"Prinsa intr-un moment..."
Raspunsuri - Pagina 2
Adria_ spune:
Va imbratisez pe toti cei care mi-ati raspuns. N-am mai raspuns pentru ca de fapt nu stiam ce sa zic. In creierul meu simteam ca trebuie sa le iau incet, pe rand, sa constientizez, sa apreciez. Si totusi n-am putut s-o fac.
Ieri am avut o revelatie. Intr-un moment de furie pe mine insami am inceput sa scriu ce ma deranjeaza in general. Si am ajuns la concluzia ca-mi dau mult prea multe de lucru si prea putin ma rasplatesc. Am nevoie sa-mi ofer bucurii simple, dar bucurii sincere. Voi mi-ati spus si totusi n-am realizat. Ieri cred ca mi s-a deschis sufletul si am inceput sa simt si sa gandesc cu el, nu doar cu creierul. In sfarsit ieri am inteles apoi ca in mine se stransese atata iubire ne folosita, incat cred ca se"mucegaise" si m-am dus acasa si am putut sa-i spun sotului meu din toata inima "te iubesc" cat n-am putut sa-i spun de 10 ani de cand ne stim. In sfarsit am inceput sa stiu ca-l iubesc acum si poate l-am iubit si pana acum. Acum stiu ca e cel mai bine sa oferi iubire oricum si oricat fara sa astepti nimic. Astazi cred cu tarie in tot ce-am spus. Sper din tot sufletul sa mai cred si maine. Mai sper sa invat sa ma si bucur si sa ma accept asa cum sunt si sa nu ma mai pedepsesc.
Inca ceva mai vreau sa spun: am avut revelatia unui lucru simplu ieri. Ar fi trebuit sa-l stiu fara sa sufar atat. Si ma intreb daca nu cumva lucrurile astea simple sunt intr-adevar complicate, sau cu alte cuvinte nu cumva noi stim lucruri mult mai simple decat credem?
Gandurile mele sunt foarte amestecate acum in cap, sper totusi ca m-ati inteles ce-am vrut sa zic. Practic problemele mele sunt aceleasi doar ca nu le mai consider probleme ci forme de manifestare vietii. Sunt neinsemnate pe langa bucuria de a spune celui de langa tine "te iubesc". O bucurie atat de simpla si atat de puternica in acelasi timp....
fairy_adina spune:
Dilema ta este simplu de rezolvat. Alege in ce realitate vrei sa traiesti. Iti recomand un film pe care vazandu-l am reusit si eu sa ma decid. "what the bleep do we know" . Puterea de a alege este a ta. Ceea ce ne inconjoara sunt stimuli . Tu ii decodifici asa cum vrei. Nu lasa sa te influenteze mai mult decat este necesar. Asta este dreptul tau la libertate. Manifesta-l. Starile de depresie sunt mereu urmate de unele de exaltare. Decide tu pentru tine insati.
Alimentatia este foarte importanta, cum poti sa decizi in conditiile in care lipsesc vitaminele si substantele nutritive din creier? Omul este alcatuit din lut suflat cu viata, deci si "lutul" este important pana la urma.
www.claudiu-cioca.tk" target="_blank"> Claudiu Cioca-a inceput drumul spre Lumina
www.maria-ghinea.xhost.ro" target="_blank">O poveste care poate schimba viata unei fetite
Dragostea de Dumnezeu rezolva toate problemele
desiree spune:
draga Adria
toti trecem la un moment dat in viata prin momente din acestea, chiar daca multi nu o recunosc
ma bucur mult ca ai reusit sa-ti reevaluezi existenta si ce ai realizat pana acum: un copil ( nu toti pot da nastere unui copil), un sot ( nu toate au noroc sa isi gaaseasca jumatatea), un job (stii cate fete sunt somere cu diplome?)
nu spun ca ar trebui sa te opresti aici din visare si sa nu iti doresti mai mult, dar gandeste-te ce inseamna mai mult?
sa fii langa x? poate daca ar fi fost usor sa ajungi langa el ajungeai si probabil ai fi constatat ca nu el e visul tau ci doar o himera si singurul care merita dragostea ta este AL TAU si tatal copilului tau dar poate atunci ar fi fost ireversibil
viseaza, draga mea , in continuarre, visele nu costa nimic, dar fixeaza-ti bine scopurile si pastreaza doar acele vise care te vor multumi pe tine ca femeie si care sunt realizabile
ca sa parafrazez pe cativa care au raspuns la acest topic: un sut in fund e un pas inainte, asa este, dar nu intotdeauna e necesar sa cazi si sa te aduni in bucatele de pe jos pentru a renaste
ajunge doar sasi vei vedea cat de fericita poti fi daca privesti lumea cu alti ochi decat ai rutinei zilnice
ofera-ti lucruri si bucurii marunte, fii putin egoista, viata e prea scurta sa ne zbatem intre vis si realitate
desiree
Loreena spune:
Si eu am trecut prin trairi de genul asta; ma simteam a nimanui si nu aveam incredere in mine; mi-am schimbat locul de munca dupa atata stat acasa (1 an jumatate); eram deja ferm convinsa in acel moment ca eu nu sunt buna de nimic ca am ajuns la un anumit nivel si gata, ca ma plafonez, relatia cu sotul scartaia si ea, uneori simteam si eu ca imi doresc un x si apoi ma gandeam imi doresc un x ca sa ajunga ca si acest y de il am langa mine?; ca atare pe mine moral m-a salvat jobul; am avut de dat un examen cu o bibliografie foarte stufoasa; ma simteam total depasita de situatie; aveam in minte un adevarat haos, am facut o depresie de vreo cateva zile timp in care nu vroiam nimic de la viatza, nu vroiam sa vorbesc cu nimeni si am intrerupt invatatul cu toate ca nu aveam la dispozitie decat vreo 2 saptamani de invatat; eram demoralizata, nu aveam deloc incredere in mine si sotul nu prea ma ajuta ci mai mult ma demoraliza si el cu toate ca el zicea ca e de folos ce imi zice; din starea asta total aiurea m-a scos soacra mea care mi-a zis ca nu e un capat de tara si trebuie sa incerc, orice ar fi macar ma aleg cu o experienta, in mod cert mie imi era frica ca voi fi dezamagita de propria-mi persoana si voi cadea intr-o pasa proasta; am avut emotii cu examenul simteam ca nu pot cuprinde toata materia, am dat examenul si am fost angajata....si automat m-am simtit bine si increzatoare, am simtit ca sunt cineva si ca am putere si ca nu sunt vai de capul meu si nefolositoare si ca n-am realizat nimic in viatza....acum sunt la un alt capitol din vatza mea - viatza de familie si aici trebuie sa gasesc niste raspunsuri si sa imi dau seama ce imi doresc, ce primesc si cata satisfactie am in acest plan.....oricum sunt legate unele de altele, unele te ridica, altele te coboara in plan afectiv...eu cel putin acum simt ca depind de mine, sau cel putin ca daca as fi singura ar fi cat de cat ok.....
deci eu zic ca pentru inceput sa te ocupi in mod direct de persoana ta si sa nu incepi cu toate deodata sa incepi cu ceva, de ex cu scoala si sa te tii de asta pentru ca o deziluzie din alt domeniu te poate trage in jos....eu cel putin in viatza mea nu am fost atat de demoralizata si la pamant ca inainte de acel examen; aveam atatea sentimente si trairi contradictorii; nu eram sigura ca ceea ce fac e bine....acum zambesc cand ma gandesc in trecut, dar sunt multumita ca pana si aceasta lupta interioara mi-a demonstrat ca sunt cineva si am fost tare si am trecut peste si poate asa am tras si mai multe invataminte si am avut parte de o lectie de viatza pentru viitorul meu.
Poze cu toata Familia