ? Numai cand imi imaginez c-as putea fi in locul lor ma ia cu calduri.

Mai veniti cu idei, pls. Cred ca si-o tuica-i buna, asta daca nu-ti afecteaza si alte simturi.

Elise, nu-i chestie de obisnuinta, cel putin la mine nu. Am avut concerte peste concerte cu vioara, cu corul, de la 7 ani pana acum...si de fiecare data am emotii de ma kk pe mine. Intr-o buna zi o sa fac un infarct si cu asta basta.

Sofie - 3 ani

Principesa spune:

Ira, ce s-ar intampla daca intr-o astfel de ocazie ai gresi, nu ai fi perfecta?

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

cipcipcip spune:

Pai ai stage fright, e foarte obisnuit. Multi au asta, si chiar celebritati. Daca iei un valium 5 mg cu o ora inainte esti brici. (daca ti-e teama, testeaza acasa inainte)
Iti mai recomand cartea "Arta de a vorbi in public" de Dale Carnegie si eventual un curs care te invata sa vorbesti in public (inveti strategii, primesti feed-back etc, devii mai sigura pe tine si pe performanta ta).

Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

sali spune:

Sa va zic cum a fost la mine.Terminasem dreptul, ma angajasem imediat si tot imediat a venit primul proces . Trebuia sa merg la tribunal, sa sustin ce trebuia, sa audiem martori, etc. Am fost atat de emotionata cand mi-a venit randul incat, dupa ce s-a terminat totul,la iesirea din sala, mi-am aprins o tigara dar tremuram de emotie in asa hal incat nu nimeream gura sa pot sa trag din ea.Acum ma amuz dar atunci...nu stiu ce-am vorbit, colegii de facultate, boboci si ei, mi-au zis ca a fost bine, ca m-am descurcat, etc., ca sa ma incurajeze.
In timp, m-am obisnuit sa vorbesc in fata judecatorilor, a avocatilor, a celor din sala de judecata.Deci tind sa cred ca e o chestie de obisnuinta totusi.
Si apoi, cum sa nu fiu pierduta la primul meu proces, cand aveam ca adversar un maestru avocat, fost decan al baroului, care avea o experienta aproape cat dublul varstei mele? Ma gandeam ca din doua vorbe ma face praf...
Asadar la instanta m-am obisnuit pana la urma dar in alte imprejurari cu lume multa si straina nu ma simt prea in largul meu sa iau cuvantul.

Ira spune:

quote:

---

Originally posted by Principesa

Ira, ce s-ar intampla daca intr-o astfel de ocazie ai gresi, nu ai fi perfecta?

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

---

Perfectiunea nu are nici legatura in ecuatie. Eu sunt perfecta oricum, stiai - nu-i asa?..., chiar daca gresesc. Merci oricum de raspuns.

Se pune mai degraba problema gafelor, a blank-urilor totale ? Eu cant, studiez ore in sir, zile in sir, si cand ma urc pe scena mi se poate f bine intampla sa nu-mi amintesc debutul piesei. Sau ce urmeaza, in forma ei (structura). A, sau B, sau cuplet, refren, oare care acord, sau e dezvoltarea, sau tema nr 5 ? Lumea asteapta. Incepe sa mi se faca frica. Ce fac daca nu-mi amintesc deloc ? Plec si las oamenii cu gura cascata ? Fac 3 flotari ? Incep sa tremur. Mi se usuca gura si....in sfarsit, tema se indura si vine. Multumescu-ti, tie, Doamne. Numa' ca intre timp am dat jos 1 kg.

Nu vreau sa mai traiesc asta, vreau sa fiu lejera, sa vad oamenii in pielea goala, cum ii vede Alyssa.

Cipcipcip, valium-ul asta o fi in Canada ?

Sali, merci si tie de raspuns.

Sofie - 3 ani

Principesa spune:

Ira, cat de mult iti dai voie sa gresesti?

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala