Passion ---Mel Gibson

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 14

gandacelu spune:

n-am vazut... n-am auzit...! eu nu-mi mai dau cu parerea aici... aaaaaaaaaaaaaa!!! (credeti ca pot??!!)

eu cred ca amandoua aveti dreptate (who cares?!)
nelke pune intr-un fel bine problema (valabila numai in cazul filmului de fata): opera de arta, de la trakovski citire, trebuie sa deschida o dimensiune spirituala in om, sau s-o aprofundeze (daca era deschisa deja)
daca un film despre Hristos provoaca atacuri de cord, cosmare si, subliniez din plesu, este interzis copiilor, (citez din plesu) "poate fi ceva mai demonic?" (ca un film despre Iisus sa fie intersis copiilor)

in alta ordine de idei, da, Hristos a suferit intocmai cum a fost prezentat acolo... desi maniera exagerata de a prezenta niste fapte reale (asadar cu maniera e o problema) a declansat, din pacate, efectul contrar: al necredintei in fata "manipularii" cu efecte speciale (am simtit acelasi lucru, m-am simtit manipulata, obligata sa "cred"! noroc ca sunt credincioasa si m-am tinut tare in libertatea mea de a alege credinta!!!)

pe de partea cealalta, conchita are iar dreptate, dar eu as zice ca in general, si nu in particular, nu in cazul filmului de fata... pentru ca in general, o opera de arta e o oglinda si cu ce ramanem din ea, aia suntem... de asta ne si confruntam cu arta, ca sa ne descoperim pe noi... dar cum, dupa mine, filmul lui mel nu e arta... ziceam ca tac??!! gata! am tacut!!!

http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=8697&cid=5405

biankita spune:

Am vazut filmul chiar in Saptamana Patimilor
m-a shocat
filmul asta e ca o sperietura care te opreshte din sughitzat
sau ca o galeata de apa rece cand dormi

consider excelent filmul , bine facut shi bine documentat
insa pe mine m-a durut shi-n maduva oaselor.

cred ca este un film facut pentru cei care s-au pierdut in drumul spre credintza
l-ash mai vedea odata shi cu sigurantza il voi cumpara pe dvd.

biankita

Anima spune:

Buna! Am vazul filmul simbata seara - e adevarat, este foarte violent, am avut impresia ca intentia este de a agresa spectatorul, insa, da, ca realizare este de remarcat. Nu aveam nevoie de atita violenta ca sa intelegem suferinta lui Isus, totul mi s-a parut dus la extrem; este posibil sa se fi intimplat chiar asa, insa, chiar si in cazul asta, de ce atita violenta afisata pe ecran? Ma gindesc poate Mel o fi vrut sa socheze si a reusit, dar, din punctul meu de vedere, doar atit. Si a socat atit de mult, incit publicul din sala a fost extrem de cuminte, sper deosebire de reactiile obisnuite. Ce am invatat din aceasta versiune, spre deosebire de celelalte? Pai ... nimic, din pacate. Nu ma aflu de partea criticilor favorabile, dar nici de partea celor nefavorabile...

cataghe spune:

Pentru ca s-a discutat si despre cum vede un evreu filmul, uitati-va si aici:

http://www.expres.ro/divertisment/?news_id=152290

Pupici,

Catalina.

This is the first day of the rest of my life!

gandacelu spune:

quote:
Originally posted by cataghe

Pentru ca s-a discutat si despre cum vede un evreu filmul, uitati-va si aici:

http://www.expres.ro/divertisment/?news_id=152290

Pupici,

Catalina.

This is the first day of the rest of my life!

i feel good!

http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=8697&cid=5405

puffy spune:

eu am vazut filmul si singura mea intrebare e cum de ne mai suporta dzeu pe acest pamant.raspunsul il stiu.ne iubeste, suntem creatia lui.dar parca e prea mult.am vb cu preotul despre acest film si mi-a spus ca e exact ca in CARTE.singurul lucru de care nu scrie e partea in care corbul mananca ochiul talharului.pe noptiera langa pat am si cartea cu patimile lui Hristos.e mai mult un fel de statistica.io ma intreb, chiar a numarat cineva picaturile de sange, loviturile de bici?!??ptr ca sunt date in cifre exacte.pe ce se bazeaza??in fine, tot ce este legat de religie e discutabil.fiecare dintre noi are o opinie , un punct de vedere care se bazeaza pe educatia din familie, pe cartile citite si f mult pe credinta.

puffy

Elenalove27 spune:

eu inca nu am vazut filmul dar sigur vreau sa il vad , la cinema nu am timp sa ma duc ca nu are cine sa imi stea cu bebe...vreau sa va intreb ceva-
-cum a-ti vazut filmul pe calculator(computer)?
Multumesc mult

Elena Alvaro Alvaro-Daniel http://community.webshots.com/user/elenalove27

danateo spune:

Astazai am primit pe mail un comentariu al lui Andrei Plesu referitor la film... Stiu ca am sa dezamagesc pe multe dintre voi, dar ca sa fiu sincera, sunt de acord cu el in multe privinte!

Mel Gibson a reusit sa faca un film despre Iisus Christos în care Dumnezeu lipseste. Transcendenta nu se manifesta decît vag meteorologic (nori, ploaie, cutremur) sau în varianta demonica. Din cînd în cînd, un vampir palid se strecoara printre protagonisti pentru a semnala nelamuritilor de unde vine raul. În rest, e vorba strict despre ce se poate face cu un corp omenesc, daca vrei sa provoci oroare. Însusi chipul lui Iisus e scos din scena cam dupa zece minute de la începutul filmului: un ochi, umflat de bataie, se închide, celalalt e înecat de sînge. Portretul e înlocuit cu o fleica descompusa care, la rastimpuri, geme. Biciuiri prelungi, în care pielea explodeaza spectaculos, dezvaluind, în sectiune, întreaga anatomie subepidermica, lovituri îndesate, cu scule ingenioase sau cu pumnul detalii de crucificare duse pîna la pedanterie, totul înghesuit într-un prim-plan obscen, totul "documentat" cu exactitate. Sîngele tîsneste gros, tendoanele crapa sub piroane prost ascutite, asistenta - evreiasca si romana -jubileaza grotesc, cu rînjete stirbe si priviri cleioase. Iisus nu e "victima" misiunii Lui, nu sufera din cauza pacatelor omenesti. E pur si simplu un om cumsecade care are ghinionul de a încapea pe mîna unor sadici.
"Strategia" regizorala e transparenta: se face o reconstituire riguroasa si amanuntita a faptelor, asa încît spectatorul sa priceapa cît de mult a suferit Iisus si sa se umple de o mila infinita, respectiv de o credinta reîmprospatata. Ideea subiacenta este ca ne-am pierdut credinta pentru ca am încetat sa ne mai reprezentam durerea teribila pe care o provoaca un cui batut în palma (sau la încheietura ei). În aceasta logica, orice nefericit care face fata unei torturi fizice trebuie sa devina obiect de cult. Iar relatia cu Dumnezeu este de tipul compasiunii oripilate pe care o stîrneste contemplarea, la morga, a unui trup sfîrtecat salbatic.
Ambitia exactitatii este, de la bun început, un mod de a suspenda problema credintei. Adevarul celui care crede nu este o ecuatie, iar Evangheliile nu sînt reportaje. Refuzul sistematic al lui Iisus de a face minuni e tocmai refuzul de a reduce transcendenta la dimensiunile demonstrabilului. Religia este, prin definitie, relatia omului cu inevidenta, asumarea unui mister care nu se poate nici analiza, nici clasa, nici dovedi stiintific. Evangheliile - si cartile sacre, în general - practica nu întîmplator minimalismul, expresia laconica, elipsa. Revelatia nu e locvace, drept pentru care "adevarul" ei nu poate fi documentat gazetareste. A fi exact în acest domeniu e a respecta litera textului revelat, nu a face reconstituiri muzeografice pe cont propriu. Iar textul revelat, cînd e vorba de rastignire, e sec pîna la abstractiune: "dupa ce [Pilat] L-a biciuit, L-a dat sa fie rastignit". Se aminteste scurt de bataie si batjocura, dar accentul nu cade pe cruzime, ci pe sminteala si pe ordinea pre-scrisa a evenimentelor. În versiunea Ioan, se povesteste ca lui Iisus nu i s-au zdrobit, dupa obicei, fluierele picioarelor "ca sa se plineasca
Scriptura: Nici un os nu I se va zdrobi". Decizia de a muta istoria sacra din registrul Realului semnificativ în acela al realitatilor anecdotice sfîrseste, inevitabil, în derizoriu si trivial. Las la o parte capcanele, grotesti, în care cade exigenta preciziei. În filmul lui Gibson se vorbesc aramaica si latina. Dincolo de obiectiile pe care le pot face (si le-au facut) filologii, e imposibil sa nu te amuzi cînd Pilat, jucat de un excelent actor bulgar, etaleaza o latina cu un delicios accent slav. Nici minunata noastra Maia Morgenstern n-a fost bine sfatuita. I s-a spus, probabil, ca fiind sfînta si avînd pre-stiinta sau intuitia trans-umanitatii lui Iisus, ea nu trebuie sa perceapa atrocele Lui suferinte cu un banal patos lumesc. În consecinta, o vedem afisînd mereu un soi de indispozitie sobra, pendulînd între stupoare si insensibilitate.
Mel Gibson pare sa creada ca principala isprava a lui Iisus e capacitatea de a încasa. Faptul ca El e Fiul lui Dumnezeu se vede mai cu seama din uriasa Lui, supraomeneasca, rezistenta la durere. Se poate spune ca filmul ilustreaza felul de a se raporta la transcendenta al unui ins (si al unei epoci) pentru care carnea a devenit cer, singurul cer accesibil. E o optiune riscanta. Rastignirea era o procedura greu de suportat, dar nu e sigur ca nu s-au inventat, "în zbuciumata noastra istorie", proceduri de tortura cel putin la fel de sinistre. Sînt oameni, oameni oarecare, a caror "Golgota" a fost inimaginabila. Nu în ascutimea durerii stau sensul si unicitatea rastignirii lui Iisus, ci în identitatea amutitoare a Celui rastignit. Cel rastignit e Dumnezeu însusi si El o face din prima zi a întruparii Sale pîna astazi. Nu trupul si sîngele, ci trupul devenit pîine si sîngele devenit vinul vietii, acesta e misterul crucificarii. La acest mister, Mel Gibson nu are acces. Baiat istet (si prostut), el a esuat rapid în eficacitate comerciala. Aud ca aduna bani seriosi vînzînd cópii (exacte) dupa piroanele rastignirii, montate pe un lant de pus la gît.
Daca e sa rezum enormitatea demersului sau regizoral într-o fraza, as
observa ca, în multe tari, filmul e interzis minorilor. Nu-mi pot imaginao mai pacatoasa dracovenie, decît sa faci un film despre Iisus pe carecopiii n-au voie sa-l vada.

Andrei PLESU

Dana si bb Matei
http://www.geocities.com/bebe_matei

DanaR spune:

Scrisoare de dragoste

Iar esti singur? Ai fost vreodata cuprins de sentimentul singuratatii ? Este sentimentul care produce cea mai mare durere. “Off , nu vreau durere ! M-am saturat sa fiu iarasi singur. “ Oamenii se simt singuri chiar cu cei dragi langa ei uneori… De ce oare ?
Nu este nevoie sa-mi vorbesti despre prieteni nici despre relatii de prietenie. Acest produs este pretutindeni si nu este unul nou. El este unul din cele mai vechi sentimente.
E toamna, frunzele incep sa cada.Uite, priveste si tu una cate una se desprind din ramurile copacilor care nu de mult erau de un verde viu. Vantul, ploia si gerul sunt frati impreuna acum, iar pasarile au incetat sa mai cante. De ce ?
Diminetile au inceput sa fie din ce in ce mai reci. Poate te-ai trezit prea devreme, sau prea tarziu sa poti face o constatare reala a evenimentelor care te-au luat parca prin suprindere - nu ?.
Nu esti nici rece, nici fierbinte, esti p! rea sigur pe tine sa ti se spuna cum te simti . Dar vai ! Fiecare clipa care trece este o rana in inima MEA, este ceva care imi sopteste ca timpul de a fi impreuna fericiti, este pe sfarsite sau este gata sa inceapa.
Nici nu stiu cand anume am fost fericit, atunci la Inceput, acuma… sau MAINE .
Departe de tine, departe de frati, undeva pe la mijlocul timpului am cautat sa gasesc impreuna simtirea, cu ei, cu tine, si cu cei pe care-i iubesc. Am pribegit doar singur printre stele, desi erai cu mine si tu, si ei si voi toti.
Ai plecat prea devreme de langa MINE, ascultand o alta voce, si un alt Stapan. Atunci am hotarat sa iti iau inapoi hainele MELE, deoarece nu se mai potriveau cu faptele tale.
Te-am invatat sa asculti de mine “din Dragoste “ dar n-ai vrut. Imi era atat de dor sa te revad in fiecare dimineata, sa te privesc sa iti vorbesc si apoi se ne rugam impreuna. Atunci cand tu ai ales sa fi stapanul tau propriu, ai ramas fara hainele MELE de slava, acele haine ca! re nu se sifonau si nu trebuiau parfumate niciodata, si care sunt albe si astazi.
Le mai pastrez pentru tine si astazi, undeva in vestiarul sanctuarului din aur. Poate vei dori inca o data sa fim impreuna, aici sus langa MINE.
Apoi ai ramas singur, nu pentru ca Eu am plecat de langa tine, ci pentru ca tu nu m-ai ascultat pana la capat. Aveam pregatit pentru tine o vesnicie, am creat lumea si a fost pentru tine ca un cadou - viata vesnica !
Ce sigur erai pe ceea ce altii iti sopteau despre MINE, dar era o minciuna si te-ai convins pana la apusul soarelui ca EU aveam dreptate in toate.
Ai ales fara MINE si ai ramas singur in noapte... aproape de moarte ! Fara haine, fara slava, fara vesnicie, fara eden si ce este mai dureros ai ramas SINGUR fara Mine. Te-ai ascuns repede si ti-ai facut rost de haine, dar ... nu erau de durata . Au murit la fel de repede ca si tine, ca si frunzele care se ofilesc astazi ...stii de ce? - Tu esti de vina . Din cauza ta mor astazi florile ! si uite, cad iarasi frunzele.
Atunci si Eu m-am simtit singur fara tine, chiar daca ostile ceresti nu se puteau numara langa Mine.Tu erai coroana desavirsirii pentru tot ce am facut frumos pe acesta lume. Am plans undeva deoparte de tine fara sa stii, si am jertfit pentru tine animale nevinovate, cu sange si moarte, apoi ti-am croit niste haine din pielea lor.
Am vazut de departe pe frati tai, care te vor urma in timp, si la rau si la bine - am plans pentru tine pentru ei, pentru voi, pentru toti – dar ... nu m-a crezut nimeni.
Am venit la tine in vizita sa te ajut cu speranta, curaj, cu putere si viata si nu cu viata de care tu avei parte ci cu viata vesnica . Am venit la tine sa te salvez, sa fiu cu tine o clipa pentru ca erai singur in marea lupta. Mai stii cum m-ai primit tu acolo in lume ? Oh!!... undeva departe de centru, ferit de ochii multimii vroiam sa fiu doar Eu si cu tine.
Am venit pentru tine si tu m-ai respins ...m-ai urat , m-ai batut, m-ai scuipat... ! apoi stii bine unde m-ai pus pe un deal, afara ... sa stie oricine. Acolo in acea gradina unde EU fauream pentru tine salvarea, unul din fratii tai m-a vandut cu un sarut prea ieftin . Si tu .. . tu … tu ... aproape ca te-ai lepadat de mine, cand speram de la tine cel mai mult…
Asa a fost sa fie si Eu pe toti si buni si rai care erau si care va sa vina, erau cuprinsi in rugaciunile mele de iubire, din vesnicii. Din dragoste pentru toti am murit, pentru a fi iarasi impreuna, pentru ca tu sa nu mai fii singur .
Si EU am ramas singur ... o data - fara tine, fara fratii tai, fara prieteni, fara TATAL meu . Ce rau este sa fi SINGUR ! Te inteleg destul de bine chiar si astazi cu toate ca este mult de atunci de cand ne-am intalnit la tine acasa - pe pamant.
Ce bine ca TATAL meu m-a readus la viata dupa trei zile. Stii de ce ? Tot pentru tine !
Ti-am dat o SPERANTA ... chiar atunci cand ne-am despartit la poarta, martorii mei sunt heruvimii. Si ti-am spus sa ai grija de aceas! ta speranta.
Mai este si astazi in tine acesta speranta vie ?
Astazi cand privesc inainte, spre viitor, vad pregatit pentru tine o haina este cea mai scumpa haina. Este haina care poate sa iti acopere sufletul zbuciumat de lipsuri, greutati, sudoare si rusine.
Pacatul pot Sa-l iert doar EU, pentru oricine.
Este haina pregatita pentru tine, hai, imbrac-o vezi cum iti sta ? ... - bine ! Biruitor te vreau in fiecare ceas din zi si din noapte. Am pregatit un nume frumos si o coroana, pentru fiecare. De-abia astept sa ti-o asez pe frunte.
Vei fi iarasi rege, cel mai frumos si cel mai iubit dintre ingeri. Jertfa mea pentru tine vreau sa fie salvare - spre bine .
Este singura salvare, ... este unica in univers pentru tine !
Ma intreb pana cand vrei sa mai fi singur in acesta lume ! Deschide usa, usa care numai tu stii sa o deschizi pentru MINE : si lasa -Ma sa intru! Vreau sa nu mai fii singur !
Vin si sa te iau aici sus, in ceruri, sa fii cu mine o ve! snicie !

DanaR