Mama surogat-noua lege
Raspunsuri - Pagina 3
descintec spune:
quote:
Originally posted by carmenus
Fetelor, nu vreau sa va supar, dar povestea asta cu mama surogat, ca si cu clonarea, mie mi se pare ceva impotriva firii. Eu sunt o femeie care nu am copii, desi ne dorim foarte mult si eu si sotul meu. Avem insa taria de a accepta ce ne da Dumnezeu, si bune si rele. Si daca nu ne este dat sa avem copii, nu-i vom forta mana lui Dumnezeu apeland la cuceririle stiintei. Daca s-ar intampla ca dintr-o asemenea experienta sa iasa un copil handicapat, cu ce curaj m-as ruga eu la Dumnezeu, stiind ca am trecut peste vointa Lui? E o mare neimplinire pentru o femeie sa nu aiba copii dar rostul vietii e totusi mantuirea. Si mantuirea este posibila si daca nu ai copii.
carmenus
D.
Corina spune:
Duminica seara a fost o emisiune in care se vorbea despre mamele purtatoare.In Franta este interzis,dar poti sa ai un embrion pe care sa il porti tu ,deci sa nasti un copil care genetic nu este al tau.
Cel mai mult m-a socat o americanca,care era mama purtatoare de meserie!!!A nascut pina acum 6 copii si spunea ca ea nu are copii si nici nu isi doreste, ceea ce iubea cel mai mult era pisica ei ,de 18 ani,isi tatuase chipul pisicii pe picior!!!!!
Comentariul psihologului a fost ca in acest caz,nu se pune problema ca femeia respectiva sa se ataseze de copilul pe care il poarta in burtica.
Dar au fost cazuri in care mame purtatoare,au nascut doi,trei copii pentru altii,nu au avut regrete iar la al patrulea ,nu se stie de ce ,instinctul matern a revenit la suprafata atit de puternic ,incit respectiva nu a mai vrut sa dea copilul
Stiu ca eu una nu as putea sa fac asta,cred ca toate cele care sint gravide acum sau deja mamici ,stiu despre ce vorbesc.
Sint curioasa totusi,in ce forma va iei aceasta lege in Romania.
Corina si Anna nazdravana!!
Garofitza spune:
quote:
Originally posted by carmenus
Fetelor, nu vreau sa va supar, dar povestea asta cu mama surogat, ca si cu clonarea, mie mi se pare ceva impotriva firii. Eu sunt o femeie care nu am copii, desi ne dorim foarte mult si eu si sotul meu. Avem insa taria de a accepta ce ne da Dumnezeu, si bune si rele. Si daca nu ne este dat sa avem copii, nu-i vom forta mana lui Dumnezeu apeland la cuceririle stiintei. Daca s-ar intampla ca dintr-o asemenea experienta sa iasa un copil handicapat, cu ce curaj m-as ruga eu la Dumnezeu, stiind ca am trecut peste vointa Lui? E o mare neimplinire pentru o femeie sa nu aiba copii dar rostul vietii e totusi mantuirea. Si mantuirea este posibila si daca nu ai copii.
Bravo tie, eu una nu am putut accepta si nici resemna sau mantui, si ani de zile am incercat sa avem un copil. Da, pentru noi surogatia ar fii fost o optiune, deoarece sotul meu nu a dorit sa adopte.Totusi traim in secolul 21, si da, eu una as fii apelat la cuceririle stiintei.
In State, sunt agentii speciale "surogate mother", aceste servicii se ofera cuplurilor ce-au optat pentru aceasta metoda.
Sunt platite (uneori), sau unele o fac din pur si simplu umanitarism, compasiune, bunatate, dorinta de-a ajuta. Sunt femei deosebite, opinia mea, si curajoase. O sarcina unori implica si riscuri. 99% sunt numai purtatore (host) de ovul fecundat si implantat in uter. Ele-si "imprumuta" uterul pentru 9 luni. Sentimente de atasare probabil ca or fii, dar nu cred ca-s asa de profunde ca si pentru propriul copil. Femeile ce doresc sa devina surogate, trec prin diferite procese de filtrare si prin "councelling". Plus ca legile sunt diferite de la stat la stat. In California de ex., daca surogata mama este si implicata in procesc, in sensul ca ovulul a fost al ei, atunci si ea are un cuvandt de "spus" si copilului ii trebuiesc intocmite acte de adoptie, si acordul (surogatei).
Sa ajungi sa-ti "imprumuti " trupul pentru a ajuta pe cineva ce nu poate sa aiba copii? Cu sau fara bani, le apreciez din toata inima. La fel si celor ce adopta copilasi, ce poate fi mai nobil?
Danelutza spune:
Am citit de cind a aparut subiectul si nu am stiut ce sa raspund.
Raspunsul a venit urmarind un film pe un canal italian.
Era rapita o fetitza. Politzia a inceput cercetarile si au descoperit ca de fapt fusese rapita din greseala alta fetitza. O familie a avut o mama surogat, nici o problema dupa nastere. La un moment dat tipa respectiva s-a casatorit, a ramas insarcinata, apoi la trei luni a pierdut sarcina. A crezut ca innebuneste, a spus ca Dumnezeu a pedepsit-o pentru ca nu a crescut primul copil caruia i-a dat viatza. S-a dus sa rapeasca fetitza, din greseala a luat alt copil. Politzia a gasit-o, ea a lasat fetitza sa mearga la parintzii ei, apoi... s-a impuscat. Trist film, dar cred ca era realizat dupa un caz adevarat.
Kariris spune:
quote:
Originally posted by sinzi_ana
A fost recent un film bazat pe o intamplare reala...o vedeta tv nu putea avea copii si a cautat o mama surogat. Dupa ceva esecuri a gasit o femeie divortata care mai avea 2 copii si care i-a dus sarcina la capat.
Parintii au fost sfatuiti de psiholog sa o lase pe mama purtatoare sa isi cunoasca bebelusul dupa ce i-a dat nastere, sa fie langa ea si sa o asigure ca relatia lor va continua si copilul va face parte si din viata ei.
Mi se pare solutia ideala...Dar cate femei vor accepta sa isi imparta copilul astfel?
Eu una (nu imi aruncati cu rosii in cap) nu vad diferenta intre a adopta un copil si a il lua de la cineva care a purtat 9 luni pentru tine un embrion cu structura ta de ADN...de unde stiu ca acel copil e al meu? Doar se dezvolta in mama surogat, corpul ei il hraneste, il adaposteste, sangele ei circula prin venele bebelusului...
Ce diferenta poate sa fie intre un copil adoptat si unul care provine de la un embrion al tau, dar purtat de alta femeie???
Eu cred profund ca legatura de baza mama-copil isi pune temeliile in acele 9 luni, atunci de ce sa treci prin toata aceasta brambureala caci tot nu poti beneficia de cele 9 luni??? Doar ca sa ai un copil care poate iti va semna fizic???? Mi se pare un moft nejustificat...poate ca e ca si cum ti-ai abandona copilul 9 luni...
Sinzisi David
Poze cu David la 19luni
Nu sunt deloc de acord cu ce spui tu!
In primul rand ca sangele mamei purtatoare nu trece prin venele copilului, cum ai spus tu! Mai documenteaza-te! Daca ar fi asa, in primul rand ar avea copilul aceeasi gr. sanguina cu a celei care il poarta in pantec si-l naste. In al doilea rand s-ar transmite la copil absolut toate bolile femeii gravide (respectiv al mamei purtatoare), ori bolile se transmit doar unele, la nivel placentar prin lichidul amniotic sau la nasterea normala in timpul expulziei ( ex. tuberculoza genitala, herpesul genital, etc., cazuri in care se naste prin cezariana ca sa se evite aceste contactari de boala); mama mai poate transmite boli genetice dar nu prin "sangele care cum spui tu trece prin venele copilului din burta" ci prin zestrea genetica dar asta doar in cazul mamei naturale, .... asa ca este o mare diferenta intre a adopta un copil total strain de tine si tot arborele tau genealogic si a avea un copil AL TAU purtat doar de o mama surogat!!!
Si nu este deloc un moft!!
Gandeste-te ca sunt femei carora li s-a scos uterul dar au ovare care functioneaza; daca au o sansa de a avea copilul lor prin fiv iar apoi ET la alta femeie cu uter sanatos si daca progresul medicinei a ajuns pana acolo de ce sa nu incerce? De ce ar fi "un moft"?
Poti sa adopti copii chiar sunt pentru asta, cred ca o vom face si noi dar nu are nici o legatura cu un potential copil al nostru care va fi singurul care ne va da implinirea si convingerea ca dupa ce nu vom mai fi noi va ramane pe lumea asta un pic de viata DIN NOI. Sentimentul asta nu-l ai cu un copil adoptat... in rest cred ca totul e la fel ca si cu propriul tau copil.
Kariris spune:
quote:
Originally posted by descintec
La cateva din aspectele din articol ma gandeam si eu cand ziceam ca legea ar trebui sa protejeze procesul. Adica MP nu poate sa devina oricine, doar o femeie sanatoasa si morala, as zice eu. Si ar trebui sa nu existe varianta platiat a actului. Ar trebui, cred eu, ca mama purtatoare sa fie convinsa ca face un gest uman si atat.
D.
Normal ca mama purtatoare nu poate fi o femeie imorala! o alegi cu multa atentie si nu te impiedica nimeni sa o tii la tine acasa, sa-i urmaresti cursul sarcinii , s-o indopi cu ce-i mai bun, s-o menajezi, etc....
Dar de ce sa nu-i platesti pentru asta?
La gradinita nu platesti? La cresa nu platesti? Bona nu o platesti? Si toate astea pentru a avea cineva grija de copilul tau nascut?
Dar pentru copilul tau conceput dar nenascut de ce sa nu platesti celei care isi pune corpul la dispozitia lui pentru gazduire si care mai mult isi pune viata poate in pericol ca sa ti-l aduca pe lume?
Sunt suficient de "umane" toate modificarile si starile pe care le induc o sarcina pe care acea femeie o poarta pentru tine!
Nu cred ca acea femeie nu ar trebui remunerata pentru faptul ca e responsabila de primele luni de viata ale copilului tau... parerea ta mi se pare comparabila cu aceea de a dona organe din convingeri pur umane fara a cere nici un pret...