Probleme cu soacra in ceea ce priveste bebe
Raspunsuri - Pagina 2
cl spune:
Xenophora, ce as face eu? As trece la "atac"! As da eu telefon si as invita-o, i-as spune ca am mare nevoie de ajutorul ei. Apoi as pregeti bebeul de plimbare si un maldar de rufe de calcat. Cand ar sosi, cu zambetul pe buze i-as spune ca plec la plimbare cu bebeul si o rog sa-mi calce si mie rufele, ca nu am timp...apoi as pune-o sa aspire, sa gateasca, sa faca cumparaturi...etc. Daca spune ca iese ea la plimbare, insisiti, cu tupeu, ca iesi tu. Tot timpul i-as da ceva de facut.Din cand in cand ii mai oferi si o mica recompensa: sa se joace cu puiul. Iar cand iti mai cere ceva, ii spui de unde poate sa-si ia! Ori o sa ai ajutor in casa, ori da bir cu fugitii! Nu dispera, ca se rezolva! Bafta multa!
Claudia
ruxij spune:
Si eu sunt de acord cu amuleta si Adela. Te inteleg si pe tine, nu ai nascut demult si nu iti place sa vezi copilul acaparat de soacra. Totusi, gandeste-te ce ar fi in avantajul tau. Problema la tine e una psihologica, dc. incerci, te poti obisnui cu ideea ca nu e nimic rau ca bunica o ia in brate pe fetita si ce ar fi sa te gandesti cum poti aduce in favoarea ta atentia pe care aceasta o acorda fetitei. E frumos si placut pentru copii sa aiba bunici iubitori. Ar fi bine pentru tine, sa fii in relatii bune cu soacra. Asa este, chiar dc. sotul nu e prea atasat de ei, sangele apa nu se face si tu ai pica f. bine in ochii lui daca ai fi prietenoasa cu mama lui. Dc. ii spui in fata vreo doua, ai putea pica de personaj negativ. Ai putea sa ii sugerezi totusi soacrei sa nu ii mai sopteasca copilului pt. ca asta tie nu iti face bine, nu e frumos de fapt. Nu baga in seama gesturile ei de rautate, trece-le cu vederea.
Nu te fortza sa faci conversatie si sa stai teapana cand vine bunica. Asa cum ti-au spus si alte fete, bunica e de-a casei, foloseste-te de timpul acordat fetitei pentru a-ti face treba, sau roag-o pe ea sa te ajute. Spune-i direct ca ai nevoie de ajutor, sa iti gateasca, sa iti calce etc. Nu te jena sa pui televizorul, sa iti vezi de ale tale, poate va mai rari vizitele. In general, cand soacra nu se poate evita, depinde de tine sa ajungi ca prezenta ei prin preajma sa nu devina o povara apasatoare. Totul depinde de cum privesti tu lucrurile si dc. le privesti cu toleranta, vei actiona in consecinta. Gandeste-te ca soacra are intentii bune si nu te gandi nici o clipa ca e rea, ca nu te place, ca ce face rau face intentionat, asta te va ajuta sa o suporti si sa iti faci viata ta si a sotului tau mai placuta. Dc. ii poti sugera cumva sotului, mai pe departe, sa vb. cu ea sa apara mai des pe la voi (ca esti obosita, ca copilul are un program, ca vrea sa fie si el acasa cand vine ea etc.).
Eu una am rezistat cu soacra in casa mai bine de un an si desi la inceput nu prea mi-a placut si am mai avut si vreo doua conflicte, pana la urma am reusit sa am o viata placuta si acum tocmai cand ne obisnuisem mai bine, pleaca si sa stii ca imi pare rau. Nu pot spune ca nu am ce-i reprosa, dar aleg sa vad jumatatea plina a paharului si orice dezavantaj are si un avantaj poate chiar mai mare.
Numai bine,
Lia
ruxij
Emilia spune:
Am fost si sunt geloasa pe soacra mea... cand il ia in brate si il pupa si... Dar gelozia s-a mai estompat la un an. Pana atunci eram exagerat de acaparatoare in ceea ce priveste bebele. Soacra mea chiar s-a plans surorilor ca nu o las sa-l ia in brate.
Nici nu stii cat de bine te inteleg. Totusi nu o alunga foarte rau pe soacra ta. Va veni o vreme cand vei avea nevoie sa-l lasi copilul cu cineva si oricat ai fi impotriva soacrei sigur ea este cea mai indicata persoana. Chiar si pentru cateva ore... il iubeste si va pune interesul copilului mai presus de orice.
Eu am vazut la soacra mea... asa crede ca este normal. Cand a stat la un an Adi cu ea pentru 2 luni, la tara, prima data cand m-am dus, eu eram inebunita sa-l iau in brate sa-l sarut, iar ea l-a retras ca sa vada daca ma mai cunoaste. Mi-a venit sa tip la ea, dar m-am abtinut. Acum daca am nevoie sa ma duc undeva il las pentru o ora- doua la ea.
Si stiu ca este obositor sa tot vina in vizita, dar eu am inceput sa-mi vad de treburi chiar daca ea este in vizita si drept sa-ti spun nu s-a suparat.
Sau atunci cand vine sa-l scoata la plimbare... la inceput spunea ca-l ia pentru ca sa-mi mai fac eu din treburi. I-am retezat-o spunand ca daca ii face placere il ia daca nu ma descurc si cu el pe langa mine.
Stiu cat de greu iti este, dar e bine sa aiba bunici... Iti trebuie o tona de diplomatie, dar spre binele copilului lasa-l sa aiba bunici.
acina spune:
Buna Xenophora,
Daca soacra ta este asa cum spui ar trebui sa
profiti de asta si sa aduci totul in favoarea ta.
Chiar solicita-i ajutorul cand simti ca nu mai poti
sa le faci tu pe toate.Ia gandeste-te nu e mai
usor si pt tine sa stii ca poti conta pe ajutorul cuiva?
Cele mai neplacute situatii se pot intoarce in favoarea noastra daca punem problema cum trebuie.
Pupici.
Acina
pisi_ella spune:
Cum, fetelor????? Ea intinde bratele dupa bb si soacra-sa il aseaza langa ea????? Eu nu i-as ierta-o!!!!
_Ella & 
Emma
http://www.emmaandreea.3x.ro
irinai spune:
Daca se ofera sa stea cu copilul si tu sa pleci cateva ore, fa-o, ca atunci cand o sa creasca bebe nu o sa mai ai timp de nimic. De ce te deranjeaza ca ii vorbeste in soapta? Important este ca ii vorbeste. Poate ii este jena sa vorbeasca de fata cu tine toate nimicurile care se spun unui bebelus, poate considera ca ar scadea in ochii tai...
Spune-i de la obraz ca vrei sa te ajute si incearca sa nu mai fii atat de diplomata.
gabrielat spune:
Eu cred ca ar trebui sa discuti deschis cu soacra ta si cu sotul tau si sa stabiliti niste reguli care sa fie respectate. Trebuie sa-i spui ce-ti convine si ce nu.
gabi
SIMONABB spune:
Draga Xenophora
Am citit povestioara ta si m-am recunoscut exact, dar EXACT, in tot ce-ai patit tu.
La noi conflictul a inceput inca de cind l-am cunoscut pe sotul meu si vazind ca nu sunt tocmai matza blinda pe care si-o dorea ea il tot baraia la cap „ai grija mama sa nu-ti toace banii, vezi ca e dificila, poate mai si fura, poate umbla si cu altii” etc. Apoi cind a aflat ca sunt gravida, ca si cum eu n-as fi avut dreptul la cuvint a decis ca pe baietel o sa-l cheme MIHAI ca pe taica-su (tatal ei) si ca dupa ce nasc o sa ma mut la ea ca sa creasca copilul „civilizat”, ca din mina noastra probabil ca ar fi ajuns un ”smecher de cartier”.
Atitudinea imi sugera ceva de genul ca eu nu sunt decit o mama purtatoare pentru asazisa ei familie veche cu arbore genealogic, cu istorie … ehe. Nu mai vorbesc cit s-a chinuit sa-mi impuna medicul pe care il stia ea, la care m-am dus o singura data din curiozitate, nici macar n-a stiut sa-mi citeasca analizele. (cit am fost gravida am avut un streptococ si daca Dr ales de MINE cu care am nascut pina la urma n-ar fi observat si nu mi-ar fi da tratament puiul se putea naste cu sechele grave la plamini).
Dupa ce s-a nascut BB, la fel ca si la tine soacra-mea se autoinvita IN FIECARE ZI 
citeva ore, cica sa-mi dea sfaturi cum sa ma port cu copilul. Eu eram dupa cezariana, abia ma tiram, mergeam indoita ca briceagul si trebuia sa stau s-o fac sa se simta bine, sa vorbesc, "sa stam la o cafea" si ce ma enerva cel mai mult e ca in momentul in care intra in camera imi tragea jaluzelele la ferestre (asta in mijlocul zilei) ca cica e prea multa lumina si il deranjeaza pe bebe. Mie imi place soarele si primavara si lumina, tocmai d-aia i-am zugravit camera copilului in galben, lucru pentru care am fost criticata , ca bebe fiind baiat era mai bine sa i-o fac bleu (si eu nu suport deloc culorile reci). Nu mai vorbesc ca aici in Ro a fost si inca mai este epidemie de gripa – si mai nou si de meningita – iar ea venea cu hainele de pe strada si ea cu tupeu fara sa se spele pe maini si pe fata, il ia in brate sa-l pupe, sa-l lipeasca de ea, sa-i spuna ce mult il iubeste etc.
In fine, cind avea bebe vreo 7-8 zile si ajunsesem de-mi venea s-o 
cind aparea la usa, vine impreuna cu barba-su cu o gioarsa de dulap in brate, vechi, decolorat si prafuit ca sa m-il puna pe perete in bucatarie, ca acolo sa-i tin io biberoanele, laptele, ibricul si alte chestii ce mai foloseam eu pt BB. Asta a pus capac la toate nesimtirile de pina atunci si i-am spus foarte raspicat ( de m-am mirat si eu de mine) ca acolo e casa mea si o organizez exact cum vrea sufletul meu, n-am nevoie de un dulap vechi de care ea nu mai avea nevoie si voia „generoasa” sa mi-l dea mie, ca sunt obosita si vreau sa fiu singura cu BB sa ma odihnesc. S-a uitat la mine de parca-i aruncasem o galeata cu apa rece in fata.
A iesit pe usa rapid insa din pacate supararea nu i-a tinut decit vreo citeva zile si iar a venit intr-o seara ca cica sa-mi arate ea cum se face baie ca la carte. I-am spus sa nu se atinga de copil, are voie doar sa-l priveasca de la distanta, citeva minute dupa care daca mai are ceva sa-mi spuna, stam in bucatarie , nu in camera lui BB.
S-a basicat iarasi , spre bucuria mea, a plecat si n-a mai venit vreo 2 sapt.
Intre timp, incepusem sa mai ies si io din casa, m-am dus la o banca si i-am deschis puiului un cont in euro. Iar cind a aparut iarasi mieroasa sa intrebe de nepotel, am tinut-o pe hol (i-am zis sa nu intre ca abia am reusit dsa-l adorm). Bine-nteles ca iarasi a bagat placa cu „ce mult il iubesc io pe Eugen” (asa il cheama pe copilas, cum am vrut eu , nu cum a vrut ea), am luat o bucatica de hirtie, i-am scris contul copilului si i-am spus ca daca simte ca nu mai poate de dragul lui sa se manifeste lunar punindu-i in cont cit o lasa inima.
Si gata, din momentul ala s-a calmat bine de tot, mai da un telefon din cind in cind, dar nu mai vine sa ma enerveze cind are ea chef.
N-am vrut sa te plictisesc, insa ti-am povestit toata istorioara ca sa vezi ca mai sunt si alte vrajitoare pe lumea asta si ca sa prinzi curaj s-o pui si tu la zid 
pe aia de abuzeaza de timpul si politetea ta.
Nu-ti mai pune intrebari, daca e bine sau nu, just do it !
Neaparat sa-mi spui ce-ai facut si asta repede, nu peste citeva sapt, OK ?
Puiul are nevoie de tine calma si relaxata nu un ghem de nervi.
SIMONA
gabrielat spune:
Ufffffffff ce ti-e si cu soacrele astea!
Oare cum o sa fim si noi cand vom ajunge soacre?
Nici eu nu am fost in gratiile soacrei de la inceput. Eram ...., umblam dupa banii lui, nu eram nici pe departe potrivita pentru pretiosul ei baiat. Am rabdat multe mojicii(ca nu pot sa le spun altfel) timp de 4 ani pana a venit pe lume Adi. A incercat si la mine cum vi sa intamplat si voua sa imi impuna ce sa fac cu copilul, chiar a inceput sa spuna la toata lumea ca nu stiu sa ingrijesc baiatul si multe altele. Am rabdat toate cele pana mi-a zis ca sa las copilul sa urle si sa am grija de baiatul ei. Atunci am explodat, am tras o cearta grozava si nu am mai vorbit cu ea.
Tin sa precizez ca sotul meu mi-a dat dreptate intotdeauna si m-a ajutat sa trec peste momentele mai grele. Daca nu era asa cred ca saream de pe fix pana la urma pentru ca soacra mea este o femeie foarte bagareata si revine din timp in timp ca sa-mi mai spuna mie ce nora "buna" sunt.
xenophora, nu mai amana pune piciorul in prag si spune-ne si noua cum a fost.
gabi
monaz. spune:
xenophora,
problema e destul de delicata pt tine ca proaspata mamica si de aici obsesiile tale. nu spun ca sunt obsesii intr-un sens negativ, pt a sublinia asta, eu am fost in pozitia ta, cu mici detalii de diferentiere, relatie buna cu soacra, foarte buna si implicit relatia ei cu fiul (sotul meu) excelenta. si tot am devenit un butoi cu pulbere gata sa explodeze in scurt timp dupa prima nastere. sa le luam pe rind, probabil ca asa ca natura, tu esti o persoana posesiva si efectiv nu poti accepta ideea sa imparti ce iubesti. norocul tau ca nu a fost cazul sa iti imparti si sotul cu ea (hmmm, eu eram crizata de gelozie desi culmea, ea imi era foarte draga, numai sa nu impart restul cu ea). asa ca din start ai privit-o cu suspiciune si constient sau nu ai hotarit ca nu aveti nimic de impartit, nici chiar nepotica ei de drept, fetita ta draga. te inteleg perfect.
intimitatile, mda, asta ridica mereu problema, de ce sa ii sopteasca la ureche si sa aiba asa un aer de complicitate cu un bebelus care nici macar nu intelege ce se intimpla? probabil ca sa te irite. vezi, eu imi aproipii nepotica orice ati face voi (tu si sotul) si in timp, macar ea va fi a mea...ma rog, asta s-ar desprinde din mesajul pe care incearca ea sa ti-l transmita. trecut si pe aici eu. habar nu am avut nici pina in ziua de azi de ce nevoia asta de complicitate si intentia vadita de a ma umili putin. nici tu nu intelegi. explicatia ar fi ca ea stie cum stau lucrurile, stie ca nu e binevenita si incearca sa recupereze ceea ce oricum nu a avut vreodata, o relatie normala cu fiul ei, macar prin prisma fetitei tale. bunicile posesive uita uneori ca ele asta sunt, bunici si nu mame. e foarte grav as spune. insa, e doar o faza. la mine cel putin asa a fost, dupa discutii ne-am dat seama care sunt rolurile noastre si viata a avut alt sens. si am avut si liniste.dar cum ziceam, eu am o soacra mai speciala, doar ca si ea cu defecte ca tot omul , acelasi ca si al meu, posesivitatea.
nu cred ca vrea sa iti scotoceasca prin casa, sincer, ce sa descopere! doar ca incearca, cu fetita in brate fiind, sa se retraga de linga tine, sa aiba inca un moment in plus fara sa fii tu in preajma. probabil ca o face inconstient, nu neaparat ca sa te scoata din sarite.
nu cred insa ca are intentia sa te ajute cu ale casei. cum nu a facut-o cind se impunea. nu poate sa ii vina acum cheful pt asta. nu ai cum sa o atragi. e clar, ea vrea timp cu fetita, nu sa iti usureze tie viata, nici nu cred ca vrea sa ti-o complice, pur si simplu se gindeste la ea, nu la restul.
revin la soaptele la ureche, argh! asta ma scotea si ep mine din minti (exagerata sau nu, sincer, simteam ca explodez). asta se pare ca are cam acelasi efect si la tine. nu imi amintesc cum am rezolvat problema asta, stiu ca i-am precizat sotului ca nu imi place asta, nu stiu daca a ajuns mai departe sau daca chiar am pus eu problema asta cu soacra-mea, dar efectiv, imi amintesc , ca atunci cind era sa il ia in brate, spuneam ca nu e cazul, baiatul sta jos, se joaca mai bine asa, cream situatia in care nu se mai putea ajunge la "intimitati" de aceasta natura. ce era mai rau, fi-miu chiar o iubea pe bunica si se duce a la ea cu bratele deschise , normal, eu il oboseam, il chinuiam sa manince, ii faceam program, ea doar se juca cu el si il rasfata. nu ca nu ar fi facut mai mult ea, dar asa hotarisem eu sa duc tot greul si ea chiar nu avea ce altceva sa faca. turbam cind vedeam ca pleaca din bratele mele imediat de ea intindea mina sda il ia. dar asta era. treptata ajunsesem sa imi spun ca trebuie sa profit de moment si sa respir si eu putin. chiar asa imi spunea si cred ca in parte ea chiar gindea asta, mai du-te si fa si altceva ca sa nu te plicitsesti de atita stat cu copilul. pe de o parte existe o logica in asta. te asigur ca o sa ajungi la limita uneori cu bebe care creste si te solicita din ce inc e mai mult si o sa vrei sa scpai de el macar o ora , fie chiar sa stai la bucatarie, numai sa iti respire putin creierul de atita chiraiala, plins, solicitat...iti spun sigur ca asa va fi. cind bebe al meu a facut 8 luni am plecat din tara si brusc, cu toate disputele de rigoare, am inceput sa apreciez prezenta soacrei de dinainte, fie si itniimitatile lor, ca oricum nu avera cum sa imi ia copilul meu, nascut din mine. orice ar fi, esti si vei ramine mama lui si relatia ta cu el va fi total diferita de orice alta relatie pe care o va avea el mai tirziu cu oricine. soacra mea e foarte inteleapta si nu intelegea de ce ma crispam cind venea la noi al baietel. tirziu a inteles si mi-a spus, e copilul tau si pe tine te va iubi cel mai mult orice ar fi, oriciti bunici l-ar rasfata, tu vei fi MAMA. ma simteam eu cam naspa cind imi spunea asta, ca pur si simplu nu puteam sa controlez trairile mele, cind vedeam ca pe de alta parte, ea incerca sa stabileasca o relatie speciala cu fiul meu.
ei, acum am doi, bebe nu are decit 3 luni si 3 saptamini si ce as da sa fie cineva aici sa ma mai "scape" de torentul de solicitari ale unui copilas, ce sa mai zic doi, ca de fapt amindoi sunt inca micuti.
dar ce vreau sa spun, nu e nevoie sa incerci de complezenta sa cultivi o relatie cu ea daca nu simti nimic, doar ca poti profita sa o mai lasi cu copilul, e bunica, rau nu ii va face in nici un caz.
acum nu sunt eu in masura sa spun daca atunci cind te viziteaza o face si pt tine , ma rog, pt a cultiva o oarecare relatie cu tine, sau exclusiv pt bebe. pt tine e agasant, stiu. impune un program, de fapt, alte persoane deja ti-au sugerat cum sa procedezi cind ti-au raspuns la subiect, ai treaba, e dezordine, copilul trebuie sa doarma etc...
poate ar trebui sa o provoci la o discutie (nu-i usor, dar ajuta). adica de ce dupa asa relatie rece cu feciorul propriu dintr-o data se da uitata la tine in casa. ce vrea? poate o avea si ea frustrarile ei (e adevarat ca nu e momentul sa si le rezolve pe umerii tai, mamica tinara, proaspata si cu toate pe cap)si nu are idee cum sa le rezolve, doar ca site ca are legatura cu voi. macar dati cartile pe fata.
oricum, m-am intins cam mult vad, sper ca te-am ajutat putin.
M