BB o streseaza pe mama!
Raspunsuri - Pagina 6
flavia maria spune:
PRAG ma regaesc 99 la suta in ceea ce ai scris tu... 1 la suta e diferenta si asta pentru ca eu nu merg inca la servici... mi-a fost foarte drag raspunsul tau... parca eu l-am scris...
pupici si cat mai multe ore de somn iti doresc!!!
mama lui bebita(29.05.2004)
PRAG spune:
disperata (asta e un nick care mi s-ar potrivi mie....): stiu ca e vina mea ca ma duc sa il iau din patut si el asta asteapta. Am incercat si sa il las sa plinga. Dar incepe sa urle si nu se mai opreste. Plus ca ii sare si somnul. Asa ca dupa aia tot eu trag, ca trebuie sa il adorm la loc... Ce sa mai zic? Probabil mi-am facut-o cu mina mea, am pierdut momentul, pe la 4-5 luni cind trebuia invatat sa doarma singur cu orice pret. In pat la noi nu vreau sa il duc. Si-asa momentele de intimitate cu sotul sunt rarisime (asta cred ca e o sursa importanta a depresiei mele, dar e o alta poveste), daca ne mai si inghesuim toti trei acolo nu stiu ce iese.
flavia: sa stii ca nu ma bucur ca ti se potriveste ceea ce am scris, pentru ca nu e ceva neaparat frumos.
Am avut remuscari ca am scris de rau de sotul meu. Ceea ce am scris sunt lucruri care ma enerveaza si sunt uneori frustrante pentru mine, insa el e un om tare bun, ma intelege si ma ajuta iar cu copilul se joaca si are rabdare mai multa decit mine uneori.
Ma gindesc de multe ori ca ma pling degeaba, eu am si serviciul, unde "evadez" de problemele astea de acasa. Nu stiu daca as rezista sa stau acasa 24 de ore cu copilul, asa ca multe dintre voi.
flavia maria spune:
PRAG si mie mi-a sugerat cineva sa ma intorc mai repede la servici... asa cum spui si tu mai evadezi... dar mai e si problema cu cine sa las copilul si in plus daca m-as intoarce mai repede as avea de pierdut si financiar... ca sa nu mai discut de mustrarile de constiinta pe care cred ca le-as resimti...am impresia ca toti m-ar privi ca pe o mama denaturata si egoista care se gandeste numai la binele ei si la acele momente de evadare...
cat despre sot am acelesi sentimente pe care le traiesti si tu... ma enerveaza si cand merge la baie sa se schimbe dupa ce vine de la servici...ca sa nu mai vorbim de baile prelungite care le face ... si el saracu ma ajuta dar se simte presat de mine din momentul in care intra in casa... la un moment chiar mi-a zis ca sunt mai rau decat seful lui care toata ziua ii da ordine... cel mai tare ma enerveaza ca munca mea nu se vede niciodata.. degeaba fac curatenie..in 5 minute e la loc... degeaba fac mancare ... ca asta e ceva normal...degeaba ma trezesc noaptea de 5 ori la copil pentru ca la fel e ceva firesc si intra in sarcinile unei mame.. simt ca nu este aprecita munca asta de rutina a mea pe care o fac zi de zi...e adevarat ca sunt multumita sufleteste ca am un copil sanatos si un sot care ma respecta si sper ca ma si iubeste dar simt nevoia si de altceva... daca as fi la servici macar as primi laude sau mustrari din partea sefului dar as face o munca care ar avea o finalitate... nu stiu poate sunt depresiva... sau poate chiar incep sa ma tacanesc...sper din suflet sa nu ma criticati prea tare pentru ceea ce am scris... este si una din multele mele stari de moment..
mama lui bebita(29.05.2004)
Principesa spune:
Flavia, si efortul pe care il depui acum are o finalitate. Dar spre deosebire de aprecierile sau mustrarile sefului, aceasta finalitate nu este imediata. Si dupa intensitatea efortului cred ca va fi o finalitate pozitiva. Imagineaza-ti-o asa cum vrei tu atunci cand ajungi la capatul puterilor sau chiar mai des: un copil care sa se simta iubit si valoros si care sa te iubeasca pentru ceea ce esti tu nu pentru ceea ce faci. Poti sa iti imaginezi o finalitate mai frumoasa si care sa merite mai mult?
Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura
flavia maria spune:
Principesa ai foarte mare dreptate ... dar sunt momente cand nu mai pot sa fac astfel de exercitii de imaginatie.... trec usor de la o extrema la alta... acum sunt fericita si ma simt implinita... acum sunt epuizata si simt ca nu mai pot... nu stiu ce-i cu mine...
mama lui bebita(29.05.2004)
ardeiash spune:
prag , n-ai incercat cu un baby sitter pe timp de noapte, poate cand o vede pe aia nu vrea sa se mai trezeasca!!??!!
s-auzim numai de bine!
Mirela72 spune:
Fetelor, care va plangeti ca puiutii vostri nu dorm noaptea, asa am patit si eu cu fetita mea (un an si 3 luni) care de pe la 10 luni a inceput sa se trezeasca si de 5-6 ori pe noapte.
Saptamana trecuta a fost bolnavioara, a facut un rosu in gat, muci, a vomitat, febra... tot tacamul. Maica-mea imi tot zicea, "fa-i draga ceai de ceapa cu tei si miere sa vezi ca o sa-i calmeze tusea, o sa se linisteasca fata"... eu nu si nu, lasa ca are medicatie buna, sigur n-o sa bea scarbosenia de ceai de ceapa, n-are rost sa i-l fac. Si totusi, intr-o seara am cedat insistentelor mamei mele, i-am facut ceai de ceapa, am pus la final si un pic de flori de tei, l-am indulcit cu miere si foarte sceptica i-am dat fetei sa bea. A baut tot de m-am crucit (avea un miros...) si a dormit fata mea noaptea aia de nici n-am stiut cand s-a facut dimineata. A tusit mult mai putin, asa ca incurajata, i-am facut dimineata a doua tura de ceai de ceapa. L-a baut la fel de bine, ea la 12 mananca pranzul si in mod normal la 2 ne punem sa dormim, bineinteles ca nu adoarme mai repede de 2 si jumatate, ca sare in pat, se foieste, se intoarce pe 1000 de parti si intr-un final adoarme (cu greu). Ei, in ziua cu ceaiul de ceapa mi-a adormit pe scaun in timp ce-i dadeam sa manance, deci cu aprox. 2 ore inainte de culcarea obisnuita, a dormit neintoarsa timp de 3 ore iar seara pica de somn. Seara i-am servit iar ceaiul de ceapa, cine credeti ca a dormit ca un bustean? Fiica-mea! de zici ca am alt copil.Am cautat apoi pe internet si intr-adevar ceapa are si efect sedativ (inafara de multe alte virtuti terapeutice), plus ca nu da dependenta! Cred ca de acum incolo asta va fi remediul nostru pentru nopti linistite.
Mire-mama de fetita frumoasa
flavia maria spune:
Mirela72 spune-mi si mie te rog cum ai facut ceaiul ala miraculos... daca doarme si al meu te caut sa-ti multumesc
mama lui bebita(29.05.2004)
Mirela72 spune:
Ceaiul de ceapa l-am facut asa: am luat doua cepe de marime medie, le-am spalat bine fara sa le curat de coaja, le-am taiat doar mustatile si le-am tocat (nu foarte marunt) cu cutitul. Am masurat 600 ml de apa rece, am pus cepele in apa si am pus totul la foc mic. Am fiert compozitia pana a scazut la jumatate (cam 20-25 de minute), cand am stins focul am pus si cateva flori de tei(nu pliculete ci planta) si am lasat ceaiul acoperit pt. inca 20 de minute. Am filtrat lichidul si l-am indulcit (nu foarte tare) cu miere de tei - cam o lingurita foarte plina la 300 ml de ceai rezultat. Daca o sa-ti bea ceaiul-150ml ar fi de ajuns pt. seara asta (am inteles ca nu toti copiii il accepta) sunt sigura ca o sa-ti doarma foarte bine. Tine-ma la curent cu rezultatul.
Te pup si somn usor!
Mire-mama de fetita frumoasa
alinaxeni spune:
Am citit raspunsurile voastre si mi-am amintit prin ce am trecut in primul an. Fata mea e mare,are 13 ani,dar pana la un an ma epuizat.Ai vostri macar mai dorm o ora ,doua dar la noi cum se facea seara trebuia sa iesim la plimbare cu copilul pe bulevard,numai asa dormea.Nu suporta sa stea in casa.Asa ne-am plimbat pe Magheru timp de un an de ajunsesem sa ne cunoasca si politia si pesti si prostituatele.
Cand nu am mai rezistat am lasat-o sa planga pana mi-au trimis vecinii politia si protectia copilului pe cap.Noroc ca politistul ne stia de pe bulevard si ne-a inteles,ca riscam sa-mi ia copilul.
pana la urma am stat de vorba cu vecinii si i-am rugat sa ne mai suporte 2 zile ca o fac sa taca pana la urma si asa a fost.Doua zile nu am pus mana pe ea,doar i-am dat sa manance si am spalat-o in rest a tipat continuu pana cand intr-o dimineata s-a facut liniste.M-am speriat,am crezut ca a murit,m-am dus la ea in camera si am constatat ca dormea intre perne si jucarii,pe jos.De atunci nu a mai plans nici macar de suparare si mi-a dormit noptile intregi fara un scancet.Oricum experienta a fost traumatizanta si am ajuns si la divort.
Si azi imi amintesc data,17 ianuarie,ziua in care s-a facut liniste in casa mea.
alina