cred ca l-a muscat ceva....

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 6

Elise spune:

buna... subscriu la ceea ce a spus Giulian, dar intr-un mod mai soft...
Nu as da vina pe tine.
Sint femeie si te inteleg: in situatia ta as proceda la fel.

Dar incearca doar sa nu inflamezi lucrurile.
Si sa privesti relatia voastra ca pe ceva separat de tine sau de el - cultiva relatia, indiferent cine a fost de vina.

Ai timp de blamat mai tirziu, dupa ce trece criza.

Elise

ayla spune:

mai, observ ca mai multi barbati de pe DC sunt dusi rau cu pluta
Cum adica lui nu-i pasa de copii, nevasta, nu vine noaptea acasa, nu o mai iubeste etc, adica are toate datele biata femeie sa se simta mizerabil si voi spuneti ca trebuie ea sa-si caute defectele si sa-si revizuiasca atitudinea. asta-i buna!
revenim la aceleasi aberatii: barbatu-i barbat si saracu de el poate e stresat, iar cand vine acasa n-are chef de alte responsabilitati. da oare cine l-o fi pus sa se insoare? iar noi parca am fi niste floricele care nu facem altceva decat sa ne uitam in oglinda toata ziua si sa inventam motive sa-i certam pe ei cand vin acasa. mai sa fie!
si nu ma apuc de comentat faza cu serviciul si colegii, ca ...

IRENE11 spune:

multumesc pentru raspunsuri,fete si baieti!

in ceea ce priveste consilierea matrimoniala,nu am nici o sansa sa ma duc acolo cu el,e total contra a orice forma de consiliere,il scot din sarite emisiunile in care vin aia si se plang in fata natiei de ce necazuri au acasa,si,probabil,asociaza asta cu dusul la consilier...deci nici o sansa...

iulian are si n-are dreptate...
nu injur permanent...
nu injur des...
nu injur fara motiv...
cand am facut-o,am facut-o sub presiune fiind,probabil altfel ii spargeam capul...si mi-am cerut scuze din tot sufletul,i-am spus ca el ma cunoaste ,ca stie ca gura ma ia pe dinainte,ca fondul meu nu e unul rau...

am vorbit si de schimbari,nu o data,i-am aratat cat de mult m-am schimbat de cand m-am maritat cu el,de la fata care era o aeriana in toate cele,pana la adultul responsabil care sunt acum ,o priceputa ,una care a tinut controlul pemanent asupra a tot ce s-a intamplat in casa,si voi stiti la ce ma refer...iar el a ramas la fel,in acelasi tipar infantil...s-a lasat razgaiat asa cum a fost obisnuit si la el acasa,s-au nascut copiii,au crescut copiii si el n-a sesizat,el aducea bani...

da,se pare ca iubirea nu e cu totul oarba...
nu-l vad ca pe un drac,il vad asa cum este ,sunt dispusa sa-i accept slabiciunile pentru ca-l iubesc,e o arta a compromisului pe care eu am ridicat-o pe culmi,si atata timp cat sentimentul meu de implinire langa el a existat,am trecut peste defectele lui fara sa ma afecteze.

colegii de servici ii stiu,ii cunosc:petreceri,nunti ,botezuri,baute s.a.nu sunt oameni de mare valoare,sunt oameni pur si simplu,obisnuiti,iar eu nu sunt colega cu el de servici,el nu mi-este sef,sunt sotia lui,n-are legatura...ce a spus iulian

cu punctele de vedere sunt intrucatva de acord,cu mici obiectii:arata-mi unde am gresit facand lucrurile sa mearga,si accepta la randul tau faptul ca n-ai miscat nici un deget ,ci te-ai rezumat la rolul ala decorativ de care vorbeam...el e atent,foarte atent cu el insusi,ceilalti ...se descurca,adica ii descurc eu,in traducere libera...iar el nu intelege asta,din incapatanare,din ingustime,din faptul ca poate ii e lene si ciuda sa recunoasca,nu stiu...stiu doar ca mi-e foarte greu sa-l fac sa inteleaga aceste lucruri simple...voi cum de le-ati inteles,nu cred ca trebuie o asa capacitate,nu?:)

ei,da,o scara se urca treapta cu treapta,foarte intelept...
uite,vezi,cand ai mintea limpede,judeci mult mai corect,chiar daca e o mare platitudine ce am spus acum...imi face bine sa o spun...
desi saptamana care se incheie a trecut fara nici o schimbare majora in atitudinea lui,am sentimentul aproape cert ca sunt cumva pe un drum bun... e obositor,seara adorm cu 2 extraverale(mama mi-a spus ca sunt facute din plante si ca nu dau dependenta,voi ce ziceti?),dar imi asigur un somn fara cosmaruri si o dimineata in care ma dau jos din pat si pot apasa pe "play".marti,asa cum cred ca am spus,a lipsit toata noaptea,ieri si alaltaieri a venit la ora 2330,azi(eu sunt acum la servici,intr-o binemeritata pauza:) tata a venit si a scos copiii la zapada,incerc sa fac programul de asa maniera incat sa nu ma intersectez cu el...
saptamana trecuta cand mi-a spus ca va pleca din casa,sa-l las o saptamana sa-si gaseasca unde sa stea,a fost de acord cu faptul ca nu mai vreau sa-l ingrijesc:spalat , calcat,mancare...binenteles,ca nu m-am putut tine total de angajament,mancare i-am pus in fata,de cate ori mi-a cerut-o,cand il vedeam(ca nu prea l-am vazut...),dar cu spalatul nu m-am omorat...cert e ca omul a ramas azi fara lenjerie,iar azi dimineata inainte sa plec spre servici explicam in detaliu cum se sorteaza si se incarca masina de spalat(dupa 10 ani...).mi s-a parut caraghios,dar,credeti-ma ca n-am comentat,desi imi muscam buzele sa nu rad...ce sa fac in continuare?mi-e ca daca se apuca cu adevarat de spalat isi distruge cam tot ce are in dulap...dar ,probabil,asta e inca o trepta pe care trebuie s-o urc...si n-am nimic de pierdut..nu mai am...

le multumesc fetelor care mi-au scris pe privat,promit sa cumpar cartea,elara,iar zeppelinei ii multumesc pentru tot ce mi-a scris
si pentru bunul simt care-l emana mesajul ei.voi incerca si asa...

Natasha71 spune:

Draga mea, te compatimesc... sincer... Dar intelege odata ca exista oameni care nu vor sa fie fericiti! Degeaba il inconjori tu cu dragoste permanent, degeaba ii arati ca el este singurul barbat pe care il doresti, degeaba visezi la o viata de familie fericita cu el, degeaba ii admiri inteligenta, degeaba.... absolut degeaba! El nu vrea decat sa se lase prada nefericirii si indoielilor, sentimentele lui negative ies mereu la iveala orice ai face tu ca sa schimbi povestea. Cred ca-ti faci sperante in van... Zici ca nu stii cum sa te mai comporti cu el? Cred ca oricum te-ai comporta, tot va gasi un motiv de nemultumire. Nu faceti decat sa va chinuiti reciproc. Daca nici iubirea nu v-a lecuit, nu stiu ce ar mai putea s-o faca.

cris68 spune:

Fara sa vrei ai redeschis o rana, Irene. Am fost intr-o casnicie -aproape ca a ta. Dar de partea cealalta. Eu eram cea care a decis la un moment dat ca "nu mai poate", "ca nu mai iubeste" "ca nu-i mai trebuie". Si-ancercat fostul meu sot, cu cerul si cu pamintul sa ma convinga sa raminem impreuna... Nu ne-am certat. Cel putin nu dupa ce am luat decizia. De altfel, pentru inca un numar de luni, am locuit in continuare impreuna. Si mi-am vazut de viata mea, convinsa ca nu mai imi trebuie. Nu am fost nici eu, nici el ingeri, aveam amindoi pacatele noastre (oricit de "rau" ar suna asta, o despartire e vina amindorura).
Ce-am apreciat a fost ca a reactionat ca un "domn" (desi ma asteptam sa ma "prinda la cotitura") si ne-am despartit prieteni. Guess what? Stii melodia lui Ducu Bertzi "M-am indragostit numai de ea"? Uite-asa ni s-a intimplat si noua... Dupa ce am realizat amindoi ca gata, s-a terminat, dupa ce am plecat, dupa ce am sters din mintea mea cei 10 ani in care am fost impreuna, cu bune-cu rele... am realizat, AMINDOI, ca am facut o mare timpenie. Din pacate, eu mi-am ales un alt drum intre timp... asa ca nu mai pot sa fiu cu el.
De ce m-am gindit sa-ti scriu?
1. Pentru ca orice ar fi, trebuie sa lasi omul sa decida ce e mai bine pentru el pentru o vreme...
2. Pentru ca orice discutie acum n-are sanse de izbinda, e totul prea "fierbinte" ca sa poata fi judecat la rece
3. Pentru ca daca acum nu il lasi sa faca ce e mai bine pentru EL, iti va reprosa o viata intreaga
4. Pentru ca poti profita de timpul asta ca sa-ti dai seama ce e mai bine si pentru TINE
... si lista ar putea continua.
Mai bine iti asumi acum riscul de a-l lasa sa gindeasca -fara presiuni si fara termene- decit sa iti dai seama intre timp ca ai rupt toate puntile de impacare, dintr-o lipsa de rabdare (care ma caracterizeaza si pe mine). Nu incerca lucruri drastice... cit despre divort... nici macar nu pune problema. Lasa-l sa descopere viata dupa 10 ani, lasa-l sa "copilareasca" o perioada... Daca era sa te insele, te insela si pina acum, fara sa aiba nevoie de despartire. Vrea doar sa "rasufle".Nu sint Mafalda si SPER sa am dreptate. Si sper ca peste citeva luni sa fiti din nou impreuna, mai buni si mai atasati unul de celalalt decit ati fost intr-o buna perioada de vreme. Doar timpul va decide. Dar macar, vei avea si tu timpul necesar de a vedea cum e sa "rupi obisnuinta". oricit de urit ti-ar parea acum gindul asta.
Multa putere si bafta!

canuta-om-sucit spune:

Irene draga eu te inteleg. Cum naiba sa nu injure cand are in casa un astfel de exemplar. Cand tu te lupti vrei ca totul sa iasa bine il chemi la masa tratativelor ii spui mai omule avem atatia ani de casnicie, doi copii de crescut impreuna, copiii au nevoi si de tine, eu sunt femeie am nevoie de tandrete, iubire, un umar pe care sa plang, si el nu are absolut nici o reactie. Cum sa nu te infuri, in momentele alea nu mai gandesti. Irene a incercat si cu frumosul si cu uratul nu vedeti ca nimic nu il misca?!!!!!!!!
Parera mea este sa il lasi fata draga ca asa o sa te invarta toata viata si nu meriti. Stiu ce simti crede-ma!
P.S. Si ce daca injura se ma racoreste si ea, el trebuie sa priceapa cu adevarat problema el trebuie sa ia lucrurile asa cum sunt, nu trebuie sa se cranponeze in cuvinte el trebuie sa extraga esenta. Ia uite mai stam si le suflam atata in fund pana ii facem balon si apoi ce dupa ce primesti o palama te duci la el sexi cu corset chiloti de chiloti si sa iti spuna ca stii ce nu am chef de nimic. Dar ia uite mai s-au terminat barbatii?!!!!!!!!!!!

aura

energy spune:

quote:
Originally posted by canuta-om-sucit

Irene draga eu te inteleg. Cum naiba sa nu injure cand are in casa un astfel de exemplar. Cand tu te lupti vrei ca totul sa iasa bine il chemi la masa tratativelor ii spui mai omule avem atatia ani de casnicie, doi copii de crescut impreuna, copiii au nevoi si de tine, eu sunt femeie am nevoie de tandrete, iubire, un umar pe care sa plang, si el nu are absolut nici o reactie. Cum sa nu te infuri, in momentele alea nu mai gandesti. Irene a incercat si cu frumosul si cu uratul nu vedeti ca nimic nu il misca?!!!!!!!!
Parera mea este sa il lasi fata draga ca asa o sa te invarta toata viata si nu meriti. Stiu ce simti crede-ma!
P.S. Si ce daca injura se ma racoreste si ea, el trebuie sa priceapa cu adevarat problema el trebuie sa ia lucrurile asa cum sunt, nu trebuie sa se cranponeze in cuvinte el trebuie sa extraga esenta. Ia uite mai stam si le suflam atata in fund pana ii facem balon si apoi ce dupa ce primesti o palama te duci la el sexi cu corset chiloti de chiloti si sa iti spuna ca stii ce nu am chef de nimic. Dar ia uite mai s-au terminat barbatii?!!!!!!!!!!!

aura

"Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici"
nechezol

Emi si mami spune:

Iata cum vede un alt barbat situatia - sotul meu.
La rece, fara a acuza pe nimeni:

1. Sotul tau chiar nu te mai iubeste. Un barbat normal nu poate ramane atat de indiferent daca-si iubeste nevasta.

2. Tu il mai iubesti. Aici e alegerea ta. Daca ramai cu el in aceste conditii, pentru ca il iubesti, desi reciproca nu mai e valabila... sau nu. Nu exista raspunsuri "corecte".

3. Nu are pe nimeni.

4. Tu nu mai corespunzi imaginii de sotie pe care si-o doreste. Poate nu te simte destul de supusa, asa cum isi doreste. Te-ai schimbat cumva si fizic? Nu conteaza daca s-a schimbat si el, ca pe el nu se vede.

5. A fost "pervertit" de anturaj si e foarte posibil sa nu-si mai revina. Problema sunt chiolhanurile si bautura, nu femeile. Moralitatea lui s-a depalasat si, incet-incet, el s-a schimbat. Nu mai este omul cu care te-ai casatorit.

6. Asa este, are nevoie de un respiro. Acorda-i-l. Daca incerci sa repari acum situatia, nu vei face decat sa-l agasezi, nici vorba sa-l convingi de ceva.

7. Este depasit in mod fizic de situatie. Serviciu foarte solicitant, chiolhanuri pana dimineata, familie, copii, facturi, etc. Asa reactioneaza un om epuizat, instinctul de conservare "takes over" si nu mai aude nimic in jur. Si, din pacate, trebuie sa infrunti realitatea. El nu va renunta la aspectul cel mai "satisfacator" al vietii lui: serviciul.

Foarte important: explica-le copiilor situatia, fara a-l acuza pe tatal lor de nimic. Ca tati nu o mai iubeste pe mami, ca se va muta in alta parte, dar ca va veni sa-i vada, ca pe ei ii iubeste foarte mult... Nu uita ca ei il iubesc pe tati si nu vad situatia ca tine. Si nu ezita sa vorbesti cu ei. El nu va ezita, daca ii va veni randul.

Imi pare tare rau pentru tine... Dar nu cred ca asta te incalzeste cu ceva. Noi, fetele de pe forum, te putem sprijini si te putem ajuta sa treci peste asta.

Este o idee buna chestia cu jocul de sah. Gandeste cu cateva mutari inainte, incercand sa te detasezi de tine si sa te pui in pielea lui. Imi pare rau, dar "razboiul" a inceput, chiar daca tu esti o fire calda si nu vezi asta.

Curaj! Ca toate au o rezolvare. Si pana acum ai fost si mama si tata, ce s-ar schimba? De copii trebuie sa ai grija, sa-i ajuti sa treaca usor peste situatie.