Cererea in casatorie

toma_lly spune:

si acum povestea cu cererea in casatorie
m-am gandit sa nu va plictisesc cu o poveste super lunga, am impartit-o in episoade
in aceeasi iarna in care am primit inelul de logodna (dec. 2003) am primit si cererea in casatorie.
acel revelion l-am petrecut la Stana de Vale (Hotel Iadolina), un peisaj de basm cu brazi falnici si multa zapada.
pe 1 ian. 2004 (dupa noaptea de revelion, ne culcasem pe la 4-5 dimineata), iubitul meu se trezeste pe la 8 dimineata si pe motiv ca ii este putin rau si greata, iese afara. Eu nu m-am sculat din pat, eram si obosita si el a insistat sa dorm in continuare, ca iese doar un pic la aer. Eu am adormit la loc imediat si m-a trezit el repede dupa catva timp (jumatate de ora, nu mai stiu). "Trezeste-te, trezeste-te si hai vino repede pe balcon (aveam balcon la camera)sa-ti arat ceva !!!"
Eu buimaca de somn, cu parul valvoi (aveam in par spuma, gel, fixativ din seara festiva) ies impinsa de el in pijamale pe balcon... Nu stiam pe ce lume sunt...
Cand ma uit in jos, pe zapada, in fata hotelului statea scris cu litere mari (scrisese cu suc de rosii la cutie) VREI SA FII SOTIA MEA (pt. semnu' intrebarii nu-i mai ramasese "material")
Am strigat in gura mare DAAA si apoi mi-am dat seama ca erau cateva cupluri care iesisera pe balcoane si se uitau la noi.
Iar eu foarte mandra de iubitul meu, tipam in gura mare (chiar daca nu ii cunosteam) ca ce e scris acolo e pt mine...

Il iubesc mult si pe 11 iunie 2005 avem nunta


toma_lly

alehiam spune:

m-am gandit sa va scriu intr-un final si povestea mea

S-a intamplat in ajunul Craciunului 2003… nu stiu daca va mai aduceti aminte ce ninsoare a fost atunci… insa cert este ca a nins enorm…incat nu vroiai decat sa stai in casa si sa nu scoti nici un cap pe geam

Mandrul meu mi-a zis ca nu mi-a luat inca nici un cadou, pe 23 decembrie, si ca sa mergem a doua zi sa-mi cumpere unul…
si totul trebuia facut contra timp: eu trebuia sa ma duc vreo 2 ore la servici, apoi trebuia sa mergem la gara sa ne luam bilete (ne duceam la Brasov la parintii lui), si pe urma in timpul care ne mai ramanea sa mergem sa imi ia si mie cadou…

24 decembrie
De dimineata m-am sculat sa ma duc la serviciu…
Desi majoritatea celorlalti colegi erau liberi, ramasese stabilit ca o persoana din fiecare laborator sa vina la servici, pentru ca dee, trebuia sa fie cineva la servici pe 24.
Ma intalnesc cu o colega in metrou, la fel de pedepsita ca si mine. Coboram la Izvor si o luam pe langa parcul din fata Casei Poporului… afara ningea, dar ningea rau de tot… cu chiu cu vai ajungem la servici… unde surpriza… usa era inchisa… inca nu venise nimeni…
Stam noi ca doi catei uitati in ploaie pana ce apare tipa care avea cheia. .
Ma vede pe mine si pe colega mea si se pune pe un ras… ca nu stiam ca nu mai trebuiam sa venim la servici? Ca se daduse pana la urma liber la toata lumea. Asa ca am ajuns si pacalici in aceea zi
Il sun pe al meu si ii spun ca scap mai repede de la munca si sa ne intalnim la gara… afara ningea in continuare.
Plec cu colega mea pe aceelasi drum nenorocit…si incet o luam pe strada, ca pe trotuar nu se mai putea merge. Si mergem noi cu chiu cu vai pana ce la un moment dat auzim langa noi un zgomot ca de autobuz care se opreste… si chiar asta era – un 104 a deschis usile sa ne salveze din zapada…
Bun, intr-un final ma intalnesc cu iubi al meu la gara, ne luam fericiti bilete la acceleratul de 5 si apoi sa pornim sa-mi ia mie cadou…
urmatoarea oprire la Unirii - zice el… eu ce naiba vrea sa-mi ia mie de la Unirii (am uitat sa va spun ca la aceea data aveam doar 5 luni de cand eram impreuna, asa ca nici nu ma gandeam la inel din partea lui)… Ma ia de manuta si ma plimba pe la bijuterii si ma intreaba ce inel iti place? Eu ma uit vad un inel si ma indragostesc de el urgent… insa tot nu-mi venea sa cred ca vrea sa-mi ia un inel… mi-l cumpara fara sa zica nimic si apoi zice sa mergem acolo unde am mers prima data impreuna.. eu inca in soc accept… intram in Irish Pub, ne luam cate o cafea calda si incepe mandrul meu: stii asta vrea sa fie inelul de logodna, ca in astea 6 luni (de fapt 5 daca iau in considerare luna cat a fost plecat din tara) si-a dat seama ca sunt femeia pe care o cauta (desi la inceput nici nu credea ca o sa mearga, ca nu eram genul lui de fata, etc, etc) … nici nu mai stiu ce mi-a mai zis atat eram de facuta praf… intr-un final i-am zis da-ul de rigoare… dar, dupa ce m-a facut sa-I promit ca nu ma voi schimba, ca voi ramane la fel de dulce…
insa, inelul nu am avut curajul sa-l port pana pe sfantul valentin urmator… imi era teama sa nu ma trezesc din vis daca port inelul…
insa de cand il am la mana, nu l-am mai dat jos…

Ziua de 24 decembrie 2003 a continuat la fel de nebuna cum a inceput… nu am putut sa plecam in aceea zi spre Brasov, pentru ca trenurile erau inzapezite si aveau intarzieri la plecare de 5-6 ore … asa ca am returnat biletele si inghetati am plecat acasa la mine…

El ar fi vrut sa ne casatorim inca din 2004, insa eu inca eram in doliu dupa mama si nu puteam anul trecut, asa ca ne vom casatori anul acesta in iulie… in luna cand vom face 2 ani de cand suntem impreuna…

Sper ca nu am fost prea lunga sau prea plicticoasa….


Dumnezeu i-a dat sperantei o sora: ea se numeste amintirea - Michelangelo

http://community.webshots.com/user/malynskaya

AngeliquedeS spune:

Alehiam, spuerba poveste. Si eu am fost ceruta de sotie de Craciun 2003 si am nunta tot in iulie 2005, pe 30. Pupici

http://community.webshots.com/user/kristina_deppner

Angelique

alehiam spune:

quote:

---

Originally posted by AngeliquedeS

Alehiam, spuerba poveste. Si eu am fost ceruta de sotie de Craciun 2003 si am nunta tot in iulie 2005, pe 30. Pupici

http://community.webshots.com/user/kristina_deppner

Angelique

---

multumesc, angelique...

Dumnezeu i-a dat sperantei o sora: ea se numeste amintirea - Michelangelo

http://community.webshots.com/user/malynskaya

ralu_trancu spune:

foarte frumoase si romantice povestioarele voastre. noi ne-am cunoscut in 1 noiembrie si de Craciun mi-a cumparat cadou un inelul care cred ca nu intentiona sa aiba vreo insemnatate, dar atunci cand sa mi-l dea, pe 18 dec ca el pleca la parinti, m-a cerut si de nevasta, in genunchi dar.... in bucatarie printre oale. raspunsul meu de atunci a fost ca ma mai gandesc, dar m-am hoatarat repede- el e cel care mi-l doresc. si acum astept alaiul sa vina sa ma ceara de la parinti ca cica asa se face.(si sa vina si cu un alt inel mai valoros ca totusi au trecut 4 ani si ne-am mai imbunatatit si noi situatia financiara)

spic de grau spune:

Ne cunosteam de ...47 de zile.

Ziua de 12 august 2000 ar fi trebuit sa fie una obisnuita.
Am mers impreuna cu EL, sa cumparam cadou din magazinul Unirea - din Bucuresti, ptr o prietena de-a mea. La standul unde erau pungi de cadouri, se vindeau si bijuterii. In mod normal m-as fi uitat la ele, dar atunci eram cam grabita. Asa ca nu le-am luat in seama.
El m-a intrebat ce bijuterie imi place..intai dintre lanturi, apoi bratzari..apoi inele..ca sa stie ce gusturi am (ne cunosteam doar de 47 de zile).
I-am spus care imi placeau..in timp ce eram stresata ca tanti vanzatoarea se uita urat la mine ca nu ma hotaram cu punga de cadou.
Apoi el a rugat-o pe tanti sa imi arate inelele care i le aratasem eu ca imi plac. Eu de colo - "nu e nevoie, nu am venit ptr asta.."..El nu si nu ca vrea sa vada cum imi vin pe mana..
Am probat mai multe..si i-am aratat care imi plac..in ce ordine..destul de incurcata ptr ca nu stiam ce l-a apucat.
Apoi m-am dus sa platesc punga mea de cadou , si vad ca vine si el in urma mea sa plateasca "ceva".

Ne-am indepartat de acel stand, cand il vad ca se opreste si scoate o cutiuta, in timp ce ma intreaba: "vrei sa te casatoresti cu mine?"
Se invartea tot magazinul cu mine, lumea se uita la noi ca la urs...daca s-ar mai fi pus si in genunchi cred ca as fi lesinat! (cum va spuneam, ne cunosteam de DOAR 47 de zile)

9 luni mai tarziu ne casatoream (ne-am fi casatorit mai repede dar nu am gasit restaurant )

Asa a fst la noi!

(Nu va povestesc cum au reactionat ai nostri: saracii ai mei se uitau la noi ca la 2 nebuni; mama lui care pe 13 venea in Bucuresti sa-si rezolve niste probleme,a fost asteptata de al meu "logodnic" pe atunci, la gara, si in timp ce aceasta cobora pe scara trenului, el ii spune sa se miste mai repede ca trebuie sa ajunga la restaurant sa sarbatoreasca logodna - sa cada biata femeie din tren! A fost frumos)



Luminita si www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">DAVID - 11.03.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34758" target="_blank">Povestea nasterii lui David

"Il y a des fleurs partout, pour qui veut bien les voir" (Henri Matise)

roxy79ro spune:

Spic de grau, povestea ta esuper emotzionanta.Bravo, shi felicitari ca v-atzi urmat instinctul ,chiar daca va cunoshteatzi de putzina vreme.

spic de grau spune:

Luminita si www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">DAVID - 11.03.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34758" target="_blank">Povestea nasterii lui David

"Il y a des fleurs partout, pour qui veut bien les voir" (Henri Matise)

cornelianeli spune:

povesti frumoase, emotionante, momente unice
va scriu si eu povestea mea:decembrie 2004, eu intr-o pijama veche ma uit la televizor, o emisiune cu traian basescu....iubi pe langa mine,face ture intre sufragerie si bucatarie, ne-am ciondanit un pic ( acum nici nu mai stiu de ce ), cred ca stresul este de vina, el are 2 saptamani de cand s-a intors dintr-un voiaj de 5 luni si jumatate, ne cautam un apartament, nu gasim nimic care sa ne placa, preturile sunt mari, offfffffff
la un moment ia telecomanda si inchide televizorul, eu ma supar, nu inteleg ce l-a apucat, aprind televizorul si incep o cearta !!!
la care el foarte calm, stinge televizorul,se pune in genunchi imi ia mana si imi spune " cornelia, vrei sa fii sotia mea ?"......
nici nu pot descrie emotia si fericirea care m-au invadat in acel moment, imi amintesc ca tremuram amandoi atat de tare incat nici nu-mi nimerea degetul sa-mi puna un inel superb....
nu stiu de unde am gasit forta sa spun "DA"
mai avem cateva luni pana la nunta


http://community.webshots.com/user/cornelianeli

Lorym spune:

La mine a fost putin mai diferit de cum visam eu noptile :
Pe 1 iunie 1999 ne-am cunoscut la sala de lectura invatind pt bac amindoi.El a luat la fac in toamna, eu nu.Ce frica imi era sa nu-l pierd cu o studenta cu picioare lungi si frumoase...Asa ca am inceput pregatirea in iasi(noi fiind din vaslui); duminica veneam la pregatire, iar martea am mai inventam o pregatire sa-l pot vedea. Vinera venea de la iasi, stateam simbata si duminca impreuna.deci nu ne vedeam luni,miercuri si joi. Erau cumplite.Intr-o duminica cind am venit la pregatire, dupa pregatire am stat noi toata ziua si la un moment dat seara(eu plecam din iasi seara sau chiar a doua zi dimineata) stateam in camin pe jos si m-a intrebat daca vreau sa fiu sotia lui.Eu am luat-o ca pe gluma desi eram siguri ca vom ramine toata viata impreuna.Pot sa zic ca incepind din momentul ala si pina dimineata amindoi am zimbit in continuu.Ca sa sarbatorim am facut un fel de sarlota iar in loc de sampanie am baut lapte.Stateam pe scari la camin si ne faceam tot felul de planuri,rideam in continuu. Ca in noptea aia nu am mai zimbit asa mult.A doua zi de atita ris ne dureau maxilarele.Si acum stim locurile unde am stat in noaptea aia.De atunci in fiecare an de 16 aprilie facem sarlota.
In anul urmator am luat si eu la facultate.
Pe 1 sept 2001 am facut cununia civila.Iar pe 23 iulie anul acesta facem si nunta.
Bineinteles ca a venit si inelul de logodna dar mai tirziu.

http://pg.photos.yahoo.com/ph/lorym_2001/my_photos