M-am hotarat.....adoptie(partea a treia)

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns adivio spune:

Claudia iti tinem pumnii strinsi, strinsi. Nu e nevoie sa-i dai nimic, stai linistita, chiar te sfatuiesc sa nu o faci. Ingerasul tau e pregatit pentru tine, pentru voi amindoi, vei stii cu siguranta asta atunci cind il vei vedea.

Adivio&Ioana-nazdravana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana csaki spune:

Ce frumos ai zis Q. Vedeti fetelor, se pare ca barbatii sunt toti la fel, asa ca nu va-ngrijorati, vine ea si ziua Z.
Claudia, mor de curiozitate pana maine dimineata desi sunt sigura ca totul a fost bine.
va pup,

http://community.webshots.com/user/lilianacsaki

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns terry spune:

fetelor, inseamna ca eu am un sot mai special?la noi a fost un pic invers. dupa prima incercare nereusita FIV, sotul meu a venit cu ideea infierii. nestiind unde sa ma duc, m-am interesat la spitalul din apropierea casei, dar totul era ilegal. eu eram cu inima indoita ca parca n-am facut chiar totul pt. a avea copilul conceput de noi. asa am purces la cea de-a doua incercare (aveam embrioni congelati). al doilea esec. psihic eram distrusa. abia atunci am realizat ca am epuizat toate resursele si am zis hai s-o facem acum. am dat telefoane peste tot (atunci se infiintase linia de tel cu 0-800... unde puteai cere detalii privind adoptiile), mi-am sunat o ruda din provincie care lucra oarecum in domeniul acesta al copiilor abandonati si am fost si am depus cererea. pe cerere noi am scris baiat. am trecut de toate etapele pana la primirea atestatului si am plecat in cautare de baietei. am vazut un baietel (apropo's noua ni s-a spus ca nu ni se arata toti copiii pt. ca ei, cei de la DPC, sunt cei care pe baza profilului psihologic si al semnalmentelor (ochi, par...) incearca sa-ti gaseasca un copil care sa se apropie cat de cat de cele scrise mai sus). nu ne-a trebuit mult sa ne dam seama ca nu el e copilul nostru si cusiguranta este al altei familii. am avut mare noroc cu o alta asistenta sociala care ne-a vazut pe hol, a luat ea legatura cu noi si ne-a zis ca mai este o fetita la un spital. am fost acolo si m-a ingrozit imaginea ei (n-are rost sa povestesc partile mai putin placute). pe drum, s-a hotarat brusc sa mergem la leaganul de sector si sa profitam de ocazie ca nu este directoarea acolo, sa-i vedem pe toti copiii mici (era intr-o sambata). am intrat in camera (care era impartita in alte trei incaperi in care erau cate 4 patuturi). am intrat in prima incapere si amandoi ne-am dus la patutul celei ce este astazi fetita noastra. ceva mult mai presus de noi ne-a impins pe amandoi in aceeasi secunda la patutul acela. am luat-o in brate si ne-a zambit. ne-am topit amandoi. nu ne-a trebuit mult si amandoi ne-am privit in ochi si am stiut din acel moment ca suntem parinti. ne-am hotarat, luni am anuntat la DPC sa se inceapa demersurile. la serviciu stateam ca pe ghimpi. mare noroc am avut cu o sefa care ma lasa sa plec mai devreme sa ma duc s-o vizitez pe Andreea. dupa 10 zile de vizita am intrat in CIC. si de atunci ne incanta pe zi ce trece si suntem convinsi 100% ca ea e copilul trimis de Dumnezeu pe pamant pentru noi. e copilul perfect.hai ca v-am plictisit suficient. dar, m-au starnit povestile voastre frumoase si...iata ce a iesit.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aissa spune:

Claudia, dupa cum vezi nu am avut somn (e, oricum eu intru devreme la serviciu). Cum a fost, ce ai mai aflat? Astept amanunte.... Ai vazut ce a scris Terry? Tu ce stii, nu putem vedea mai multi copii? Eu credeam ca pot vedea mai multi si sa aleg intr-un fel eu.
Gata! Vorbim mai incolo dupa ce scrii tu cum a fost. Mai trebuie sa fac si treaba (desi nu am nici o tragere)

Aspiranta la statutul de mamica!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claudia_a spune:

Buna dimineata...am venit!! Ce nerabdatoare sunteti...si ma bucur tare ca sunteti alaturi de noi!!! Intalnirea a fost super...in sensul ca nici decum nu este o ancheta sociala....asa cum iti zice numele asta pompos care da fiori...este o discutie libera intre 3 oameni, sincera si cu folos!!! Avem noroc de o doamna cam de 30 ani, super draguta, finuta, zambareata si cu bun simt!!
Ca sa nu uit...eu nu i-am dat nimic de genul plic sau altceva...am avut prajituri, apa minerala, cafea!! Cred ca nici nu ar fi primit...cand am dus dosarul i-am luat o cutie cu bomboane si ne-am jucat de-a ia-o da-o de numa numa....asa ca am facut bine ca deocamdata nu am insistat cu ceva...va fi timp destul...pentru ca ea se va ocupa si inainte de dosar si comisii!!
Discutia a inceput cam asa: in primul rand a inceput sa ne zica ce presupune adoptia, partea legislativa... cum decurge ea...perioadele care urmeaza...si ca sa exemplific la noi va fi cam asa: avem de dat testul psihologic (dar psihologul este in concediu inca o sapatamana ), dupa test in prima marti ea depune dosarul in comisie (in principiu formata din 11 oameni, dar se prezinta cam 7-8...comisie care e formata dintr-un preot, directorul DPC, directorul unui orfelinat, un om din partea primariei...etc), comisie in care vom intra si noi pentru cateva minute in acceasi zi de marti...ne vor pune cateva intrebari de rutina gen: sunteti siguri ca vreti sa adoptati? care sunt motivele?...
Bunnnn...dupa comisia asta va urma aprobarea dosarului...inca vreo sapatamana doua...depinde cat de operativi sunt! Apoi obtinem atestatul de familie cu drept de adoptie!!!
Si gata de aici incepem cautarile...ne-a zic ca legal nu se da voie inainte sa cauti copilul...sincera sa fiu eu nici nu as avea unde...vom lasa timpul sa decida cand si cum! Mult a fost putin mai este!!
Avand atestatul, ea consilierul social va incepe sa caute in baza de date bebe care intr-un fel se potriveste cu noi sau cu cerintele noastre...ne-a zis ca oricum vom merge sa vedem mai multi...nu doar unul...
Exista doua variante de a lua un bebe...
Varianta 1. bebe este mai mic de 45+30 zile (adica 45 zile dupa nastere cand mama naturala are dreptul sa ia bebe; daca nu il ia in perioada de 45 zile merge la notar si da o declaratie ca renunta la dreptuirile asupra copilului...apoi mai urmeaza 30 zile in care dreptul sa se razgandeasca...legal copilul este al ei!!!)...daca il luam in perioada asta, mama naturala va fi instiintata ca bebe a fost luat de familia X si daca vrea sa-l viziteze are acest drept...insa intalnirea se va face la sediul DPC - fara obligatia ca mama adoptiva sa fie prezenta); daca trece perioada de 45+30 zile, dosarul merge in instanta si mama este decazuta automat din drepturi...copilul devine adoptabil!!! De aici incepe periaoada noastra, cu acte...adoptie!!
Varianta 2. bebe sta la orfelinat (chiar daca il gasim noi sau nu); se implineste termenul, mama este decazuta si noi il luam acasa imediat...mama naturala din momentul asta nu mai are nici un drept ...deci nu va cunoaste numele nostru si nici intalniri cu bebe nu vor mai exista...
Am uitat sa zic ca in ambele situatii inainte de a lua bb acasa, noi doi cu bb si cu consilierul social vom merge la toti medicii care dorim sa-i facem analize...unele sunt obligatorii si se pot face si suplimentare analize daca noi dorim (obligatorii sunt: analize de sange:HIV, sifilis, hepatita..., cardiologie, oftalmologie, psihiatru..); abia cand este dosarul gata si noi suntem de acord sa-l luam de atunci el pleaca legal la noi!!! Dupa ce il aducem acasa urmeaza o perioada de 3 luni...timp in care consilierul social vine si vede cum se integreaza copilul, cum ne-am acomodat noi cu el...dupa 3 luni se intra iar in comisie (dar numai tipa care se ocupa de noi) si se aproba dosarul sa mearga in instanta si sa porneasca adoptia...adoptia la tribunal va consta in cateva audieri...mama naturala a copilului nefiind prezenta pentru ca a fost decazuta din drepturi...deci nu mai are ce cauta acolo!!! Si in instanta mai dureaza cam 3-4 luni pana la sentinta definitiva...depinde de cat de rapizi sunt!!!

Am sa transmit mesajul acuma...ca mi-e teama sa nu care cumva sa mearga prost reteaua si sa nu-l mai pot trimite... am scris mult si n-am chef sa-l pierd...daca mai aveti intrebari...astept raspuns...acuma sunt experta!!!

Claudia in curand mamica, nerabdatoare!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claudia_a spune:

Continuarea...normal ca am uitat sa zic cate ceva...
Apoi ne-a mai intrebat pe fiecare: ocupatia, locul de munca actual si cele trecute, anii de munca si varsta, daca am mai fost casatoriti, parinti daca traiesc, frati surori, hobby-uri, boli grave, ce anume dorim fata sau baiat, varsta copilului pe care il vrem, daca vrem sa cunoastem identitatea parintilor naturali, cum ne-am gandit sa ii zicem la un moment dat (si aici zicea ca legea obliga parintii ca la o anumita varsta sa i se spuna starea lui initiala...si consilierul social daca vrem noi are obligatia sa informeze copilul despre asta...)...
Apoi ne-a intrebat cate proprietati avem, adica casa masina marca masinii... a intrat putin si in dormitor...a constatat ca e o camera luminoasa si cu multi mutzulache si gata!!!! noi avem apartament cu 2 camere...nu a comentat ca sunt numai 2 si nu exista camera copilului separat!
Si gata...a plecat ...si a ramsa sa ne mai intalnim dupa testul psihologic la prima comisie!!!
A stat cam o ara jumate...oricum a trecut foarte repede!!

Aissa fii tare ca e simplu...si sa pui multe intrebari...orice te framanta!!

Claudia in curand mamica, nerabdatoare!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adivio spune:

Bravo Claudia, ai vazut ca nu e greu! acum tot inainte!
stii ce n-am inteles, de ce e obligatoriu sa i se spuna copilului?
Oare sa prevada legea expres asa ceva? Liliana, poate ne lamuresti tu?
Noi am hotarit sa nu-i spunem si chiar am intrebat-o pe doamna de acolo daca vechiul certificat de nastere se mai pastreaza( desi era scos tot de noi, dar fara numele nostru) si ea a zis ca acela se arde iar la dosar nu are nimeni acces, e secret.

Adivio&Ioana-nazdravana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aissa spune:

Adivio, da, eu stiu ca trebuie sa ii spui copilului "cand e la o varsta suficient de mare sa inteleaga"
Claudia, bine ca ai trecut de asta. Mi se par atat de multe etape....
Saptamani peste saptamani, luni peste luni.... Oare cand va veni ziua in care sa fie cu totul al tau, sa nu te mai caute nimeni, sa nu te mai intrebe nimic? Macar sa ne vedem noi trecute de primele faze si sa avem bb acasa. Daca nu esti hotarat in privinta sexului e vreo pb? Noi am fi inclinati sa luam o fetita, dar nu o putem pune ca o conditie obligatorie. Vrem orice, sanatos sa fie.
Si noi tot 2 camere avem, dar nu cred ca e o pb. Abea astept sa vina si la mine si sa vb cu ea, sa aflu mai multe.
In concluzie: ce crezi, facem sarbatorile in 3 anul asta?
Va pup, mai vorbim..


Aspiranta la statutul de mamica!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ponicid spune:

Da este prevazut prin lege sa-i spui copilului. Nu am vazut insa sa fie prevazuta si pedeapsa pentru nerespectarea ei.
Eu cred totusi ca este mai bine sa-i spunem copilului. Nu poti trai in minciuna toata viata. Mi se pare mai complicat sa minti decat sa gasesti metode ca progresiv sa-l obisnuiesti cu acest gand.

Daniela, mamica de Ana-Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claudia_a spune:

Aissa draga...nu e problema daca nu esti hotarata in privinta sexului...nici noi nu suntem...insa ne zicea ca este criza de fetite ...sunt numai baietei...si deocamdata au doar 3 baietei in perioada de 45+30 zile...adica cam peste o luna se declara abandonati! Poate unul dintre ei e chiar al nostru...oricum cum vom avea atestatul mergem sa-i vedem!

Clar ca pana in sarbatori il avem acasa...pai mai este maxim o luna pana luam atestatul...apoi analizele lui in maxim o saptamana si apoi...incepe fericirea adevarata...vine bebe acasa!!Eu cred ca pana in noiembrie e acasa cumintel cu parinti care sa-l iubeasca mai mult decat orice pe lume!!!
Noi oricum am planificat botezul in decembrie, de Craciun!!

Claudia in curand mamica, nerabdatoare!

Mergi la inceput