Vina mea
Raspunsuri - Pagina 4
Oana_B spune:
Elise, parerea mea e ca e un mare ajutor ca barbatii pot privi detasat o problema. Si eu de trei ani de zile incoace am avut momente cand am crezut ca o sa clachez dar am realizat ca detasarea sotului e un ajutor nu o piedica, macar unul sa aiba capul limpede.
Nu este vina ta ca trompele uterine sunt asa, pot fi multe cauze. Ce poti sa faci acum daca s-a intamplat asa? Sterge-ti lacrimile, acum trebuie sa te concentrezi pentru ce ai de facut pentru FIV, pana la adoptie mai ai.
O sa fie bine, ai sa vezi, astept sa vii cu vesti de ||
Oana_B
Sarbatori Fericite !!!
daniver31 spune:
Elise ....capul sus....Sotului tau nici nu i-a trecut prin cap sa va despartiti ...asa ca .....ce stai sa despici firul in 4????Fa ce trebuie sa faci in continuare.Nu plange si nu te da batuta.Asteptam vestile bune.
Oana,Nae si Danny(17 10 2004)
Daisy spune:
"Infiem un copil despre care nu vom putea spune niciodata "are ochii tai" sau "ride ca tine"? "
Habar n-ai cat gresesti cu aceasta afirmatie si cat pierzi ca nu acorzi o sansa acestei optiuni...
Eu iti doresc din suflet sa depasesti momentul si sa fi convinsa ca solutii exista, situatia nu e una fara iesire!
Cea care spera
http://community.webshots.com/user/andreeabianca
aissa spune:
Of, of, of si iar of.
Un cuplu care e steril, indiferent de motiv, dar care e un cuplu unit de dragoste, dar dragoste adevarata nu fandoseala, nu va lua in considerare sterilitatea ca motiv de divort.
Asta cu copilul care sa semene cu voi nu as vrea sa o comentez ca nu as putea sa o fac fara sa fiu acida.... Vreau doar sa subliniez ca e un adevar, si copiii adoptati seamana cu parintii adoptivi. Noua ne-o spun si oameni care stiu si oameni care nu stiu ca Ale e adoptata.
Daca chiar va doriti un copil, cu care sa va realizati planurile de viitor, cu care sa invatati sa fiti parinti si sa iubiti si mai mult, adoptia e o alternativa viabila, si crede-ma mult mai ieftina decat FIV.
Daca ai bani si disponibilitatea, timpul necesar investigatiilor medicale, poti sa incerci si asta. Daca te impinge varsta de la spate, daca simti tu ca FIV nu e ceva ce iti doresti sa incerci, ai incredere in omul de langa tine si vorbiti fratilor deschis. Poti avea o mare surpriza si ssa iti zica si el ca esti nebuna ca te-ai gandit la divort.
Cristina si 
Ale
Child birth is an act of Nature, adoption is an act of God
heny spune:
Buna!
Eu cand am citit despre problema Elisei am ajuns la o concluzie: pesimism, foarte mult pesimism. In aceasta stare nu o sa vezi nimic din ceea ce se petrece in jurul tau si nici solutiile medicale care ti se propun. E firesc sa reactionezi asa, pui negrul in fata, dar deciziile importante si radicale nu se iau niciodata intr-un timp atat de scurt si fara sa stii macar ce parere are si cel implicat in aceasta problema. Eu cred ca daca sotul tau te-ar fi mangaiat imediat dupa aceea, chiar daca nu ati fi vorbit despre problema voastra, ar fi fost mult mai benefic pentru tine sa treci mai repede peste reactii post-soc si acum ati fi vorbit deschis despre ce aveti de facut in continuare. Daca el nu a facut acest gest pe care femeile si le doresc in momente cruciale, o fi din cauza firii lui, dar si a faptului ca vestea primita l-a afectat si a fost socat. El a reactionat diferit fata de tine, Giuliano a sesizat foarte bine asta, dar el vede inca speranta si lupta in felul lui. Pana cand nu o sa-ti spuna ca vrea sa divortati, nu vei stii daca stai sau nu in calea fericirii lui. Tu doar crezi ca esti un obstacol acum, dar nu ai garantia. Risti? Eu cred ca nu, si tocmai de aceea cauti raspunsuri care sa te ajute sa fii convinsa ca decizia ta e una corecta. Garantia ti-o da el. Gaseste un moment sa-l mangai si s-ar putea sa ai surpriza sa-ti vorbeasca , sa se deschida. Nu va instrainati si mai mult unul de altul fara sa fi vorbit despre ce va doare cel mai mult. Fa-o treptat, rana e inca deschisa si cere timp sa se vindece. Daca timpul decide sfarsitul relatiei el ti-o va spune intr-o zi. Intre timp pastreaza-ti calmul si tandretea cand sunteti impreuna si informeaza-l despre planurile tale (daca intr-adevar vrei sa mergi mai departe si sa aveti un copil). Intr-o relatie, femeia detine cheia, asa se spune, si experienta mea de 10 ani de casnicie mi-a demonstrat-o de multe ori. Cheia e la tine, daca o fortezi se va rupe. Lasa timpul sa treaca dar nu va instrainati, chiar daca simti ca se indeparteaza din ce in ce mai mult, lupta! Lasa armele jos atunci cand el ti-o va cere. Asta e garantia.
"Nu numai c? vreau sa fiu iubit, vreau s? se spuna c? sunt iubit."
- George Elliot
Heny
Elise spune:
Am discutat cu el.....
Am discutat cu el aseara - 5 minute - si recunosc ca reactioneaza in mod tipic: este babatul pe care l-am luat, si pe care il cunosc de atitia ani.
Mi-a zis ca nu ma poate linisti, pentru ca nici el nu a mai trecut prin asta.
Intr-un fel, e mai bine decit sa fie ipocrit cu mine - sintem in aceeasi barca.
Si ca o sa incepem FIV, si o sa facem FIV pina om avea copii, si daca dupa 10 ani de FIV nu o sa avem, o sa infiem.
Sau putem sa infiem si daca avem - ce are?
Ba chiar mi-a zis ca el e sigur ca o sa mearga FIV, pentru ca e sigur pe "inotatorii" lui - si ca el a lasat "la luna" toate fostele prietene: deci, daca depinde de asta, atunci o sa fie bine.
SI mi-a zis ca imi aduce si spermograma ca sa ma conving....
N-am stiut pina acum ca si-a tinut "gol averajul" - probabil nu si l-a tinut, dar a facut recapitularea in aceste 2 zile in care n-a vorbit cu mine.
Sper sa fie asa.
A, si ca intre timp lui i-a spus o clienta ca ea avea CANCER la ovare, si tot s-a rezolvat, asa ca de ce sa ne facem probleme?
Probabil ca si el a simtit nevoia sa vorbeasca intre timp cu cineva dar nu cu mine - ca sa isi formeze o opinie.
Dar comparatia asta cu cancerul n-a fost chiar de natura sa ma bucure.
Incerc sa nu ma mai gindesc.
Si sa n-o percep ca pe o infirmitate.
Parerea lui i-am aflat-o, si se bazeaza mai mult pe argumente decit pe suport emotional.
Dar alte discutii pe tema asta nu mai astept de la el, daca vreau consiliere psihologica cred ca trebuie sa ma duc in alta parte.
Elise
heny spune:
Mie deja mi-e clar un lucru: te iubeste si nici pe departe nu se gandeste sa-si caute fericirea in alta parte. Doreste ca TU sa fii mama acestui copil, indiferent prin ce miracol sau cai va veni pe lume. Nu te linisteste inca emotional cuvintele lui dar recunosti ca reactioneaza tipic, e acelasi barbat cu care te-ai casatorit. Inca te framanta tot ceea ce se petrece si atitudinea ta ramane distanta fata de el. Inclin sa cred ca dupa ce ati discutat nici macar nu v-ati imbratisat desi "sunteti in aceeasi barca". Fa tu primul pas. El te incurajeaza si tu inca nu vezi asta. Nu renunta la comunicarea dintre voi. Iubiti-va mult si lasa timpul sa treaca. Daca esti credincioasa, o ruga spusa din suflet este cea mai indicata in necazuri si suparari.
Heny
heny spune:
"In ce-l priveste pe sotul meu... este mai disperat ca mine.(...) Ii spun tot timpul ca totul va fi bine. E mai fragil psihic decit mine. Desi nu pare." Iata inca un motiv in plus sa nu te indepartezi de el.
Heny
Rufus spune:
Elise,
M-am casatorit prima oara cu o femeie de la care stiam ca s-ar putea sa nu am copii. Si nu am avut, in ciuda tratamentelor. Atunci nu se vorbea de FIV.
Am adoptat un copil care este dragostea vietii mele. Cine poate sa-mi spuna ca nu-i al meu?
Nu pot intelege frustrarea ta. Dar te cred in ceea ce spui. Traiesti o mare drama, pe care o traieste, altfel, si sotul tau.
Pentru tine: greu va fi sa treci peste handicap, daca vei vedea ca nici FIV nu merge. Te vei simti altfel decat restul femeilor. Dar dupa ce vei trece, va fi OK. Sa divortezi de el? Chiar daca este plauzibil sa nu vrei sa fii parasita si mai bine divortezi tu, merita sa-i astepti reactia. Mai rau decat sa se intample ceea ce deja ai anticipat, nu are ce sa fie. Dar e greu de crezut ca un barbat fuge de sotia sa pe care o iubeste.
Pentru el: e normal sa fie trecut, sa discute si cu altcineva decat cu tine, sa fie dezorientat, sa fie suparat, frustrat. Lasa-l liber sa-si revina, sa rumege ideea, sa analizeze optiunile, lasa-l sa decida. In mod normal, nu exista decat o decizie. Argumentele lui sunt logice, din pacate vin tot pe emotional, incearca sa se incurajeze pe el si pe tine. Nu cred ca poate lua decizii acum.
Nu esti o victima, ci doar o intamplare nefericita a naturii. De ce tocmai tu? Nu exista raspuns. Urmeaza reevaluarea situatiei. Care se poate face numai cu capul limpede.
Acum nu aveti nici unul capul limpede.
Rabdare. Si mult tact. Si multa bafta!
http://community.webshots.com/user/tora97
delphin spune:
Elise, draga,
Vestea te-a daramat, dar nu inteleg de ce esti atat de drastica cu tine!
Vrei un copil cu sotul tau? Atunci ce conteaza mijloacele?
Este o speranta, cat de mica cu FIV? FIV sa fie! Ce conteaza!
FIV-ul reuseste daca intradevar vrei! Daca psihicul refuza ideea, corpul o va face si el, deci capul sus si impreuna la FIV.
Si incearca sa te prepari psihologic pt. gemeni
Haide, curaj!
http://community.webshots.com/user/delphinoi