Dragoste extraconjugala???

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 15

andora spune:

Montanna, din tot sufletul iti doresc sa nu regreti toata viata o "scapare"... Eu zic ca ceea ce simti tu nu vine din lipsa unui "ceva" intre tine si sot, sau poate acel "ceva" sa fie doar absenta unor vacante impreuna, a unor iesiri in doi sau preocupari pe care le aveati cand v-ati casatorit... Nu cumva inainte sa te mariti nu ti-ai "trait" tineretea pe toate fronturile si acum simti nevoia sa fii apreciata ca femeie si admirata si dorita de cei din jur? Nu cumva te-a atras la "celalalt" dorinta pe care i-o insufli si nu caracterul lui?
Eu sunt convinsa ca e o atractie fizica picata "la fix" astfel incat iti da impresia de dragoste... Tii la respectivul, ii doresti prezenta, dar cred ca e nevoia de nou si de apreciere a propriilor calitati pe care n-o gasesti in cuplu...
Daca am gresit iarta-ma... Dar cred ca o data am trecut prin asta si sunt sigura ca stiu despre ce vorbesti. Sunt multe sentimente neintelese pe care mai intai trebuie sa le pricepem si abia apoi sa le acceptam sau sa le urmam. Doar un sfat: e superb sa te lasi "dusa de val", insa mereu va exista un dig care-ti va stavili pornirea... iar vanataia pe care-o vei capata se va chema regret.
Te pup si ai mare-mare grija ce faci!

www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">Povestea Gogosicii

april spune:

ceva noutati montana?

Antonela &Andrada

bruxinha spune:

'ai ma April... crezi ca mai are curaj biata fata?

Adilushu1 spune:

Buna decizie, Montanna. Sa speram ca zicala "ochii care nu se vad se uita" va functiona.

Recunosc ca m-ar lovi tare daca sotiei mele i s-ar intampla asa ceva (si daca as afla ). Sunt si eu ca si Sylvius si Marius mai de moda veche. Tentatzii - la orice pas, "ochii vad, inima cere", stiti cum e. Insa e important ce ai acasa, ce ai putea pierde, eu incerc mereu sa pun asta in balanta.

Si daca e sa se intample - vorba sotiei: macar sa nu te indragostesti de ea. Asta spune ea. Eu, daca i s-ar intampla ei...mult prea mandru sa accept asa ceva.

Insa, una peste alta, cand e sa te loveasca dragostea...ratiunea intervine mai greu. Asa ca cea mai buna decizie va fi intotdeauna a TA, Montanna. Tu vei trai cu urmarile deciziilor tale. Curaj!

Life is full of surprises, eat your dessert first!

montanna spune:

asa cum am spus nu ne-am mai sunat si nu ne-am mai vazut.

CAMIRA spune:

Oameni buni , suntem vii ??? Atunci hai sa nu ajungem niste acrituri ... Esti sigura ca il iubesti pe acest om ??? Esti sigura ca ai o casnicie buna ????
Daca raspunsul este DA , atunci trebuie sa renunti la cel mai mic rau ... fa dragoste cu acel om si demonstreaza-ti ca sentimentele sunt la fel ca si inainte de asta ...Probabil asta-i cea mai buna terapie ( nu stiu cum il inseli mai mult pe cel de langa tine : indragostindu-te sau inselandu-l fara a avea nici-un sentiment fata de cel cu care faci asta , decat o nevoie disperata de mangaiere )...
Probabil ca nu am fost destul de concisa , dar parerea mea este ca ...la orice varsta , dragostea nu face decat bine , dezmortindu-ne si incalzindu-ne sufletul ... si nu stiu daca nu cumva il inselam mai mult pe cel de langa noi , stand langa el ( sau ea ) doar din obligatie , fara sentimente si devenind pe zi ce trece mai acri si mai strepeziti ...

cl spune:

Montanna, , sa fii tare!

Claudia

marius spune:

Chestiunea de fair play sau de respect nu se va numi niciodata acritura.
Lipsa de fair play sau respect se numeste josnicie. Indiferent unde se manifesta aceasta lipsa de fair play. E o chesiune si de onoare personala. Daca nu functioneaza din spirit de onoare ai obligatia personala de a discuta si de a gasi solutii cat mai potrivite pentru cazul tau. Dar a intoarce spatele si a fi josnic este ceva extrem de regretabil dupa mine. Cu atat mai mult cu cat poti sa ai o relatie buna. In acest caz dupa mine devii mizerabil. Nu cred ca manifestarea vietii si a voiciunii, pastrarea unui suflet tanar sa se poata traduce prin calcarea in picioare a altui suflet. Fericirea personala se construieste imbinata in fapte bune, impletita cu fericirea altora nu cu distrugerea sau calcarea in picioare a lor, precum un pres de la usa de la intrare. Chiar si presul de la intrare se spala. Un suflet calcat in picioare nu il poti spala sau repara. Poti cel mult sa plangi daca este sa regreti si sa iti devina invatatura pentru a nu se mai intampla pe viitor. Astfel poti sa devii mai uman. E mare lucru daca ai puterea de a discerne cand te atingi de ceea ce nu iti apartine.
Desigur tot ceea ce am scris este parerea mea.

Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro