Probleme cu soacra in ceea ce priveste bebe
Raspunsuri - Pagina 3
monaz. spune:
si inca ceva, nu stiu daca am punctat asta, cind nu ti-a inapoiat copilul in brate, a facut-o special ca sa realizezi ca nu e venita cu pluta si ca a observat de multa vreme comportamentul tau drept rasplata, si-a propus sa te scoata un pic din sarite ignorindu-te , chiar cu lucrul la care tinei cel mai mult, asta da dovada de imaturitate stiu, dar toti devenim copii cind vrem sa obtinem ceva cu orice pret si nu stim cum sa atragem atentia.
M
SIMONABB spune:
Monaz
Tu esti o draguta si o delicata pentru ca incerci sa vezi si partea psihologica a problemei, insa crede-ma ca exista persoane care nu pricep aluziile si trebuie sa le spui ce vrei DUR si REPETAT, altfel parca nici nu te aud.
Poti sa lucrezi cu manusi cu o doamna sensibila, dar cu o hoasca batrina si geloasa NU MERITA sa te chinui sa-i spui anumite lucruri avind grija sa n-o jicnesti. ( pentru ca in esenta de gelozie e vorba - esti o alta femeie in viata fiului ei, mai tinara si care are parte de mai multa atentie din partea lui decit are ea)
SIMONA
monaz. spune:
probabil ca ai dreptate, Simona, ti-am citit si istoria ta cu socrii si am certitudinea ca exista oameni care au un comportament execrabil si iti fac viata amara, dar eu am invatat sa ma analizez si autoanalizez si sa intorc situatia pe toate partile si sa o analizez si reanalizez pina sa o clasez la situatii fara iesire din cauza atitudinii negative a celor din jurul meu (socrii, cum ar fi). si eu cred ca socrii tai sunt irecuperabili, mai ales ca oricum nu te-au placut de la inceput. in cazul xenophorei insa cred ca lucrurile stau putin altfel, si da, totul tine de psihologia si trairile ei , respectiv ale soacrei in raport cu fetita/nepotica si chiar a relatiilor lor familiale, desiinexistente, se regasesc in rabufnirile fiecaruia dintre ei. de aici am pornit eu la psihanaliza (nu ca as fi specialista recunoscuta, doar asa din ce m-am confruntat eu cu viata). eu asa cred, femeia aceea sigur are nevrozele ei, xenophora e mamica de curind, deci si ea are temerile ei, trairile ei etc si am ajuns la concluziile la care am ajuns in mesajul de mai sus.
eu daca eram in situatia ta, nu cred ca as fi putut sa am o relatie normala si frumoasa cu sotul atita timp cit stiam ce cred si simt parintii lui despre mine. te admir ca esti puternica si stii ce vrei. cel mai tare mi-a placut cum ai reusit asa brusc sa ii temperezi tendintele dragastoase fata de bebe al tau cind i-ai lasat nr de cont sa depuna bani. a fost super. e limpede acum la tine ca dragostea bunicilor are limite.
M
Sobo spune:
Vin si eu cu o idee. Desi am si eu propriile probleme cu soacra e mult mai usor sa dai sfaturi decat sa le executi.
Incearca sa-ti dai intalnire cu soacra undeva pe teren neutru, in parc, atunci cand scoti bebele la plimbare. Poate ca asa isi vede nepotul si nu mai trece sa-l vada acasa la voi. Cu ocazia asta nu-ti mai face perchezitie prin casa. In parc ii spui ca bebe sta in carut nu in brate pentru ca se invata in brate, dar poate comunica si asa cu el destul. In felul asta tu stabilesti lungimea intrevederii.
Multa bafta si incearca sa tratezi problema cu mai multa indiferenta, nu-ti mai face asa mult sange rau ca nu te ajuta cu nimic. Ce nu inteleg eu este ca desi spui ca sunt niste oameni destul de reci cu propriul copil sunt atat de "comunicativi" cu nepotelul. Sotul tau a fost cumva crescut de bunici? Poate ca soacra ta vrea sa recupereze ceva ce a pierdut pe vremea cand era mama!?
Sobo si BB Dragos
danat spune:
Draga Xeno, cu toate ca nu am fost in situatia ta (Doamne fereste! Ptiu, ptiu) problema mea cu soacra este ca NU SE IMPLICA in cresterea lui bb!!! 
E adevarat ca ma ajuta din plin mama mea, sa-i dea Dumnezeu sanatate!!! Dar exista unele momente rare, cand nu poate sa vina mama si cand ar trebui sa fiu si eu plecata cine stie pe unde...ei si atunci trebuie sa renuntz pt ca soacra mea nu e in stare sa se ocupe de bb. Cand avea baiatul cam o luna a zis ca vrea si ea sa fie implicata, am sunat-o si am invitat-o a doua zi pe la noi (era intr-o sambata ca sa fie si fii-su acasa
) si i-am "prezentat" cu lux de amanunte, foarte politicos, cum se pune un pampers, cum se inclina biberonul, dar am vazut-o ca atunci cand ii explicam concentratia de lapte necesara pt prepararea biberonului, mintea ei zburase demult, nu era deloc concentrata....ca dupa cateva minute sa-mi serveasca o replica de genul" ia uite, ma apuc sa invatz la 60 de ani sa cresc copii".... So, ce pretentii sa am?!?!? Cind vine pe la noi, cam odata pe saptamina, se repede la bb, si-l ia in brate, il leagana, il smotoceste (ceea ce noi, ca parinti, ne abtinem pt ca dupa aceea, nu ne-am mai intelege cu el) si bineinteles ca dupa ce pleaca ea, mai intelege-te cu bb daca mai poti! Nu mai zic ca il deoache tare foc, ca are si ochii albastri!
Altfel, e o femeie tare de treaba, se ofera sa ma ajute la calcat la gatit, eu o cam refuz pt ca nu am chef sa se infiinteze prea des pe aici...recunosc ca sunt cam rea la faza asta....da' este mai bine asa!
Oare o cale de mijloc nu o exista?!?!?!
danat
http://community.webshots.com/user/danateu
pisi_ella spune:
Da...si eu sunt fff posesiva cu bb, e a mea si numai a mea ( si a sotzului, bineinteles ), eu decid ce fac si cum fac! Socrii mei nu stau in Bucuresti, ne vedem destul de rar...Si cu parintii mei, la fel. Asa ca o crestem singuri si Doamne, ce bine e! Fara sa ne zica nimeni sa-i punem caciula in casa sau fular la gura afara!! Ne mai zic la telefon, sau cand vin pe la noi, mai rar...Eu ma enervez rau cand aud sfaturi de-astea care nu mai sunt valabile sau cand fac comparatii intre "atunci" si "acum"...Imi spun intotdeauna punctul de vedere, subliniez ca e "copilul meu", ca ii dau sa manance ce vreau si cum vreau, ca ii dau papa la borcanele ( chiar daca "mama nu mi-a dat borcanele sau cereale" ), ca o imbrac cum cred eu de cuviinta, ca nu merg deocamdata cu ea la ei pentru ca au pisica si nu vor sa renunte la ea ( "ce-are, mai, pisica? Ce, nu cresc atatia cu pisica?")...Ca nu o sa o las la ei decat cand o fi la scoala, in vacanta, cat e mica, sta cu mine...Da, sunt posesiva, sunt "leoaica", cum zice soacra-mea...Sau sunt, pur si simplu...MAMA.
De multe ori bunicii tind sa-si depaseasca rolul. Trebuie sa punem piciorul in prag. Suntem copiii lor, intr-adevar, insa avem acum copiii nostri, pe care-i crestem cum vrem noi. Nu le pica bine cand le spunem asta, dar trebuie sa accepte.
_Ella & 
Emma
http://www.emmaandreea.3x.ro
Nora spune:
Eu cred ca s-au spus prea multe cuvinte dure legate de acest subiect!!! Dreptatea e intotdeauna undeva la mijloc, asa ca... Si eu am destule probleme cu soacra mea, dar m-am obisnuit si, mai ales, nici nu-i mai ascult intepaturile. E bine pentru copiii nostrii sa primeasca dragoste de la toti cei din jur, parinti, bunici si prieteni. Bunicii se vor duce si ii vom regreta, chiar daca relatile noastre n-au fost prea bune. Socrul meu este egoismul intruchipat, dar copiii mei il iubesc, asa ca eu sunt fericita ca exista: un pic mai multa dragoste pentru cei mici.
Viata e scurta. Bucurati-va de ea, de copiii vostrii si de sanatate.
Nora, mamica lui Andrei si a lui Victor
anca tanasica spune:
Bravo cl! E super ideea ta. Si ca sa fiu si mai rea as spune ca atunci cand vine neintitata sa nu raspunzi la usa (si eu am mai procedat asa uneori, mai ales cand deabia venisem de la maternitate si veneau tot felul de neinvitati in vizita). E casa ta si poti sa faci ce ai chef in ea. Si exact ce spune si gabrielat pune piciorul in prag. Chestia cu inventarul cred ca e la toate soacrele (a mea e si acum innebunita ca nu stie cat am scos la nunta si toate cadourile pe care le-am primit! Imi propune mereu sa-i dau chei sa-mi faca curat! Ha, ha, ha...) Si inca ceva, cand vine (sa stii cand exact) pune-i copilul in brate infometat (sa planga) si sa-i spui ca deabia a mancat (sa vedem daca ii place sa-i miorlaie in brate) apoi ii spui ca plange ca e obosita si surexcitata, ca sunt prea multi in jurul ei.
xenophora spune:
Fetelor mi-ati mai usurat sufletul raspunzand la mesajul meu !!! Nici nu va dati seama cat de mult ! Cu raspunsuri pro si contra am mai gandit problema si la rece dupa ce m-am linistit ! E clar ca trebuie sa discut cu soacra-mea si sa-i spun pe fata ce am sa-i zic! Am discutat azi cu sotul ce s-a intamplat ieri cand nu era acasa ( caci ieri au stat socrii doar doua ore suficiente sa ma umple de nervi !!!) si mi-a confirmat si el ca nu am innebunit eu ; ca sigur sunt sensibila la subiect ( de Sarbatori cand am fost la parintii mei in Buc. am avut si cu ei niste certuri teribile pe subiectul fetitei mele pe care la 27 de grade in casa la bloc vroiau s-o acopere cu paturica si cu caciulitza -- si asa a racit oricum, am racit si eu si sotul dar asta e alata problema si ma lungesc prea mult-- ) dar a recunoscut ca si mama lui e genul care exagereaza in multe !
Oricum data viitoare cand ma suna si imi spune "stii am liber joi si trec sa va pup" am sa-i spun raspicat ca nu pot s-o primesc si ca prefer sa trecem noi pe la ei din cand in cand ( maxim odata pe luna) si daca e sa vina cand sotul e si el acasa si cand suntem disponibili sa-i primim ! Bine-nteles o sa-i spun mai politicos decat am scris eu aici dar va intelege mesajul meu !
Trebuie sa va spun ca pe soacra mea o cunosc de mai bine de 10 ani ( pe sotul meu l-am cunoscut cand aveam 15 ani, el avea 16 ani, si tot de atunci o stiu si pe ea). Ii datorez in parte faptul ca acum ii sunt nora. Suntem casatoriti doar de doi ani. La inceput cand eram copii ea ii dadea sotului meu bani sa vina in vacantze in Ro sa ma vada. M-a placut de la inceput, imi vorbea de nepoti de pe atunci 
, nu m-a vorbit niciodata de rau fata de sotul meu, ea m-a invitat in Frantza dupa 4 ani sa vin sa-mi fac facultatea. Am stat la ei doi ani de zile pe care as da orice sa-i uit fiindca mi-a fost viatza un cosmar si asta din cauza cumnatei mele mai tanara cu doi ani ca mine !!! Soacra si socru au inchis ochii la toate problemele care au fost in casa aia timp de doi ani. Nu s-a discutat niciodata nimic despre subiectul asta fiindca mentalitatea lor este "" nu discutam deci nu exista problema"" ! Dupa primele luni petrecute la ei in casa am vrut sa ma intorc in Ro asa ca am scris alor mei sa-mi trimita bani. Iar am mei se faceau ca nu intelgeau de ce fiindca aveam note bune la facultate ! Mai tarziu am aflat ca socra-mea le scria pe la spate si le spunea ca totul e OK si ca eu sufar de DOR de TARA teribil si sa nu-mi trimita bani ca imi va trece si ca oricum la ei am tot ce imi trebuie !!!! Nu le-au pomenit nici o clipa de mizeriile pe care mi le facea cumnata-mea zi de zi !In schimb ma ocupam in casa lor de curatenie, de cumparaturi, de gradinarit si printre altele dadeam si examene la faculatate ! Asta n-ar fi fost nimic daca nu mi-ar fi innegrit zilele scorpia de cumnata !
De atunci am prins eu , sa zicem ura si negru la suflet pe ei !!!
Dupa doi ani n-am mai rezistat si i-am zis sotului meu ca ori ma ajuta sa-mi iau garsoniera in oras ca sa-mi termin facultatea ori intru in tara ! Precizez ca sotul meu, cand eu am ajuns in Frantza nu mai locuia cu parintii lui insa lucra in alta parte a tarii si meseria lui nu ii dadea voie sa ma ia cu el. El dadea parintilor lui bani ca sa ma tina la ei in casa. Asa ca dupa doi ani de cosmar am locuit in sfarsit singura si in week-end-uri ma vedeam cu cel ce urma sa-mi devina sot. Deci intr-un fel soacrei ii datorez faptul ca sunt acum cu sotul meu, ea apreciaza casatoria noastra , ii datorez financiar si primii doi ani de facultate dar consider ca am platit cu varf si indesat aceasta sedere la ei in casa ! Am facut tot ce era de facut in casa aia, nu le-am facut niciodata probeleme, invatam bine la facultate, nu am cracnit niciodata si nu am barfit-o niciodata pe cumnata mea lor !!! Am inghitit toate nedreptatile care mi s-au facut. De ce ??? Fiindca dupa un anumit timp am rabufnit si am spus toate acestea celui ce urma sa-mi devina sot iar el m-a sfatuit sa am rabdare, sa rezist si intr-o buna zi o sa fim numai noi doi impreuna ! Da pentru EL am acceptat sa mi se "c.ce" toata familia lui in cap timp de doi ani !
Sigur a meritat sa sufar dar daca ar fi sa reiau firul vietii aia doi ani i-as fi facut linistita la facultatea din Ro pana ce ar fi putut financiar el sa ma aduca in Frantza ca sa fim impreuna !
Eu fata calma, dragutza , politicoasa si-a zis probabil soacra-mea, tipa cu muuult tupeu si destul de excentrica in anumite chestii "uite una buna pentru fii-miu" cu care mai tarziu pot sa fac ce vreau eu ! Chestia e ca de cand sunt la casa mea vreau sa mearga lucrurile cum doresc eu si sotul meu s i nu dupa manierele socrilor !!! si tin sa fac pe Stapana casei fata de EA asa cum a facut si ea cu mine in casa ei ! Adica chiar crede ca sterge parchetul cu mine in propria mea casa , sau ce ????
Iar complicitatile astea care si le-a permis cu fii-mea care are doar 4 luni o sa se opreasca scurt la ziua de ieri !
Cum au zis unele fete aici pe forum, nu pot s-o pun la treaba, oricum nu e genul sa faca curat si sa ajute cu ceva ( si acum in casa ei pune pe unul si pe altul, PE PROSTI cum am fost eu )asa ca singura chestie este sa-i vorbesc pe fata, cupolitetze ca de obicei, sa-i spun ce ma deranjeaza in atitudinile ei si cu asta basta. Iar vizitele la copil o sa aiba loc nu cand le programeaza ea si cand le programez eu !
Nu vreau s-o indepartez de fii-mea dar ii spun in fata ca chestia cu complicitatile si intimitatile cu un bebitza de 4 luni ma deranjeaza si ca va trebui sa astepte inca 2-3 ani pana sa ajunga la chestii dintr-astea !
Bine-nteles ca-mi face rau sa vad bucatica asta scumpa pe care de abia am scos-o din mine, in mainile ei ! Cand o sa ma satur de fii-mea am sa i-o dau ( daca va fi vreodata cazul) , dar e un bebe atat de cuminte ca nu ma satur sa o am alaturi , sa o rasfat si sa o iau in bratze ! Avem doar patru luni de zile petrecute impreuna si din primele zile a trebuit sa-mi vina EA pe cap ! Unde ma intorc dau de soacra-mea ! Ma sucesc, ma invartesc tot de EA dau ! Ba un telefon cu "ce mai faceti ?", ba o vizita "cu va pupam", ba alt telefon " cu stii ce s-a intamplat ?...", ba o vizita cu " am cadouri de la X si Y din familie", ba alt telefon cu " haideti sa sarbatorim
..." incep sa capiez de-a binelea !!! Si imi face si ce imi face cu copilul cand imi vine pe cap ! pai ajung la balamuc !
Ah asta nu v-am zis, cand a venit tot ieri, o tot giugiulea pe asta mica si la un moment dat ca tot se simtea ca tre sa plece, ii zice lu asta mica cica "" aa vii cu mine acasa ?" ! I-am raspus eu ca "nu, e poate cam devreme " pe voce de gluma cum a zis-o si ea . Socra-miu ca " ba eu am auzit-o ( pe copil) ca a zis DA ! Si soacra-mea " e, bine , mai tarziu atunci !" si i-am trantit-o : ""mult, mult mai tarziu" ca sa-si cam puna pofta in cui !
Ah alta mentalitate de-a lor :" copii nu sunt ai nostri si a lor insisi !"fiecare o intelege cum o vrea ideea ei dar eu stiu cum si-a crescut copii si ... nu mai am cuvinte sa continui ...
Adela P spune:
Haideti mai fetelor, ca si noi o sa fim soacre la randul nostru. Nu cred ca ne-ar placea sa fim tratate si desconsiderate in felula asta doar pt ca vrem sa fim parte din viata copiilor si nepotilor nostrii.
Si da, toti gresim pt ca suntem oameni si de multe ori gresim fata de cei pe care-i iubim. Insa de acolo pana la rea intentie e cale lunga.
Asa ca haideti sa fim un pic mai toleranti si mai buni pt ca nu avem decat de castigat din asta.
Adela
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Adela%20P