Atacuri de panica??
Raspunsuri - Pagina 4
Val_ spune:
Da Giulia. Id-ul meu este valentina_g8.
cipcipcip spune:
Giulia, iti raspund eu la intrebare, din experienta mea si din ce am citit eu (muuulte carti de psihologie), daca dupa 6 luni cel mult un an de terapie nu simti imbunatatiri, e timpul sa schimbi psihologul sau metoda. Dupa cite stiu eu prin Ro se face mai mult psihanaliza, care da rezultate mai slabe decit terapia cognitiva, considerata in prezent cea mai efectiva pentru tratamentul tulburarilor anxioase.
Cred ca un psiholog bun e acela cu care esti pe acelasi lungime de unda, si te simti bine dupa ce ai iesit din cabinetul lui in ziua respectiva. (in rest e subinteles ca ti-a pus deja un diagnostic corect si are cunostintele necesare pentru a te ajuta)
Eu mai recomand de asemenea terapia prin carti, exista foarte multe carti de self help (mai ales in engleza) care ajuta mult, e mult mai ieftin decit terapia cu un psiholog si, din experienta mea, foarte efectiv. Banuiesc ca poti gasi si in franceza destule, iar daca vrei pe engleza iti pot recomenda eu mai multe.
Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005
cipcipcip spune:
quote:
Originally posted by Val_
In afara de asta, ma gandesc ca este posibil ca acest mod de exprimare sa fie un semn de consideratie la adresa noastra, pe care ne percepe ca fiind inteligente si informate.
Tocmai aici e buba, inchipuie-ti ca intri in cabinetul unui psiholog, amarit si vai de capul tau ca ai ajuns sa mergi la psihologi, si te mai trezesti ca nici nu intelegi ce ti se spune. iesi de-acolo si mai terminat..."dupa ce ca-s nebun mai sint si prost, n-am inteles nimic din ce mi-o zis psihologu' asta". Psihologii-s pentru toti oamenii, nu numai pentru aia inteligenti, nu?
Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005
miau-miau spune:
cipcip, ce cauti in Portugal? Nu erai in USA?
Principesa spune:
Giulia si Val, eu creditez fiecare persoana cu capacitatea de a evalua impactul pozitiv al evenimentelor. Daca tu Giulia, nu te simteai bine, in ciuda asigurarilor terapeutilor, asta poate fi un indiciu ca resursele tale nu erau suficient de activate in acel moment pentru a sustine demersul respectiv. Si asta este sarcina terapeutului.
Chiar daca pe simptom nu se poate interveni imediat, relatia terapeutica trebuie sa devina un suport suficient pentru ca, clientul, in ciuda faptului ca in cursul analizei trece si prin faze mai dureroase, sa resimta valenta pozitiva a interactiunii. Adica chiar daca acum imi e rau stiu ca apoi imi va fi mai bine si stiu ca pot sa trec prin asta.
Mai ales cand e vorba de simptomatologie anxioasa sau depresiva, monitorizarea imbunatatirii se face destul de simplu. Si eu folosesc intervale de timp scurte: 5 sedinte, dupa care fac evaluarea schimbarilor. In acel moment clientul poate observa ce s-a schimbat si poate decide ce doreste sa faca mai departe. Deci si voi puteti face la fel: monitorizati schimbarile si masura in care sunteti multumite de ele reflecta calitatea terapiei si a terapeutului. Cu mentiunea ca asteptarile sa fie realiste si sa nu asteptai ca in 5 sedinte sa se rezolve totul. Insa in 5 sedinte cu siguranta ca schimbari trebuie sa se manifeste.
Oricum raman in continuarea disponibila la intrebarile voastre pe aceasta tema, care mi se pare f interesanta.
Giulia, orice terapeut, inainte de a deveni terapeut, trebuie sa treaca si el printr-o cura de autocunoastere, deci si eu am cunoscut in calitate de client multi terapeuti cu care nu m-am simtit compatibila. Aceste lucruri se intampla, sunt omenesti si nu trebuie sa ne impiedice in a ne atinge obiectivul.
Val, ma bucur ca ai perceput consideratia din mesajele mele. Aceasta este o intentie constanta din partea mea.
Deci Cipcipcip, eu zic ca dupa 5 sedinte, nu dupa 6 luni sau 1 an, poti evalua compatibilitatea cu un terapeut sau eficienta terapiei.
In Ro exista cam 20 de scoli de terapie acreditate, deci se fac multe forme de terapie.
In mesajul tau am descoperit si ceva ce mi-a atras atentia in mod deosebit: faptul ca tu consideri ca cine ajunge la psiholog trebuie sa fie si amarat si vai de capul lui si nebun. Astea sunt niste desconsiderari care sunt convinsa ca te vor tine departe de psihologi si care antreneaza desconsiderari si la adresa psihologilor care se confrunta cu asemenea cazuri.
Si in momentul in care nu intelegi ceva, in loc sa presupui intentii nefavorabile ale celorlalti, este mult mai simplu sa intrebi. Eu am sa iti raspund cu placere
Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva
cipcipcip spune:
quote:
Originally posted by Principesa
In mesajul tau am descoperit si ceva ce mi-a atras atentia in mod deosebit: faptul ca tu consideri ca cine ajunge la psiholog trebuie sa fie si amarat si vai de capul lui si nebun. Astea sunt niste desconsiderari care sunt convinsa ca te vor tine departe de psihologi si care antreneaza desconsiderari si la adresa psihologilor care se confrunta cu asemenea cazuri.
Si in momentul in care nu intelegi ceva, in loc sa presupui intentii nefavorabile ale celorlalti, este mult mai simplu sa intrebi. Eu am sa iti raspund cu placere
Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva
Eu m-am referit la perceptia generala si prejudecatile care exista in legatura cu mersul la psiholog. Eu am fost deja la psihologi si nici nebuna nu ma consider, dar ma refeream la starea de spirit pe care o are cineva care merge la psiholog pentru prima oara. Pentru ca nu e o placere sa constati ca ai nevoie de ajutor psihoterapeutic, cu asta cred ca esti de acord, asa cum de fapt nu e o placere sa ai vreo boala de nici un fel
Si deci plecand de la pozitia asta vulnerabila pe care deja o ai ca pacient, cind ti se mai si vorbeste in termeni pretentiosi, e usor sa tragi concluzia ca poate tu nu esti suficient de destept ca sa-i intelegi. In general increderea in sine nu este apanajul celor care au probleme de anxietate.
Eu nu am presupus nici o intentie nefavorabila din partea ta, am explicat doar cum poate percepe un pacient acest limbaj pretentios, desi presupun ca tu ca psiholog, ar trebui sa fi constienta de reactiile pe care le poate provoca.
(Si daca ar trebui sa te intreb de fiecare data cind nu inteleg ceva din mesajele tale, ar trebui sa intreb tot timpul
. Oricum, iti multumesc pentru oferta).Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005
cipcipcip spune:
quote:
Originally posted by miau-miau
cipcip, ce cauti in Portugal? Nu erai in USA?
m-am mutat. consortu' portughez
Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005
Val_ spune:
Principesa eu in momentul asta sunt intr-o dilema apropo de terapie. Nu apropo de terapeut ci apropo de capacitatea unei terapii in general, de a ma ajuta.
Cu terapeuta la care merg sunt foarte compatibila, am o parere buna despre ea si imi place cu adevarat. In plus, poate si pentru ca facem parte din aceeasi zodie (dar nu neaparat), gandim cam la fel si avem cam acelasi gen de fire. Imi place la ea ca este foarte intuitiva si s-a intamplat sa puna pe tapet chestiuni la care`ma gandeam eu, inainte sa apuc sa o fac. Imi place, de asememnea, ca nu se multumeste cu achizitiile profesionale curente si incearca mereu sa le imbunatateasca. Dar, fara sa se laude, de toate aceastea se intampla sa aflu, prin alte surse si tragand-o efectiv de limba si punand cap la cap niste informatiile.
Cu toate acestea, dupa 3 ani, inca fac atacuri de panica, inca sunt agorafobica (ambele pe perioade) si inca ma simt anxioasa, uneori foarte rau.
Este adevarat ca am reusit sa trec peste boala cumplita si moartea tatalui meu (pe care l-am ingrijit in timpul bolii), fara sa o iau razna, cum eram convinsa ca se va intampla. Am scapat in mare parte de fobia sociala si de anxiolitice, nu mai fac atacuri de panica atunci cand trebuie sa spun nu cuiva sau cand trebuie sa imi sustin un punct de vedere. Tendinta mea de a ii controla pe altii si starea lor de sanatate s-a diminuat destul de mult. Si cred ca as mai putea continua. Sunt deci niste rezultate pozitive dar....ceea ce ma doare cel mai mult (anxietatea, atacurile de panica si agorafobia sunt inca acolo).
Asa incat nu pot sa nu ma intreb: "Poate problema mea nu este rezolvabila, poate este de prea mult timp acolo (sunt totusi 23 de ani de cand am aceasta tulburare) ca sa se mai poata face ceva." Eu sper ca nu este asa dar nu stiu, pur si simplu, ce sa mai cred.
Val_ spune:
Cipcipcip, inteleg foarte bine ce spui, dar sa stii ca eu cunosc persoane care se simt bine tocmai cu un terapeut care foloseste un limbaj mai sofisticat, pentru ca asta le da incredere. Tu probabil ca nu ai fi compatibila cu un asemenea terapeut, poate nici eu, dar asta nu inseamna ca nu sun pacienti care se simt excelent intr-o asemenea terapie.
Si cred ca este chiar benefic sa existe diverse tipuri de terapeuti pentru diverse tipuri de pacienti. Din fericire noi decidem pe care il alegem.
cipcipcip spune:
quote:
Originally posted by Val_
Cipcipcip, inteleg foarte bine ce spui, dar sa stii ca eu cunosc persoane care se simt bine tocmai cu un terapeut care foloseste un limbaj mai sofisticat, pentru ca asta le da incredere. Tu probabil ca nu ai fi compatibila cu un asemenea terapeut, poate nici eu, dar asta nu inseamna ca nu sun pacienti care se simt excelent intr-o asemenea terapie.
Si cred ca este chiar benefic sa existe diverse tipuri de terapeuti pentru diverse tipuri de pacienti. Din fericire noi decidem pe care il alegem.
Mda, cred ca ai dreptate, s-ar putea sa preferintele sa difere.
Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005