M-au impresionat randurile voastre.
Ii place sa povesteasca despre tineretea/copilaria dansei asa cum le place tuturor bunicilor? Daca da, rugati-o sa completeze un fel de jurnal de memorii pentru nepoti (eu am cumparat de aici, cu tot felul de intrebari, i l-am trimis mamaiei (are acum 94 de ani) si acum il recitesc oricand mi-e dor de ea). Chiar daca nu veti gasi de cumparat concepeti voi unul, lasati si loc de fotografii, arbore genealogic, etc.
Au trecut 10 ani de cand bunica a murit si prin randurile voastre mi-am adus aminte de multe lucruri.Era o perioada in care isi dorea sa vorbeasca cat mai mult cu cineva si noi eram foarte ocupati:eu dimineata eram la serviciu,apoi mergeam la facultate si ajungeam seara tarziu si cum puneam capul pe perna adormeam.Mama era cu serviciul,apoi cu treburi prin casa si vorbeau foarte putin.Se intampla inainte de '89 si nici la TV n-avea la ce sa se uite, dupa 90 se uita mai mult la TV.Cum ii trecea timpul:tricota sosete la carlige,alegea fasole sau orez.
FlorentinaE
Intr-adevar ii place mult bunicii mele sa vorbim cu ea si incercam pe cat posibil putem, sa stam cu ea de vorba.