Mami, cine a facut noaptea asta?
Asta e intrebarea pe care mi-a pus-o aseara Maria, speriata si manioasa in acelasi timp. A urmat alta: De unde vine noapte? Nu am stiut ce sa ii raspund si i-am promis ca o sa aflu si o sa ii spun si ei. Sunt sigura ca nu a uitat si diseara o sa vrea raspunsuri.
Nu intru in detalii aici, dar Maria nu vrea sa doarma (chiar isi propune asta si repeta din cand in cand: eu nu dorm, nu imi e somn, nici nu ma odihnesc si nu stau intinsa) si are cosmaruri. Noaptea trecuta a fost una f. rea si am nevoie de raspunsuri la intrebarile astea, dar raspunsuri care sa o linisteasca, ceva simplu si frumos, care sa o ajute sa nu ii mai fie frica.
Dupa o mica pauza mi-a repetat intrebarea "de unde vine noaptea?" urmata de "mami, tu esti mare, trebuie sa stii" si plans. M-am simtit asa de neputincioasa. Eu eram obosita si suparata si nu am putut sa o ajut.
Multumesc
Va pup,
Cornelia, mami de Maria (2 iulie 2003) si Stefan (4 mai 2005)
poze
Raspunsuri
roisin spune:
Cornelia, imi pare rau sa aud ca Maria inca mai are probleme cu somnul, chiar speram ca s-au rezolvat de tot.
Noi nu stam prea grozav la capitolul imaginatie si inventat povesti (familie de ingineri, deh), asa ca i-am explicat mandrei cum noaptea Soarele se duce la culcare si nu mai lumineaza, si ca in general noaptea toate vietatile dorm, pasarelele, gandaceii, broscutele... si oamenii dorm si ei ca sa prinda puteri pentru ziua urmatoare, cand se trezeste Soarele si iese din nou pe cer.
Intr-o seara dumneai facea nazuri, ca nu vrea la dus, nu-nu, ea se culca asa murdara. Si atunci am introdus in scena un spiridus mic-mic, uite atat de mic, care vine in fiecare noapte la ea si se apropie de ureche si ii spune o poveste frumoasa, iar ea viseaza frumos si vede povestea ca la televizor. Iar daca spiridusul simte mirosuri neplacute de la un copil murdar, nespalat pe dinti si care n-are pijamale curate, atunci fuge mancand pamantul cu poveste si vise cu tot. Acum isi aminteste de "piidus" in orice moment al zilei, si imi explica singura ca e mic si vine la uieche si spune o poveste.
Nush' ce sa zic, incearca sa speculezi ideile care ii plac cel mai mult Mariei, foloseste un personaj dintr-o poveste favorita, baga in poveste momentul in care personajul doarme si viseaza frumos, arata-i stelele (daca s-or vedea de dupa nori) si spune-i ca ele stau pe cer in fiecare noapte si au grija de copiii care dorm, poate ii gasesti niste figurine din alea fosforescente pe care sa le lipiti in dormitor, cu luna si stele...
Eu va tin pumnii, sa va reveniti cat mai curand.
PS Cel mai important este ca explicatiile sa vina pe un ton firesc, domol, sa ii spui pe-ndelete tot ce-ti trece prin cap... nu conteaza cat de traznita e ideea, important e sa pari tu convinsa de ea. Eu n-am crezut ca o sa fiu in stare sa spun povesti (cu intonatie si voce cand groasa, cand subitirica, cand fonfaita) fara sa fiu complet ridicola pana n-a aparut Miruna.
Si cred ca e de ajuns sa-ti faci o lista cu doua-trei personaje de basm (animale, zane, minotauri, orice-ar fi ei), dup-aia restul vine de la sine.
zgatiile
asi spune:
Trebuie sa gasesti o poveste frumoasa despre noapte care sa o linisteasca.Maria e speriata si din cauza asta are cosmaruri.
Familia mea
Razvan
super mami spune:
In momentul asta nu-mi vine nici o idee ....ma refer la intrebare.
Dar, am citit undeva ca o mamica in aceeasi situatie a cumparat copilului pijamale cu oite (oitele ii placeau fetitei) si a inventat o poveste cu oite curajoase....care o apara si a mers in cazul lor.
Ma gandesc sa nu-i dai raspunsuri care sa implice pitici sau alte umblatoare din astea.
Poate i se face frica de pitici si sa vezi atunci.
Ma gandisem sa-i zici ca Mos Ene aduce noaptea, ca sa doarma copiii sa se faca mari...Da' tu o cunosti, sa nu o supere "Mosu".
Sau ceva de genul: soarele face nani ca a obosit, si a rugat luna sa stea pe cer in locul lui. Cand soarele s-a odihnit, vine inapoi.Poate daca ar dormi cu voi, sau cu o bunica....
Cu cosmarurile...am prieteni care mi-au povestit ca au avut probleme de genul asta cand au inceput cei mici sa mearga la gradi. Unii vorbeau in somn, altii visau urat.
Doar ca in cateva saptamani s-au linisitit. Erau obositi si stresati.
Poate daca Maria merge la gradi....poate o supara ceva acolo la culcare, poate au certat-o ca sa doarma. Sau poate au certat un alt copil care nu vrea sa se culce si s-a speriat.Poate ar fi mai bine daca ar avea un asternut cu "ceva" ce-i place mult, sau pernute cu pozele voastre.
Zic si eu mai multe variante.
In general , cand apar probleme din astea, mai ales la varsta ei, e clar ca s-a intamplat sau se intampla ceva ce genereaza reactia copilului.
Doar ca e cam greu sa aflati ce.
Daca are camera ei, incearca sa muti mobila...daca-i ceri si parerea poate o sa-i placa. "hai sa aranjam camera...cum sa punem patutul ca sa dormi mai bine ?..."Ti-am zis si eu ce mi-a venit prin minte acum.
Poate ideal ar fi sa vorbesti tu cu un psiholog, sa vedeti ce parere are.
Faci o programare si stai de vorba cu el. Eu as merge fara piticuta, ca cine stie ce-i intra pe urechiuse si ramane in capsor.
Si fiti calmi, sa nu va simta agitati si ingrijorati ca speculeaza imediat.
Sper sa treaca repede.
Succes mamico.Alexandra si Isabelita Isabel
Cornelia spune:
Roisin, eu tot sper ca suntem mai bine, dar dupa 2-3 nopti bune, o luam de la capat.
Initial ii povesteam si noi cum se duce soarele la culcare, ca apar stelele si luna pe cer. Are chiar si stelute fosforescente pe tavan, car eau linistit-o la un moment dat.
Nu ma pricep absolut deloc la povesti, dar seara de seara, ii spuneam despre piticul de pe luna care-i zice noapte buna (mi-am descoperit si talente de poeta ). Dar, asa cum zicea supermami, nu mai merge, nu vrea s amai auda de pitici. Am exclus din povesti aproape toate personajele: babe. mosi, pitici, spiridusi, mame vitrege, lupi...
Super mami, problema e desul de veche si s-a agravat, intr-adevar cu aparitia fratiorului si mersul la gradinita (la care am renuntat, de altfel - ma refer la gradinita ).
Ce am mai incercat:
I-am facut un desen frumos pe perete. Ii spunea soarelui noapte buna, vorbea cu vacuta etc. Asta ne-a ajutat acum aproape un an, cand au inceput cosmarurile. Acum vreo doua sapt. am curatat desenul de pe pereti, pentru ca o ingrozea .
Am mutat mobila in camera, am intrebat-o unde sa ii punem patutul, i-am dat gratiile jos la patut...
Nu vrea decat lenjerii simple, fara desene, pe pijamale mai accepta o zana, un ursulet, dar imi e teama ca in curand nu le mai vrea nici pe astea.
Strangem papusi, ursuleti etc., pentru ca nu ii plac ochii lor : "Se uita urat la mine"
Doarme cu lumina aprinsa, si pozitionata in asa fel incat sa nu faca prea multe umbre.
L-am adus si pe Stefan in camera cu ea si vreo doua zile a fost mai bine.
Urmeaza sa ii schimbam mobila si incercam sa ne consultam cu ea.
O sa ii schimbam si draperiile, pt. ca si ele au desene .
Initial am crezut ca sunt temeri normale de copilasi de doi ani, dar situatia ne cam depaseste in momentul asta. Avem in vedere si consultarea unui psiholog.
Din cauza asta nu am stiut ce sa ii spun despre noapte. Imi e frica sa nu o sperii mai rau.
Va pup,
Cornelia, mami de Maria (2 iulie 2003) si Stefan (4 mai 2005)
poze
roisin spune:
Au, stai asa, ca problema e mult mai veche si mai complexa decat stiam eu...
Si eu m-as simti depasita dupa atatea incercari... am sa ma mai gandesc si poate gasesc vreo explicatie fara spiridusi si alte vietati.
zgatiile
cgaby spune:
buna cornelia!
de ce nu incerci pur si simplu sa-i spui adevarul? tu stii ca ea oricum e foarte destesteapta si poate ca asta vrea...sa stie adevarul...ca pamantul e rotund si soarele se invarte...etc...si luna la fel...si tot asa...
pupici si succes mult.
imi pare rau, dar eu asa as incerca sa fac...alta idee nu am. sper sa-ti fie de folos.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/gaby_costescu/my_photos
vladhana spune:
Fetita ta are o imaginatie f.dezvoltata.Eu imi aduc aminte si acum unele vise din copilarie,cosmaruri,in care personajele din povestile pe care le auzeam in timpul zilei deveneau personaje in visele mele,numai ca se transformau:om cu cap de cal/iepure/leu etc.Nu stiu daca asa i se intampla si ei,e posibil totusi,si ai putea sa afli raspunsul vorbind cu ea.La gradinita nu li se spuneau povesti? Spui tu ca de atunci a inceput sa se sperie? Incearca sa afli de la ea cand au inceput sa o sperie desenele si poate e mai bine sa apelezi la un specialist.
denizel spune:
Cornelia, uite ce i-as spune eu:
Noaptea a facut-o Dumnezeu. El stia ca ccc copilasii or sa mearga ziua la gradinita, or sa se joace, or sa se zbenguie si la un moment dat vor fi foarte obositi. Atunci s-A gandit ca trebuie sa faca noaptea pt. ca ei sa se poata odihni:). Dar El s-a mai gandit si la altceva. In fiecare noapte, trimite un ingeras special, ingerasul de noapte, care vegheaza pe cei mici si are grija sa nu li se intample nimic rau.
Daca ideea ti se pare buna, mai "croseteaz-o" si tu putin:)
" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
sirimie spune:
Doarme cineva cu ea? Am citit intr-o carte ca adoarme repede si doarme bine noaptea daca stie ca la trezire este cineva cu ea, si se bucura dimineata.
Mult succes si insanatosire grabnica!
Va dorim sa cresteti mari si frumosi!
Simona & Vladut (27 februarie 2005)
Poze la http://pg.photos.yahoo.com/ph/seirimie/my_photos
super mami spune:
Cornelia daca ai incercat toate astea, eu as zice sa mergi la un psiholog.
Mie mi se pare cam micuta totusi pt asa ceva.
Pe de alta parte, ma gandesc...nu o cunosc zic doar ca ar fi posibil, poate e doar o forma de rasfat. Asa va atrage atentia si profita de asta.
Dar si daca e rasfat, tot un psiholog va poate invata cum sa rezolvati problema.
Iar daca nu e, inseamna ca ceva s-a intamplat la un moment dat.
Nu i se parea ei din senin ca se uita jucariile urat.
Daca era mai maricica...puteai gasi mai usor explicatii.
Eu asta as face. Ai vazut cum e, medicii sau educatoarele au intotdeauna metode la care noi nici nu ne-am gandit vreodata.
Sper sa rezolvati problema, sa va linistiti repede cu totii.
Va pupam si sa ne mai zici ce face Maria.
Alexandra si Isabelita Isabel