situatie delicata !!!!!! (2)
Raspunsuri - Pagina 4
casandra spune:
Eu am avut mai mult in vedere interesele copilului.
Nu m-am gandit ce ar trebui sa faca o femeie cu principii solide in situatia Adrianei, ci ce ar trebui sa faca ea.
Din toata povestea asta, Adriana imi lasa impresia unei femei destul de slabe, dusa de val. Nu stiu daca este capabila sa creasca singura copilul si sa ii ofere stabilitate.
Problema Adrianei este destul de grava. A dat dovada de o lipsa acuta de loialitate si, ce e mai grav, nici nu isi constientizeaza vinovatia. Nu de o despartire cu surle si trambite are nevoie, ci de o introspectie foarte serioasa, de o reasezare a valorilor.
cataghe spune:
Casandra, ai perfecta dreptate, dar cum isi poate ea reaseza valorile ducand o viata intreaga in minciuna? Mie asta nu mi-e clar...
_
In God we trust, all others bring data.
iulian1969g spune:
> Oricum, eu nu vad cum o minciuna de asemenea proportii, in situatia in care copilul e al celuilalt, poate fi ascunsa pe termen lung. Prin urmare, eu sint pentru sinceritate fata de sotul ei. De fapt, cred ca problema mea de aici pleaca - eu nu imi pot imagina cum o casnicie poate merge mai departe, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, dupa ce unul in parteneri minte si inseala, intr-un cuvant, nu mai este demn de incredere. Stiu ca se intampla, si nu in putine cazuri, insa eu nu imi pot imagina.
Buna,
Uite ca vreau sa-mi (mai) dau si eu cu parerea...
Dupa parerea mea lucrurile nu sunt chiar atat de simple pe cat le vezi tu...
Ce vreau sa spun cu asta? Ca toate lucrurile au timpul lor si, de asemenea, modul lor optim de a fi duse la indeplinire, de a fi rezolvate...
*****************************************************************
Hai sa punem in balanta avantajele si dezavantajele pe care le-ar avea Adriana in cazul in care NU i-ar spune sotului despre aventura - luand in considerare si faptul ca ar fi copilul amicului.
Avantaje:
Pentru copil:
- Copilul ar creste intr-o familie cu mama si tata alaturi, ceea ce este mare lucru... (adica n-ar mai exista riscul ca tatal sa doreasca imediat divortul);
Pentru sot:
- Sotul n-ar privi-o altfel decat pana acum; din contra, ar privi-o cu niste ochi mai "buni" pentru ca ar constata la sotia lui o afectiune mai mare decat pana acum (constiinta ei ar indemna-o catre acest lucru);
Pentru Adriana:
- Adriana ar purta in suflet cele doua aventuri, si ar folosi aceste amintiri in sensul pozitiv, adica:
a) pe de o parte, si-ar privi sotul cu alti ochi - mai ingaduitori;
b) pe de alta parte Adriana ar avea pentru alte femei care trec printr-o situatie similara cu a ei un sfat pertinent de dat; de asemenea ar putea ajuta alte femei sa NU treaca printr-o situatie similara ei!
Dezavantaje:
Pentru copil:
- a) nu si-ar cunoaste adevaratul tata;
- b) posibil sa existe unele tensiuni intre copil si mama daca va afla mai tarziu ca are un alt tata;
Pentru sot:
- a) nu ar cunoaste ca sotia lui a facut copilul cu un alt barbat.
- b) tensiuni intre sot si Adriana daca va afla mai tarziu ca nu este copilul lui;
Pentru Adriana:
- Si-ar putea reprosa ca nu a comunicat adevarul deplin sotului si copilului.
**************************************************************
Acum hai sa punem in balanta avantajele si dezavantajele pe care le-ar avea Adriana in cazul in care DA - i-ar spune sotului despre aventura, luand in considerare si faptul ca ar fi copilul amicului.
Avantaje:
Pentru copil:
- copilul ar sti exact care ii este tatal.
Pentru sot:
- sotul ar cunoaste tatal copilului.
Pentru Adriana:
- ar putea spune ca a avut puterea de a spune adevarul deplin, suportand consecintele.
**************************************************************
Dezavantaje:
Pentru copil:
- Copilul este posibil sa creasca doar cu mama, deci sa intampine mult mai multe dificultati in viata - atat materiale cat si lipsa de afectiune a tatalui; cred ca o astfel de situatie ar fi dificila pentru Adriana si foarte dificila pentru copil;
- Posibil ca (copilul) sa-i reproseze mamei aceasta greseala (aventurile extraconjugale) mult timp.
Pentru sot:
- Sotul n-ar mai privi-o pe Adriana la fel ca si pana acum; reprosurile se vor inmulti, starea de tensiune se va mari; nu se stie daca, cand si in ce fel sotul va putea trece peste aceasta situatie...
- Posibil sa aleaga varianta divortului; de asemenea este posibil ca sa-i para rau mai tarziu ca nu i-a iertat greseala fostei sotii (adica sa-i para rau c-a divortat, si ca n-a iertat-o).
Pentru Adriana:
- Adriana ar repurta in suflet cele doua aventuri, adica... cumva le va retrai, fiind nevoita sa dea sotului tot felul de explicatii (plus explicatiile de la tribunal, de la divort), amanunte s.a.m.d.; deci ar fi nevoita sa retraiasca episodul cu cele doua relatii sexuale extraconjugale iarasi si iarasi...
Acum mai am doua lucruri sa spun:
1) Mai intai cu privire la cele ce scriu unele dintre voi:
Eu cred ca unele dintre voi sunteti prea aspre cu Adriana; daca ma uit cu atentie la ceea ce ii scrieti unele dintre voi... aproape ca o faceti curva! - ceea ce mie mi se pare de-a dreptul exagerat!
Era de asteptat, dintr-un anumit punct de vedere, ca eu ca barbat sa fiu mult mai aspru cu Adriana decat voi, doamnele. Adica sa zic ceva de genul: "Ia uite mai ce-ti poate face o sotie! Ce ti-e si cu femeile astea! s.a.m.d."
Dar eu n-am zis si nu zic asa ceva; pentru ca la cei doar 35 de ani impliniti ai mei am constatat ca in viata nu intotdeauna iti reuseste exact ceea ce-ti propui! Sunt situatii cand rezultatele sunt mult diferite de ceea ce ti-ai imaginat ca va iesi... De ce? Pentru ca una este sa-ti imaginezi anumite conjuncturi, si cu totul alta este sa treci prin acele conjuncturi!
Adriana s-a plans oarecum de o anumita indiferenta din partea sotului ei; si parca o doamna de pe forum a spus ca ea prefera sa fie lovita de sot decat sa fie indiferent cu ea! Bineinteles ca multe s-au revoltat de o asemenea optiune... cum? sa prefer a fi lovita, decat sa ma trateze cu indiferenta? Pai... pana cand nu treci printro stare de reala indiferenta din partea partenerului de viata, nu ai cum sa stii ce simti! Asa, sa-ti imaginezi...e usor... si de asemenea e usor sa-ti imaginezi c-ai rezista cu brio la indiferenta! Eu cred ca acele dintre voi care s-au lovit la modul real, dureros de indiferenta sotului au inteles-o bine pe Adriana. Celorlalte doamne cred ca le este mult mai greu s-o inteleaga - dar atunci nici sa n-o condamne... sa-L lasam pe Dumnezeu s-o indrume pe Adriana catre cele mai bune decizii de acum incolo.
Eu am mai discutat cu Adriana pe privat, si pot sa spun ca n-o consider deloc pe Adriana o femeie usuratica; din contra am gasit la ea - desi gravida in luna a saptea, ceea ce nu-i foarte usor de suportat - disponibilitatea de a analiza, de a intelege ceea ce s-a petrecut si de a cauta cele mai bune solutii de acum incolo. Eu o apreciez pe Adriana! (nu apreciez greselile Adrianei, ci pe Adriana, ca om)
Prea multe acuze Adriana nu este bine sa-si aduca, pentru ca acest lucru ar incurca-o de la o privire clara catre solutii - solutii bune pentru copil in primul rand, pentru mama copilului si pentru sot.
Este destul pentru Adriana sa constientizeze ca relatia cu amicul a fost o mare greseala. Dar in continuare sa se concentreze la solutii, nu sa cada in deznadejde!
Unele dintre voi parca chiar o indeamna sa-i spuna cat mai curand sotului de aventuri, ca s-ar putea sa nu fie copilul lui s.a.m.d. Pai, doamnelor, de ce sa punem mama, copilul si sotul intr-o tensiune maxima chiar acum, cand se apropie nasterea?! Cui foloseste acest lucru? Adevarului?! Dar voi nu stiti ca adevarul fara dragoste de multe ori este pura cruzime?
2)Al doilea lucru pe care vreau sa-l spun este urmatorul: cum as prefera eu sa se poarte Adriana daca as fi sotul ei (dar privind lucrurile detasat, ca mine acum)?
Eu as prefera ca ea sa nu-mi spuna despre cele doua aventuri, chiar daca tatal copilului n-as fi eu. Asa simte inima mea in momentul de fata. Stiti, este o vorba:
"Sa nu intri cu bocancii in sufletul omului, chiar daca te-ai sters pe picioare"
Sau, altfel spus, sa nu cauti sa scormonesti defectele cuiva, chiar daca te afisezi ca fiind plin de bune-intentii! - pentru ca si tu le ai pe ale tale, si nu ti-ar placea - si nici nu ti-ar folosi intr-un mod constructiv - ca altul sa-ti intoarca pe o parte si pe alta slabiciunile...
Bineinteles ca Adriana este cea care va hotari ce va face, in ultima instanta. Noi doar ne-am dat cu parerea...
Giuliano
casandra spune:
------------
Dar voi nu stiti ca adevarul fara dragoste de multe ori este pura cruzime?
-------------
stralucitor1 spune:
Am citit mai mult pe sarite ce s-a scris. Eu cunosc un caz similar, fata era in dubiu, casatoria scartia, ea nu stia al cui era copilul ..nu s-a repezit sa ii spuna sotului, a luat o pauza de limpezire fata de prieten, a nascut ...si dupa citeva luni tot s-a ajuns la divort (fara sa intre in ecuatie paternitatea copilului, pur si simplu nu se mai intelegeau). Ulterior, dupa vreo 2 ani s-a recasatorit cu prietenul, asta e, acum mai au un bebe si sunt fericiti. Nu stii niciodata unde te duce viata asta...cred ca timpul va decide ce si cum in cazul Adrianei.
"Le mariage est un merveilleuse institution
mais qui diable voudrait vivre dans un institution...."
http://http://dreamaway1.myphotoalbum.com/albums.php
silvia_c spune:
mda, am citit si eu si...
imi spun doar parerea, vreau sa intelegeti asta. nici una dintre noi nu detine adevarul absolut, nici una nu este in masura sa judece, noi doar spunem ce credem.
eu cred ca adriana este o persoana superficiala, imatura, naiva...o casnicie nu se imbunatateste culcandu-te cu cine apuci, copiii nu se fac cand te taie capul si sarind din pat in pat...treaba asta dovedeste clar ca adriana nu numai ca nu are respect fata de sine, nu are nici macar pentru fiinta ce se va naste. ca de cei doi incornorati, ce sa mai zicem...
treaba cu "hai sa o menajam, ca e gravida", este o scuza. asa poate va trebui sa o menajam ca alapteaza, ca are copilul febra, ca mai stiu eu ce... de asta discutam aici, ca sa nu ne ascundem dupa degete. nu ne spunem parerea ca sa ne construim o imagine pe forum, ci sa incercam sa ghidam pasii cuiva.
trecand de ce credem despre adriana, ramane o singura necunoscuta. ce va face? ce credem noi ca e de bun simt sa faca. lucrurile sunt deja intr-un stadiu de 2 lei, dar orice lucru se poate indrepta. asa ca...
ce cred eu de cuviinta ca trebuie facut. ca trebuie sa se decida cu cine ramane, sa afle al cui e copilul -imediat dupa nastere. si daca prima decizie nu are acelasi nume cu cea de-a doua, sa ia viata pe cont propriu si sa incerce sa n-o mai faca lata pe viitor.
trebuie sa marturiseasca gresala ei, pentru ca altfel va trai o viata cu constiinta neimpacata. daca vrea sa faca casnicia sa mearga, sa se straduiasca si ea .(fac aici o paranteza: sunt femei care arunca responsabilitatea unei casnici esuate in spatele LUI. femeia are partea ei egala de vina si de contribuitie. uneori si femeia cere o palma-desi cred ca e dezgustator sa lovesti o femeie. uneori si femeia cere ca sotul sa o ignore. uneori si femeia isi alunga sotul in bratele altora...avem un rol egal, si femeile, si barbatii, intr-o casnicie.)
eu personal ii doresc adrianei numai bine. ii doresc putere sa se maturizeze, sa afle ce isi doreste in viata, sa invete respectul de sine si fata de ceilalti, ii doresc putere sa isi educe copilul corect, ii doresc sa invete din greselile ei si sa isi contruiasca un caracter echilibrat. o pot ajuta multe carti, o poate ajuta credinta. e un drum greu, are nevoie in primul rand sa fie sincera cu ea insasi, sa constientizeze ce a facut, unde se afla, si ce isi doreste. are nevoie de a se confesa, dar fara sa cada intr-un pesimism total, sau sa o faca cu o mandrie extrema.
ii doresc, in final, sa fie atat de norocoasa incat sa inteleaga iubirea, si sa invete sa daruiasca si ea iubire la randul ei.
un copil sanatos si numai bine.
Aprilie spune:
Chiar de la prima postare Adriana constientiza gresala facuta .
Intrebarea ei se referea la ... "consecinta", adica la toata situatia creata prin aparitia baby-ului.
Draga Iulian,postarea ta m-a lasat speechless :
Eu as prefera ca ea sa nu-mi spuna despre cele doua aventuri, chiar daca tatal copilului n-as fi eu.
Pacat ca nu te-a luat pe tine de sot,asa "iertator" cum esti, ba si cu abilitati deosebite de a purta coarne 
Situatia era deja rezolvata !
As vrea sa te informez ca unii barbati sint "altfel" construiti si pur si simplu PREFERA sa "li se spuna" ...
Alta era situatia daca nu raminea insarcinata...atunci,pt. linistea casei, era OK sa nu-i spuna .
Este insa de dorit sa-i spuna in situatia in care NU e al lui copilul.
Daca prima data a facut o gresala (majora as zice eu), nu e cazul sa recidiveze si sa faca inca una, cel putin la fel de mare !
Deocamdata insa, NU SE STIE al cui e copilul asa ca eu zic sa fie liniste pina dupa nastere cind se va putea face test de paternitate.
In orice caz, eu, care am 2 baieti, am invatat ceva nou - nimic nu e sigur sub soare...
Cind voi deveni bunica, s-ar putea sa duc nepoteii la test ADN.
Nu de alta dar eu una NU DORESC sa investesc emotional si material (intr-un copilas nevinovat,pina la urma)decit in situatia in care e vorba despre COPIII BAIETILOR MEI (aviz Iulian-pe care nu pot decit sa-l admir pt. generozitatea lui absolut deosebita).
Adriana,mai ai putina rabdare pina nasti. Dupa nastere,afla adevarul (bazat pe test) si vei putea lua decizia corecta.Cred ca deja stii care e.
Dumnezeu sa te ajute si sa te lumineze !
Aprilie
Viata e scurta.Daca n-o putem face lunga,atunci macar s-o facem lata.
buggy spune:
Aprilie
Nu pot fi de-acord cu Iulian sub nici o forma...sa preferi sa traiesti in minciuna...come on...fie vorba si de dragoste...aia nu e dragoste...consider ca orice om are dreptul la o dragoste adevarata in care sa cunoasca implinirea...pai cum sa cunosti implinire in minciuna
mi se pare cumplit...trebuie sa stii ce sa alegi...trebuie sa ai acest drept...nici nu imi pot imagina ce pedeapsa poate fi pe capul unui barbat sa creasca un copil pe care il crede al lui si defapt sa nu fie asa......nimeni nu merita asta...
Nu imi vine sa cred ce a putut scrie Iulian...las totusi aceasta parere pe seama subiectivismului si a lipsei de implicare...eu nu cred ca el ar prefera sa traiasca in minciuna.
In legatura cu Adriana, dupa cata valva a facut cu acest subiect, observ ca l-a abandonat, nu mi se pare frumos, ar fi putut sa il incheie cumva.
Eu ii doresc numai bine si sper sa aiba noroc de un sot iubitor care sa o ierte, sa invete din greseala asta si nu in ultimul rand cel mai frumos si sanatos bebe din lume
cataghe spune:
Hehe, asta e exact cum as zice eu acuma ca as prefera sa nu stiu ca barbatu-meu tocmai a facut un copil cu alta femeie. Sorry, eu una nu ma simt in stare de atare "generozitate".
_
In God we trust, all others bring data.
zepellina spune:
quote:
Originally posted by iulian1969g
>
*****************************************************************
Sunt situatii cand rezultatele sunt mult diferite de ceea ce ti-ai imaginat ca va iesi... De ce? Pentru ca una este sa-ti imaginezi anumite conjuncturi, si cu totul alta este sa treci prin acele conjuncturi!
............. Eu cred ca acele dintre voi care s-au lovit la modul real, dureros de indiferenta sotului au inteles-o bine pe Adriana. Celorlalte doamne cred ca le este mult mai greu s-o inteleaga - dar atunci nici sa n-o condamne... sa-L lasam pe Dumnezeu s-o indrume pe Adriana catre cele mai bune decizii de acum incolo.
Giuliano
zepellina