Albumul mamelor si tatilor singuri

Raspunsuri - Pagina 17

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns valcampan spune:

Ma inscriu si eu in acest club. Strasnica ideea ati avut si multumesc pe acesta cale tuturor care, desi nu sunt in acesta situatie, au intrat aici si au lasat mesaje de incurajare.
Sunt o mamica singurica cu o minune de baietel pe nume Petru - David ce a implinit in acesta luna un anisor. Despre tatal copilului nu vreau sa dau detalii pt ca nu vreau sa credeti ca barbatii pot face si ceea ce a facut el , cert este ca plecat de linga noi cind David facea 2 luni si ne bine fara el. Ajutorul meu este mama mea, care isi iubeste nepotelul la nebunie . Tatal copilului meu este plecat acum din tara, ma suna, ma ajuta si el din puct de vedere finaniciar dar cale de intoarcere nu vreau sa aiba pt ca nu pot ierta toate magariile ce le-a facut. Ma bucur chiar ca nu mai suntem impreuna si mai ales imi doresc sa fiu mereu sanatoasa alaturi de copilul meu.
Va imbratisez cu drag !

Poze cu noi la http://photos.yahoo.com/valy_david2005

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elemer spune:

Buna tuturor

am incercat sa trimit poza pe adresa data,dar nu-am reusit,raspuns-nu exista adresa aceea.
Unde se pot vedea pozele mamicilor singure.
Inca nu sunt tatic,dar as vrea.
Elemer

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Simonaci79 spune:

Buna seara! Ma primiti si pe mine in clubul vostru??? Eu sunt Simona, am un baietel in varsta de un an si 2 luni si sunt singura de 4 luni si imi este f bine asa....

Sa fac si eu un rezumat... Si eu si fostul meu sot ne doream f mult un copil (cel putin asta afirma el...) care a aparut in cele din urma in viata noastra!! Problema principa a fost ca el era f gelos, mergea pana la paranoia si argumente ilogice, scenarii inventate si lipsite de sens.... Cert este ca m-a acuzat in repetate randuri ca baietelul nostru nu este al lui..... iar de cand s-a nascut nu s-a implicat decat financiar in cresterea lui considerand asta mai mult decat suficient si multumitor... Nu mergea in parc, nu se juca, nu participa la nici o activitate impreuna cu copilul " din lipsa de timp" sau motivand ca "e obosit si tb sa se relaxeze"... Pana la urma, atunci cand baietelul nostru avea 10 luni, l-am luat in brate si inima in dinti si am plecat la parintii mei. Divortul s-a finalizat din prima infatisare o luna mai tarziu, pt ca deodata el nu mai dorea nici custodia copilului (pe care ma ameninta ca o va solicita si ca voi vedea eu ca baietelul va ramane cu el...) si nici nimic altceva (si normal, ca nu am cerut partaj iar lui i se pare normal ca nu am plecat de acasa decat cu hainele mele si lucrurile copilului, lucru normal pt el ca doar "el castiga mai mult si eu nu aveam dreptul la altceva, ca daca il supar imi taie chitanta pt intretinere si chirie pt per in care am stat la el...") De atunci a venit de 2 ori pe sapt o per si mai nou o data, dupa un scandal monstru pe care l-a facut pt ca am indraznit sa merg in concediu cu copilul in "ziua lui de vizita" (pe care el a stabilit-o ca nici program de vizitare nu a solicitat la tribunal...). Bani imi da strict pensia de intretinere, o per ii mai lua cadouri, apoi mi-a spus sa ii comunic ce are copilul nevoie... I-am comunicat si ... pauza.... dar nu de asta avem noi nevoie.....

Finalul este ca noua ne e mult mult mai bine, Mario este f fericit si nu a mai avut nici un motiv de plans isteric pt ca din senin a izbucnit un scandal monstru...., eu sunt linistita si fericta ca nu mai tb sa dau socoteala si pt faptul ca respir si ca nu mai mai injura sau piseaza la cap nimeni si ca ma pot bucura in liniste de copilasul meu......

Imi cer scuze ca m-am intins asa mult.... Sper ca nu v-am plictisit prea tare...Oricum, eu va doresc tuturor multa putere si succes si multi pupici mamicilor singure si puiutilor lor!!!!!!!!!!!!!!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mari_paun spune:

Trimise - 19/07/2004 : 12:15:24
--------------------------------------------------------------------------------

tuturor mamicilor!
cautam ceva pe internet si din intamplare am dat peste acest site care mi se pare destul de interesant si util...
sunt o mamica singura , am o fetita de 2 ani si 5 luni...
Povestea mea e destul de ...lunga, insa o sa incerc s-o relatez pe scurt...
Am fost casatorita 6 ani...Ema (fetita mea) s-a nascut intr-o zi de februarie in 2002, prin cezariana pt ca nu voia sa mai iasa... la 9 luni si 3 saptamani... a fost rezultatul multor investigatii, tratamente si drumuri la bucuresti... din fericire scopul a fost atins , am un copil minunat si kiar daca o cresc singura...ma simt implinita... tatal ei nu mai sta cu noi de cand avea 9 luni..insa ...de ceva vreme se intereseaza mai mult de ea si se ocupa ...material. fiecare avem viata noastra insa copilul e motivul pt care ne intalnim si ne sfatuim, iesim cu copilul in parc, la cumparaturi, la cofetarie...
Ema e un copil destul de rasfatat si desi are aproape 2 ani jumate , nu vorbeste decat mama si papa...in rest prostioare de copil...
cam atat...
Mari


asta scriam in urma cu 2 ani...
acum asta este povestea povestea Emei
Mari, mami de Emapoze cu Ema

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Nicoledream spune:

Buna seara...ma alatur si eu viitoarelor mamici singure...nu am fost casatoriti....eu astept un bebe...are maxim 4 saptamani....m-am trezit singura si insarcinata....vad ca pe aici sunt si au fost mai multe femei in situatia mea....Nu stiu ce sa fac...of! e atat de greu...mereu mi-am dorit un copil, dar mi-am dorit sa-i ofer tot: o familie iubitoare, o casa, un patut cald...si iata-ma pe mine femeie singura, cu un salariu de nimic intr-o garsoniera inchiriata...Voi reusi oare sa imi ingrijesc copilul?
Gandul sa renunt la el imi da o neliniste ingrozitoare....
Gandul ca se va naste :) imi da o bucurie imensa, ma umple de fericire....
Nu am avut curajul sa vorbesc cu familia mea...poate ma vor alunga...habar n-am....nu stiu ce se va intampla la serviciu...Of! chiar nu stiu ce imi va aduce ziua de maine....Stiu doar ca Dumnezeu mi-a daruit un inger si trebuie sa-l apar cu orice pret....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olga_guess spune:

Simt nevoia sa ma alatur si eu voua, mamicilor singure. Noi doua, eu si Didi, ingerasul de fetita care luna trecuta a implinit 5 ani, am ramas singure in urma cu patru ani atunci cand "tatal grijuliu" si-a dat seama ca cel mai important lucru in viata este distractia. Dar alegere mai buna nu putea face decat sa plece de langa noi. Ne descurcam de minune si putem spune k suntem puternice si k nu avem nevoie de unul k el. Asa k fruntea sus si daca asa vrea Dumnezeu trebuie sa ne crestem copiii si singure

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns octav645 spune:

Un tatic singur ,in premiera : 34 ani,bebe de 3 ani,in curs de recuperare dupa un accident.Fetelor,vad ca multe dintre voi au fost parasite de soti cand erati gravide,adica intr-un moment greu si de neputinta fizica de a va apara.Foarte josnic!Eu va inteleg.Mai bine ca a-ti scapat de astfel de parteneri ACUM decat mai tarziu.Asa e?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ANDREEEEEA spune:

DACA TOT AM POSTAT PE AICI M-AM GANDIT SA MA SI INSCRIU!...SUNT MAMICA SINGURA,ACUM DEFINITIV!...NU AM AVUT NICI CEA MAI MICA INTENTIE SA RAMAN ASA DAR DIN PACATE N-AM FOST EU CEA CARE A DECIS CE-I MAI BINE PENTRU TOTI.AM 25 DE ANI SI-MI CRESC FETITA FARA TATA DAR NU SINGURA CACI AM PARINTI MINUNATI CARE M-AU AJUTAT SI MA AJUTA ENORM!AR FI MINUNAT SA AIBA TOTI NOROCUL PE CARE L-AM AVUT EU,CU PARINTII MEI CARE M-AU SPRIJINIT MEREU!GHINIONUL A FOST SA AM O VIPERA DE SOACRA,SI VORBA CUIVA DE PRINTRE NOI,DIN PACATE NU SE POATE PRONUNTA DIVORTUL DIN VINA SOACREI.........SI AM DIVORTAT DAR EL A RAMAS TATAL COPILULUI NOSTRU SI S-A INTERESAT DE FETITA(ALEXIA) CAT A FOST BINE.DUPA NICI DOI ANI DE LA DIVORT A AVUT UN ACCIDENT CARE L-A IMOBILIZAT LA PAT UNDE A ZACUT CA O LEGUMA PANA S-A INDURAT DUMNEZEU SI L-A SCAPAT DE SUFERINTA SI DE NEPASAREA PARINTILOR...A MURIT,LA27 DE ANI IN CASA UNEI BATRANE CARE L-A LUAT LA EA CA CEI DE LA SPITAL NU L-AU MAI PUTUT TINE INTERNAT.PROVENEA DINTR-O FAMILIE CU SITUATIE F.BUNA IAR EU CONTINUI SA CRED CA A MURIT CA UN CAINE CU TOATE CA N-A MERITAT...ASTA A FOST IN URMA CU O LUNA IAR DE ATUNCI NIMENI N-A MAI CAUTAT-O PE ALEXIA...NICI PANA ATUNCI NU O CAUTAU SI NU M-AI DAT NICI UN CAP DE ATA DAR ACUM CONSIDER CA-I CU ATAT MAI GRAV CACI ESTE TOT CE A RAMAS IN URMA TATALUI EI.. NU MA LAMENTEZ CACI NU-I FELUL MEU DAR ESTE STRIGATOR LA CER.. SI MA DOARE SUFLETUL PENTRU EA CACI ESTE MICUTA SI NU INTELEGE DE CE N-O CAUTA SI UNCHIASUL,BUNICUL CELALALT...BUNICA DIN IT... CAM ATAT DESPRE SINGURATATEA MEA!MERGEM MAI DEPARTE,SI LE-OM DUCE PE TOATE CATE NE SUNT DATE SA TRAIM UNII DEVIN NIMIC DUPA MOARTE ALTII MULT MAI DEVREME!

Draga Andreea, te rog nu mai pune atatea puncte intre propozitii (am sters cateva zeci de puncte) si nu mai scrie cu majuscule, e contrar regulamentului.
Multzumesc pentru intelegere
Lorelei_19, moderator

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miris_ spune:

andreeeeea, imi pare rau pentru cele intamplate. trist.... imi pare rau si pentru ca fetita ta tanjeste dupa rudele ei si acestea....nu se intereseaza de ea. poate este din cauza suferintei, o reactie de moment, insa cand isi vor da seama ca fetita ta este ceea ce le-a mai ramas de la fiul lor (in afara de amintirea lui), cu siguranta se vor interesa de ea si vor veni sa o vada. fii tare



Cristina si Mihnea Stefan

In lucruri simple ma regasesc si cand zambesc si cand traiesc si doar o clipa imi e de-ajuns sa visez...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Yagmur spune:

Buna,
Ma alatur si eu grupului....
Sint o mamica singura de cand eram in luna a 6-a; nu am fost casatorita cu tatal copilului (planuiam sa ne casatorim la anul). Tatal insa a preferat sa plece si sa-si traiasca viatza boema de muzician folk.. si asta a fost...
O sa-mi fie greu, stiu asta, eu fiind din Bucuresti si lucrand in Cluj, dar sper sa-mi pastrez energia care ma caracterizeaza si sa gasesc puterea sa ma descurc singura. Acum ma pregatesc pentru nastere, sper sa stea o prietena cu mine in primele saptamani... ca altfel nu stiu cum as putea sa fac fatza...
Capul sus pentru ca viatza merge inainte si cu bune si cu rele...
PupiciYagmur 35+ bebe Luca

Mergi la inceput