casatoria

lavinai spune:

adrienne 12, sincer chiar nu mi se pare ca este atat de "grea" si de "dificila" casatoria. precum a spus si impreuna: "Casatoria este cel mai mare si frumos pas pe care il faci in viata, atata timp cat il faci cu cine trebui", sunt de acord cu ea si nu cred ca ar trebui "speriata" ana-maria.
fiecare isi doreste altceva de la viata, si daca stai si te gandesti doar la lucrurile "rele" atunci nu cred ca s-ar mai casatorii cineva. normal ca sunt si greutati dar se compenseaza cu bucuriile si implinirile vietii in doi..

<< Daca altul poate, pot si EU....>>

angelina spune:

Draga Ana-Maria,

In primul rand te felicit pt relatia ta minunata! Ma bucur sa mai aflu ca exista si astfel de relatii.

Dar, din pacate, poti sa mai treci inca un NU casatoriei pe lista ta de raspunsuri, care va veni din partea mea.

Am citit in liniste ce ti-au scris primele fete si m-am socat cu cata seninatate se poate vorbi despre casatorie. Apoi am citit raspunsurile lui Kitz-Kitz si a lui Adrienne si tare m-am bucurat, ca am gasit pe cineva care gandeste exact ca si mine. Altfel eu nici nu mai postam raspunsul meu aici.

Lavinai, nu este vorba de a speria fata, nu asta a incercat Adrienne, este vorba de a privi realist lucrurile.
Pai unele dintre voi asa ati descris casatoria ca pe un zbor pe covorasul fermecat al lui Alladin sub cerul instelat....ma scuzati, nu fiti suparate pe mine, dar eu stiu prea bine ca nu este deloc astfel.

De ce atata elan cu casatoria? Am inteles ca va iubiti foarte mult si ca va cunoasteti bine, si ca este cel ales, dar nu vad de ce mutatul impreuna nu ar fi de ajuns.
Doar pt ca ati dormit din cand in cand unul la celalalt si sunteti de 4 ani impreuna asta nu inseamna ca totul va fi la fel cand va veti muta impreuna....

Si eu sunt tanara si situatia ta este aproape similara cu a mea, dar casnicia este ultimul lucru la care m-as gandi....mai bine m-as duce la dentist (urasc dentistul).

Viata asta este atat de imprevizibila, oamenii sunt atat de ciudati, lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi, si desi la varsta asta cred ca sunt destul de constienta de ceea ce se petrece in jur, realizez totusi ca stiu atat de putine, si imi lipseste atata educatie si intelepciune si spun despre mine, ca eu nici cu mine nu m-as casatori, pt ca mai am atat de multe de invatat si de inteles.

Depinde cum vede fiecare casatoria: unii se casatoresc si se despart de n-au treaba, nici nu-si mai amintesc exact....pt altii insa, este intr-adevar un pas important menit sa tina o viata si in nici un caz nu cred ca la varsta asta e cineva in masura sa puna bine in balanta aspectele negative si pozitive.
Iar cei care au facut pasul atat de devreme si astazi nu regreta deloc, cred ca au avut si foarte mult noroc!

Eu oricum, va doresc numai bine si sa va puteti bucura de viata din plin indiferent de deciziile pe care le veti lua.

P.S.: acum imi observ citatul cu care imi inchei eu postarile si realizez ca se potriveste de minune cu ceea ce am scris mai sus

Ana-Maria21 spune:

Adrienne12 si Angelina eu va inteleg puncturile de vedere si nu zic ca nu aveti dreptate,e un mod realist de aprivi problema dar eu sincer nu stiu cat la suta dintre femeile care se marita isi pun intrebarile astea.iar daca sau intrebat inainte de casatorie nu aveau cum sa stie cum o sa reactioneze la aceste situatii. Eu cred ca nimeni nu are cum sa stie cum o sa reactioneze intr-o situatie decat daca o traieste altfel.....poti decat sa-ti dai cu parerea.. cam ce ai face tu...?Si unele dintre intrebari mi le-am pus si eu si inainte sa ma intebati dumneavoastra si dupa ,am dat un raspuns dar de unde sa stiu eu cum o sa reactionez in situatiile date.Sincer nu am cum si nimeni nu are cum inainte de a le trai.Cu multa stima Ana

angelina spune:

Ana-Maria, ai drepate, nu ai de unde sa stii ce va fi, si cum vei face fata, dar trebuie sa fii constient ca atunci cand va fi greu, pt a face fata cat mai bine, desi, "omul din greseli invata", trebuie sa fii cat de cat matur, ori aceasta maturitate nu o are nimeni la 20 de ani.
Ori eu prefer sa ma astept la ce e mai rau, si atunci, daca va fi bine si voi avea noroc sa fiu scutita de multe griji si neplaceri, macar voi ramane placut impresionata si nu invers.

Si mai consider ca asta este varsta cand inca iti mai poti permite sa fii un pic egoist, sa spui "eu" si nu "noi" (mai ales daca apar prichindeii), iar odata cu casatoria lucrurile se vor schimba si vei vedea in timp, iti va parea rau ca nu ai facut mai multe pt tine insati.

Viata in doi, alaturi de persoana potrivita pot confirma ca este intr-adevar frumoasa, tocmai de ceea nu cred ca trebuie grabita casatoria, ci, trebuie testat cat mai mult, pt ca oricum nu ai nimic de pierdut!

Te pup si ma bucur mult ca mi-ai inteles punctul de vedere!

flafi spune:

Apai daca e s-o luam dupa toate nenorocirele care se pot intampla intr-o casatorie, mai bine o dai naibii si nu mai faci pasul. Ce rost are sa te mariti/insori ca oricum intr-un fel sau altu dai peste greutati, mai bine in concubinaj si la o adica fiecare se duce la maica-sa acasa si gata grijile.

Nu ai de unde sti unde te duce viata, fie singur fie in doi, nu ai de unde sti ce se va intampla.
Socrii mei saunt casatoriti de f tineri si au o casatorie de invidiat, sunt cuplu model. Se cearta, se impaca, au avut probleme etc.. dar asta e viata si cred ca asta e definitia casatoriei pana la urma: la bine si la rau, nu? Si oricand ai optiunea: divort.

Nimeni nu poate da garantii ca va functiona sau nu, ca e prea devreme sau nu, eu cred ca fiecare trebuie sa faca ce ii spune sufletul.
Casatoria implia multa munca, dar daca vrei sa mearga lupti,nu?

Mai sunt de parere ca inate de a face pasul trebuie neaparat sa locuiti impreuna macar un an, abia dupa ce traieti cu acea persoana si cu toti piticii de pe creierii lui, abia atunci te poti hotari daca e sau nu persoana cu care vrei sa iti traiesti restul vietii.

"So if you tried to understand me
Would you crucify or damn me
Or stand by me
Like smoke around the flame" Vaya con Dios

Adrianai spune:

Nici eu nu sunt de acord cu o casatorie asa de timpurie. Una este sa ramana la tine cateva zile sau tu la el si alta e sa traiti practic impreuna. Si vorbesc din experienta. Am fost prieteni, am ramas la el in fiecare weekend apoi ne-am mutat impreuna urmand sa facem nunta in septembrie, socul a fost atat de mare incat cu o saptaman inainte de nunta am ajuns sa ne intrebam daca intradevar vrem sa ne casatorim. Ne-am casatorit, am avut o nunta frumoasa, dar si acum inca mai vrem lucruri diferite.
Dar si eu si sotul meu ne-am trait viata la maxim inainte de a ne cunoaste. Nu e primul, nu sunt prima, am avut timp sa experimentam si sa ne dam seama ce ne dorim. Ne dorim unul pe celalalt.
Gandeste-te foarte bine la ce anume vrei sa faci cu viata ta. Parerea mea este ca mai intai sa-ti castigi independenta financiara si abia apoi sa te gandesti la casatorie.Cel putin eu asta am facut.
Casatoria nu este un basm, nu te-ai intrebat niciodata de ce toate povestile se termina cand el si ea s-au casatorit??
Sfatul meu este sa citesti toate subiectele postate aici de fete, si sa vezi cata disperare se ascunde in unele postari.Sa vezi cam cate ti se pot intamla si tie, asa cum mi se pot intampla si mie.

adrienne12 spune:

Draga mea, e f. adevarat ca un procent f. mic de femei isi pun aceste intrebari inainte de a se casatori; de-asta e forumul asta plin de cazuri care mai de care mai ciudate si disperate care incep cu "ne-am casatorit din dragoste si la inceput totul a fost bine..." E adevarat chestia cu basmele. Basmele se opresc la faza cu casatoria. Nu ni se spune ce a urmat dupa si bietele fete cresc cu ideea ca "au trait fericiti pina la adinci batrineti" e un adevar. Ha! Nimic mai fals. Si nu cred dragelor exemple de genul "cutaritii s-au casatorit la 17 ani si au o casnicie model." In particular ai mei au facut asta si sint departe de a avea o casnicie model cu toate ca sint inca impreuna, ok?Apoi la fel de fals puteti sa trageti concluzia ca toate casatoriile aranjate din India sint f. fericite pt. ca rata divortului acolo e f. mica si mirii sint tineri. Gresit. Acolo sint considerente de natura religiasa etc. si familiie sint mult mai strinse si intervin cind apar certuri intre soti tocmai ca sa nu se ajunga la divort.

michelle7 spune:

stai linistita adrienne ca si in india au inceput sa divorteze oamenii . mai mult decat atat cu cat sunt mai educati cu atat se casatoresc mai tarziu. in familia sotului meu (india) nici o femeie nu se casatoreste inainte de 25 de ani ca asa vrea e si asa o sfatuieste familia. oricum la indieni depinde din ce casta esti. castele inferioare se casatoresc in general repede si femeia devine menajera+ fabrica de facut copii.

Michelle 7

Giana spune:

Dar nu inteleg de ce vi se face voua rau cand auziti de varsta ei.Eu am 21 de ani si sunt casatorita de un an si am si un bebe de 4 luni.Nu mi s-a parut nici un moment ca nu asi fi facut bine sau ca nu fac fata.Bine...acum depinde si de barbat.Al meu este cel mai mare ajutor si cel mai bun...ca este al meu
Eu zic sa faci ceea ce simti.Va fi bine! Succes si mult noroc!

---

Giana de Dani
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=63229" target="_blank">POVESTEA NASTERII
POZELE NOASTRE
VARSTA DANI

slakje spune:

eu la 21 de ani sunt pt CONCUBINAJ.
nu zic sa nu te mariti, dar zic ce as face EU in LOCUL TAU: NU m-as marita dar as trai in concubinaj.cred ca oricum discutiile sunt de prisos, tu stii cel mai bine ce vrei sa faci.

in trecut femeile se casatoreau de tinere pt ca viatza era mai grea, erau si constranse de societate, reguli de "buna purtare" , biserica,acum nu mai e la fel, femeia are mai multe sanse sa se ocupe de viatza ei,sa-si aleaga drumul in viatza cu cap nu constransa de reguli bisericesti sau saracie.

asculta, o femeie poate face copii pana are menstruatie, atata timp cat e sanatoasa si se ingrijeste, nu vad deloc de ce te-ai grabi sa faci copii atata timp cat inca, si nu vreau sa te superi pe mine, ESTI FOARTE TANARA.asta da copiii sunt motivul pt care vrei casatorie.
De ce sa nu te bucuri de anii astia care numai acum ii ai, trec ca vantul, sa te iubesti cu prietenul tau, fain frumos, si mai incolo, cand deja vei schimba cateva joburi, vei vedea ce greutati intampinio in viatza, etc, sa te si casatoresti asa pt sufletul tau.

Nu te grabi, ca un certificat nu-ti aduce in nici un caz mai multa fericire.