Intre zambet si suspin

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns alinamoro spune:

Multumesc si eu Rachel .Citesc in fiecare zi ce scrii,dar nu prea am timp sa postez,ma bucur ca-mi fac timp sa citesc.

alina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rachel owen spune:

Speranta arzatoare

De cinci zile zac in pat
Cu temperatura pana la 40 de grade,
Nestiind daca am febra tifoida sau
Vreo viroza.

Aiurez.
Daca sun friguri? As putea sa mor.
Doamne, oare sunt gata sa mor?
Da, m-am hotarat, sunt gata.
Dar copiii, sotul meu?
Cine-o sa aiba grija de ei?

Mintea-mi hoinareste.
Dar, vai ce ma mai doare capul!
Doamne, de ce sufar atat?
Cu febra asta mare parca L-as bate pe Dumnezeu
Ca ma face sa sufar atat.
Apoi strig disperata:
Te rog, Doamne, fa-ma bine!

Ma gandesc la altii care sufera
Fara vreo speranta
Intr-o lume nunorocita,
Fara sa stie incotro sa mearga.

Dar, stai, ce zic eu?
Oare n-am nici o speranta de fac din
Suferinta asta sfarsitul lumii?
Oare nu-L am pe Hristos, care i-a facut pe orbi sa vada,
Pe schiopi sa umble, pe bonavi sanatosi?
Nu-L am pe Hristos, speranta unei lumi bolnave, suferinde?
Da, chiar Il am!
Si mai am si o misiune.
Sa-L fac cunoscut nu doar alor mei,
Ci si celor din jur.

Trebuie sa continui!
Boala asta mica nu trebuie sa ma dezarmeze!

Asa cum zac in pat, tot cu febra, inima-mi
Arde – arde de speranta!

Si ma intreb:
Arde si inima ta de speranta?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmen spune:

RISCURI

A rade iseamna a risca sa pari drept nebun
A plange inseamna a risca sa pari drept sentimental
A te intinde dupa altcineva inseamna a risca implicarea
A-ti expune sentimentele inseamna a risca sa te expui pe tine insuti
A-ti expune ideile si visele tale inintea unei multimi inseamna a risca pierderea lor
A iubi inseamna a risca sa nu fii iubit in schimb
A trai inseamna a risca sa mori
A spera inseamna a risca sa disperi
A risca inseamna a risca sa esuezi.


carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alba spune:



&
Corina & Darian,tot mai nazdravan...(4 ani si 6 luni)



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns conchita spune:

quote:
Originally posted by carmen
A-ti expune ideile si visele tale inintea unei multimi inseamna a risca pierderea lor



wow, asta mi-a placut cel mai mult, pot s-o fur de semnatura?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmen spune:

quote:
Originally posted by conchita

quote:
Originally posted by carmen
A-ti expune ideile si visele tale inintea unei multimi inseamna a risca pierderea lor



wow, asta mi-a placut cel mai mult, pot s-o fur de semnatura?




Cu siguranta, oricum nu-mi apartin; si mie mi-au placut foarte mult.
Numai bine.


carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmen spune:

quote:
Originally posted by carmen

RISCURI

A risca inseamna a risca sa esuezi.


carmen



Imi cer scuze, am gresit; ana ma tot tragea de la computer si nu am fost atenta.
A incerca inseamna a risca sa esuezi.


carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rachel owen spune:

DEMISIE OFICIALA

Subsemnatul, va aduc la cunostinta demisia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv.
Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.
Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.
Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.
Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu fac la fel.
Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla. Atunci cand tot ce stiam se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.
Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam.
Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.
Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa…
Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate, care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.
Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?
Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?
Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.
Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetii echipajului „Speranta”, navigand cu „Toate panzele sus” si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.
Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!
Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.
Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asiguraride sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: „Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?”, deoarece acum stiu: vreau sa fiu copil.
Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic – Arap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.
Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.
Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de adult. Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.
Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate si sa stau in bratele Lui Isus. Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa cresc … mic!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:



Cu drag,
Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rachel owen spune:

1 Corinteni 13
pentru cei care lucreaza in domeniul sanatatii

„Acum dar raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea”- 1 Corinteni 13:13

Chiar daca as fi om de stiinta celebru sau un medic renumit si as avea afisate in biroul meu multe diplome si distinctii, chiar daca sunt considerat un foarte bun profesor si un vorbitor convingator, daca nu am dragoste, cuvintele mele nu valoreaza nimic mai mult decat un gong zgomotos sau un clopot rasunator.
Chiar daca am darul unui medic internist extraordinar, punand diagnostice dificile si intelegand toate misterele corpului omenesc, si chiar daca as comunica foarte bine cu pacientii mei, ca sa-i fac sa adopte schimbari in stilul lor de viata, dar nu am dragoste, sunt un nimeni.
Chiar daca mi-as investi toti banii, ca sa ofer cele mai bune conditii si sa cumpar cel mai bun echipament, chiar daca as avea cei mai buni angajati, care sa-mi trateze pacientii, chiar daca mi-as dedica tot timplu ingrijirii lor, chiar pana la punctul de a-mi neglija familia sau pe mine insumi, si daca n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Dragostea este medicamentul naturii. Este naturala si nu slabeste sistemul imunitar, dimpotriva, il intareste. Dragostea poate fi combinata cu mai multe remedii; este un catalizator extraordinar. Dragostea indeparteaza durerea si mentine viata la cote optime. Dragostea este tolerata de oricine, niciodata nu cauzeaza reactii alergice sau intoleranta.
Medicamentele noi vin si trec. Ceea ce este considerat bun ieri poate fi nefolositor astazi. Ceea ce este considerat bun astazi, poate fi fara valoare maine. Dar dragostea a trecut testul timpului; va fi eficienta intotdeauna.
Acum intelegem lucrurile doar partial, iar terapii noi sunt deseori doar experimentale, caci darurile noastre in cunoastere si descoperiri inspirate sunt doar partiale. Cand toate lucrurile vor fi intelese, doar atunci vom recunoaste adevarata valoare a dragostei.
Dragostea este cel mai bun agent care sa creeze relatie intre pacienti, rude si prieteni. Ne va ajuta sa actionam nu ca si copii, ci ca adulti ajunsi la maturitate.
Astazi multe adevaruri apar ca imagini obscure celor care lucreaza in domeniul sanatatii. Inca nu intelegem cum lucrurile Duhului lucreaza ca sa mentina viata. Dar intr-o zi, vom putea vedea foarte clar toate lucrurile.
Inca raman trei remedii de baza: credinta, nadejdea si dragostea. Cea mai mare dintre ele este dragostea!

Mergi la inceput