bataia la copii

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns buli spune:

copilul meu are 1 an si 10 luni. e un copil normal cu toate crizele si curiozitatile specifice virstei. catarator, cu mofturi, tipete si urlete.

am zis ca mie mi se pare justificata, poate era mai corect sa folosesc alt cuvint, poate explicabila sau scuzabila, pentru ca mi-am putut imagina spaima si panica mamei la gindul ca intr-o secunda putea sa-si vada copilul electrocutat.
nu cred ca sint inconsecventa, ci doar ca asta poate fi exceptia care intareste regula. adica pot foarte bine sa inteleg un parinte care isi pierde stapinirea cind vede ca juniorul isi pune viata in pericol, si vorbesc aici de pericol iminent, nu inchipuit.

si in continuare nu sint de acord si nu voi fi niciodata de acord cu bataia (indiferent daca e vorma de gingasa palmuta ori de furtunul de la masina de spalat) ca metoda de educatie sau de calmat nervii parintilor.
daca ai fost atent ai fi vazut ca multi dau de nervi. aici cred ca ar trebui sa intervina autocontrolul.
ca metoda de educatie prefer puterea exemplului si discutiile libere, explicatiile permanente.





Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Ok am inteles. Intai de toate crestere mare. Iar acum un exercitiu imaginar desi sunteti la o varsta relativ frageda. Esti tu si baiatelul tau. Trebuie sa il imbraci si inca repejor pentru ca trebuie neaparat sa ajungeti la... medic sa spunem. Timpul este extrem de scurt. El nu frea sa se imbrace. NU VREA. Tu ai vrea adica nu ai vrea ci trebuie. EL NU SI NU. Da din picioare, urla se arunca pe jos nici pomeneala sa bagi un picior in pantaloni sau o bluza pe cap. Hainele sunt alaturi, copilul urla daca incerci cel mai mic gest. Timpul se scurge implacabil. TREBUIE SA IMBRACI COPILUL SI SA PLECI. Ce faci? . Am uitat sa mentionez sotul este plecat in delegatie mama nu este nimeni nu este doar tu si baietelul. Deci?

Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

ah, marius, asta e una simpla. si am trait-o saptamina trecuta de 2 ori. exact asa cum zici. in plus copilul avea pneumonie si prima data avea si febra. asta nu i-a scazut cu nimic din vitalitate.

am alergat dupa el prin casa, i-am pus o mineca, si-a scos-o, i-am pus pampersul, pe asta n-a mai apucat sa si-l scoata, din nou alergari, de data asta am fost mai iute si i-am gbagat bluza pe cap si o mineca, cu a doua deja a fost floare la ureche. astea au fost cu urlete si proteste. dar numai astea.
apoi i-am dat sa aleaga intre 2 perechi de pantaloni. chestia asta cu alesul ii place la nebunie si deci il calmeaza si-l amuza, asa ca in timp ce el medita ce pantaloni sa aleaga i-am pus hamletii pe nesimtite. apoi cu mare incintare am pus pantalonii alesi de el. a urmat la rind un pulover ales intentionat cu ursulet. de ce? ca ursuletul sa-i dea pupic pe burtica, apoi pe ureche, apoi pe minutze si apoi tushti bluzica pe cap si a dat mama pupic la ursulet si la copil.
m-am imbracat eu fuga si cind m-a vazut cu geaca pusa mi-a adus-o singur pe a lui. apoi ne-a asezat pe cuierul din hol, am pus ghetele si caciulita, din nou la alegere dintre 2 pe care le pregatisem dinainte.
cit am sunat eu dupa taxi el a "descuiat" usa si asa am iesit din casa in max 10 min.

poate am pierdut vreo 2-3 minute cu "alesul" si cu pupicii, dar de fapt eu cred ca le-am cistigat.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmenp spune:

sunt citeva subiecte tabu aici, pe forum, asta e unul si-ar mai fi cel cu nasterea normala sau cezariana, din care cauza am zis ca nu ma bag da` ma maninca deshtele...
mai intii, felicitari buli si celelalte, la modul serios, care n-ati aplicat niciodata nici o corectie copilasilor (ma refer la cei care au virsta la care inteleg cit de cit) si vorbesc si io tot de palma parinteasca, desi, buli, intre noi fie vorba, 1 an si 10 luni nu e tocmai o virsta la care sa te arunci in afirmatii de genul asta, da`n fine... apoi, ce ma amuza e ca ipocrizia e-n floare, sunt multi/e care nu au curajul sa recunosca acest lucru, desi practica in mod frecvent sportul asta. cu teoria stam bine, da` practica ne omoara

Carmen,Ilinca&Ionut

tzucurei de tzucurei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Felicitari. Efectiv nu am ce sa spun. Iti doresc sa nu ajungi sa ai experienta in care ursuletul, pupicelul, pantalonasul sa nu ajunga sa fie rezolvarea, desi nu cred sa nu ajungi tu vreodata si acolo. Eh... poate tu vei gasi o alta rezolvare, cine stie? Inca sunteti la inceput de "personalitate".
Bafta!

Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulia_b spune:

Cred ca nici un parinte nu vrea sa-si "atinga" copilul de placere. Si faza ca multi o fac la nervi...o fac nu pt ca sa-si descarce nervii si pur si simplu atunci poate nu mai gandesc "lucid".Nu toti sunt calmi, degajati, sunt si persoane mai ocupate, mai stresate de viata de zi cu zi,temperamentale etc- nu ca ar fi un motiv.
Nu sunt adepta bataii, la fetita nu stiu daca in 4 ani i-am aplicat 3 palmute, am spus, a fost un copil cuminte...si priveam si eu cu oarecare "superioritate" la parintii ai caror copii faceau scene. Ma gandeam eu ca uite astia nu si-au educat copilul.
Pana a aparut mititelul. S-a zdruncinat putin teoria.Cred ca ar trebui sa intelegem ca nu toti copiii sunt la fel, unii sunt mai incapatanati, mai independenti, mai neascultatori, mai "caposi" ..mai..mai..Varianta descrisa de buli de ex la noi functioneaza cateodata, dar altadata, cand el are alta ocupatie care il pasioneaza (e innebunit dupa masinute, trenulete)e jale...ii pun o bluza, transpira in secunda 2...de regula trebuie 2 persoane (maica-mea sa traiasca); geaca, caciula si pantofii le pun pe hol afara.
Eu am avut o copilarie echilibrata, cu parinti care s-au iubit, respectat, si tin minte ca am mai primit "corectii"...ii iubesc enorm si nu nici un fel de resentiment.
Acum sa fim seriosi cred ca o atmosfera calma, o familie fericita conteaza mai mult pt conturarea viitorului adult, decat o palmuta "educativa" care nici macar nu este menita sa produca durere, ci atentionare. Se exagereaza.
Nu vorbim de batai in adevaratul sens al cuvantului, repetate, violente, cu tipete, jigniri.
Eu de ex nu sunt de acord cu "timed-out", am mai spus, nu stiu ce-i vine in cap sa faca, plus ca aceasta separare pt meditatie mi se pare mai "traumatizanta". Asa gandesc eu. Poate functioneaza corespunzator la varste mai mari.
Ma uit cateodata cu jind la mamici cu copii care merg cuminti de manuta pe strada, imbracat imaculat, fara pata...al meu nu, intra in toate gardurile, culege melci, frunze, castane...etc.Ca sa ajung cu el undeva imi ia o suta de ani...Si ma bucur apoi ca este sanatos, dezvoltat normal si fizic si "intelectual" si ca poate setea asta de a "cotrobai" mereu, de a protesta, de a striga mereu ca el este "seful", independent este un lucru bun (ma laud si eu).Mi-e drag dar cateodata cand sunt si eu mai obosita tare i-as arde o "palmuta"-din dragoste.
Cred ca daca suntem fericiti si ne-am gasit echilibrul si copilul creste frumos, in dragoste, respect n-ar trebui sa dramatizam.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmenp spune:

in situatii de criza http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=60831

Carmen,Ilinca&Ionut

tzucurei de tzucurei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns magda30 spune:

Eu recunosc: am mai atins-o pe mica peste fund si picioruse, ba chiar peste manute atunci cand baga te miri ce in priza si ii spuneam cu frumosul de 20 de ori, atunci cand ii spuneam sa nu se mai cocoate pe te miri unde tot de vreo 20 de ori In general cand isi punea in pericol integritatea fizica ... Imi pare rau dupa aceea, dar ma si amuza pentru ca se uita la mine intrebator si apoi incepe sa rada. Dar nu mai face. Cel putin pentru o perioada.
Asta e!... Felicitari celor care au avut rabdarea necesara sa nu le sara repede palma drept la fundul copilasilor!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cl spune:

quote:
Originally posted by marius

Personal consider ca fiecare va face ceea ce va considera de cuviinta. Daca a procedat bine sau nu, va ramane de vazut. Din nefericire daca pot sa spun asa in general firea omului este de a fi libertin. Cum anume se ajusetaza libertinajul cu regulile sociale sau de grup ramane la latitudinea parintilor si a societatii insasi. Iar personalitatea nu are de a face nimic cu buna crestere. As putea chiar sa spun ca o personalitate puternica este reflectata tocmai printr-un puternic acord cu normele sociale sau de grup. Am sesizat uneori ca unele cum sa le numesc scapari stiute fiind ca scapari si nu altceva sunt aplatizate prin explicatii de tip "nu vreau sa fie un pampalau". Este dupa mine o explicatie falsa care tradeaza cu totul altceva. Si atragerea responsabilitatii si responsabilizarea faptei asa cum este ea, necosmetizata, tine de educatie nicidecum de a fi violent sau nu.


Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro




Marius, cine ti-a spus tie ca personalitatea si buna crestere nu fac ccc casa buna impreuna? Mie mi se pare ca exagerezi, la fel ca si cu faza anterioara, din care puteai deduce ca un copil nebatut ajunge infractor. Lol, Marius, fii atent la exprimare, pentru ca daca asa gandesti...

Siminaf, si noi am trecut prin crize de isterie. Le-am ignorat, chiar si pe strada, sub privirile pline de repros ale trecatorilor. Daca a vazut ca nu-i merge, a inceput sa le faca din ce in ce mai rar, pana au disparut.
Carmenp, , daca opresc astia apa rece, exista Dambovita. Glumesc, evident. Solutii se gasesc.
Iulia_b, ai un baietel deosebit. Cand esti obosita, paseaza-l sotului sau mamei. Iar daca esti singura, ramane varianta cu dusul rece .
Buli, . Felicitarile mele!!! Ar mai fi si o alta varianta, in caz de nereusita , ii iei asa cum este imbracat. Iei hainele cu tine in taxi si daca reusesti bine, daca nu, iarasi bine. Nu mai stiu unde am citit, dar m-am amuzat teribil: cineva a dus pustiul cuiva la film in pijamale, pentru ca pustiulica refuzase sa se schimbe. Si s-au distrat de minune...

Claudia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Ma intrebam eu cum de nu apari cu un reply. Intuitia nu m-a inselat. Sio bineinteles ca daca am zis Nu vei zice Da si invers, clasic as putea sa spun. Pe de alta parte daca ai citi mai cu atentie ceea ce ai bolduit chiar tu poate ai vedea ca ceea ce am scris este faptul ca personalitatea nu este o consecinta a educatiei ci o caracteristica personala. Dar graba de a raspunde iute iute si nu tocmai bine... iar chestia cu copilul nebatut = infractor, e o deductie cel putin ciudata.

Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro

Mergi la inceput