mama sau sotul ?

mama sau sotul ? | Autor: crissandrada

Link direct la acest mesaj

Casnicia mea este in acest moment zdruncinata rau. Asta vara m-am certat cu socrii mei dar a ramas loc de "buna ziua". Ieri sotul meu s-a certat cu mama mea forte urat. Si-au spus cuvinte grele si jicnitoare peste care nu se v-a mai putea trece.Eu m-am certat cu sotul meu atunci din cauza parintilor lui, acum din cauza alor mei.Mama mea este foarte pornita si nu vrea sa-l mai vada in ochi iar eu sunt la mijloc. Nu pot sa aleg intre ei doi.Chiar daca in ultima vreme am avut mai multe certuri si discutii cu sotul meu pornind de la parinti si de la bani nu pot sa divortez mai ales ca avem un copilde un an. Trebuia sa ne cumparam un apartament in rate si parintii nostri dadeau acoontul dar acum parintii mei nu mai vor. Nu mai vor sa stea nici cu aia mica si aproape ca imi cer sa divortez. Nu direct dar pe ocolite asta imi dau de inteles.
Voi ce parere aveti. E bine cum procedeaza ei? E bine ca aleg sa raman cu sotul meu? Eu acum stau la socrii mei dar ei sunt plecati din tara. Cand s-au certat erau la noi si sotul meu a vrut sa o dea afara din casa si a jicnit-o rau tare. Nu ma asteptam la asa ceva din partea lui. Dar totusi noi ne intelegem bine si nu stiu ce sa fac. Sa-l parasesc pentru faptul cum s-a purtat sau a raman cu el si atunci relatia cu parintii mei se va deteriora?
A patit careva dintre voi asa, cum ati trecut peste ?
Sunt disperata. nu credeam ca se va ajunge vreodata aici.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns MirelaV spune:

eu nu sunt in relatii deloc cu socrii mei..ei nu m-au acceptat inca dinainte de a ma cunoaste..deci..treaba e complicata..ne vedem din cand in cand..chestii de complezenta si atat...
problema e alta...daca parintii te obliga sa alegi intre ei si sotul tau...mai ales ca aveti si un copil(dar nu asta e important acum) inseamna ca se gandesc numai la ei..in loc sa se gandeasca la fericirea ta..la fericirea copilului tau..
zici ca sotul tau a jignit-o pe mama ta..e urat..dar poate cu timpul se vor linisti lucrurile..poate va reusi sa isi ceara scuze..macar fata de varsta mamei tale..daca nu fata de ea ca om..dar eu zic..sa nu alegi..n-ai cum..sunt iubiri si atasamente diferite..niciodata n-ai sa poti renunta nici la parinti..dar nici la sot si la fericirea copilului..si daca chestia cu acontul e determinata de o eventuala despartire a ta de sot..eu as renunta...n-as suporta sa am ochii scosi o viata..
daca am fost dura sau daca nu iti impartasesc opinia..eu imi cer scuze...(fac asta ca si asa au iesit niste discutii uratele pe aici..din cauza divergentelor de opinie)..
mai mult..numai sufletelul tau stie ce e de facut..dar eu cred ca e prea proaspat evenimentul..timpul vindeca ranile..cu rabdare..va fi bine..
succes si pupici..

MirelaV

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Aurelia spune:

Din pacate la noi in rominia parintii au rol foarte important pt tinara familie si dupa casatorie ,atit de important incit daca nu le convine de nora ,ginerele ,ne obliga de un fel s-au altul sa ne despartim ,am trecut prin asta si nu odata ci de trei ori acolo in rominia atunci luam totul ca o fatalitate ,acum vad problema asta de o alta maniera caci am ajuns in sfirsit sa am socri care vad viata altfel.; cei din rominia,odata ce lor li se aduce un afront ,nu ne mai ajuta cu bani ,nici cu ingrijirea copilului si pe o cale s-au alta ne forteaza sa facem ce vreau ei,este meschin si egoist din partea lor caci daca ar pune fericirea noastra pe primul plan ,al copiilor lor ,ar inghiti ei numa sa ne vada pe noi bine ,cel putin parintii mei care sint oameni simpli de la tara asa au procedat cu toti trei copii,ba din contra cu cit vedeau ca nora s-au ginerele sint mai lacomi si cusurgii cu atit ne dadeau mai mult si se purtau mai frumos ca sa nu aiba ce reprosa, din pacate de cealalta parte eu nu am avut acest noroc pina nu am plecat din tara sincer sint parintii tai dar in ziua cind ei nu vor mai fi tu o sa te trezesti singura si divortata cu un copil oare asta i-si doresc ei? de ce nu pot vedea un pic si dincolo de orgoliul lor ranit in "lupta" cu sotul tau!!?i-mi pare rau pt tine si ma doare sufletul cind vad astfel de situatii dar sincer eu in locul tau as alege SOTUL ,sint sigura ca in timp or sa se potoleasca ,sa stii ca nici pe mine nu ma ajuta socrii,adica vreau sa spun ca daca am nevoie sa -mi tina baietelul sa merg la dentist de exemplu intre ora 14 si 16,30 nu am decit sa-l duc la gradinita cu plata la ora (si e destul de sculmp) caci ei intre aceste ore dorm si nimeni nu are curajul sa-i deranjeze!sint amindoi la pensie si in putere inca ,socrul si-a luat cind a iesit la pensie capitalul investit in firma pe care a lasat-o sotului si acum se plimba tot timpul anului in statiuni si cure de sanatate ,si-a schimbat masina si-a luat un ultim model de la Citroen iar noi cind i-am invitat la masa si le-am spus ca ne trebuie urgent un dulap cu cheie pt produsele toxice din casa ca copilul sa nu ajunga la clor s-au la ingrasamintele pt plante ,gestul lor de caritate a fost sa ne dea o perdea veche s-o punem la etajera astfel incit copilul sa nu mai vada produsele periculoase!!!!!!!!!!!si povesti dinastea am cu tonele ,dar am si o compensare :socrii nu se amesteca niciodata in casa noastra ,nu ne dau sfaturi decit daca le cerem si nu vin in vizita fara sa dea telefon inainte (iar noi daca nu avem chef de ei le spunem ca nu sintem acasa la ora aceia)e greu singura cu copil cind n-ai unde sa-l lasi si-ti zdrobesti creeri ce sa faci ,e greu si cind nu ai bani si ti-ar prinde bine si un cec de 30 de euro ,dar se poate trai si fara!!!!eu i-ti doresc sa gasesti solutia cea mai buna pt voi doi si sa ramineti impreuna,

Aura&Luca,18 luni

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crysa spune:

maica-mea e genul de femeie foarte exagerata. pot sa spun ca i se pune pata aproape din orice. daca i se pare ca marius a ridicat tonul la mine sau ca a facut ceva ce ei nu i-a convenit imediat se ia de el. au existat multe discutii (dar fara jigniri) intre ei. la inceput interveneam - lasa ca mama e obosita de la serviciu, lasa ca marius e stresat cu serviciul - si incercam sa-i impac. dar amindoi sunt super orgoliosi si asteapta ca celalalt sa cedeze primul. asa ca eu cu atita experienta nu ma mai bag acuma, ii las sa se "impunga" o zi doua maxim 3 nu-si vorbesc dar apoi lucrurile se rezolva singure. vine mama la noi in vizita si marius ii ofera un suc, o intreaba daca nu ii e foame, etc. nu ma mai stresez deloc din cauza lor caci vorba proverbului "cine se iubeste se tachineaza". sper sa se rezolve si la voi problemele. eu daca as fi pusa sa aleg intre parinti si sot crede-ma ca nu stiu ce as face. toti sunt extrem de importanti in viata noastra. cel mai bine ar fi sa te duci singura la parintii tai si el la ai lui. poate asa evitati discutiile. dar e posibil sa vina el acasa croit pe scandal. si atunci iti dai seama pe cine ar trebui sa alegi. ca daca barbatul se lasa influentat de fusta maica-sii viata buna n-o sa ai cu el.

bafta multa,

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Eryka spune:

Crissa ce sa-tzi spun??E intr-adevar urat cum sa comportat sotzul tau fata de mama ta. Insa nu-i frumos nici ce-tzi cer parintzii tai acum de la tine.Totushi tu ai o viatza inainte sotzul tau e sotzul tau bun sau rau este al tau. Doar nu ai sa dovortezi acum doar ptr. ca sotzul tau si cu mama ta au avut o Eu una nu as divortza.Fiecare isi da cu parerea insa alegera o faci tu.Tu itzi cunosti sotzul cel mai bine si stii ce fel de comportament are.Sper sa iei o alegere buna.

Eryka & sufletzelul din burtica ---„ in 6 saptamani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Draga crissandrada,

Imi pare tare rau pentru prblemele pe care le ai si imi dau seama ca suferi f. tare.
Nu pot sa spun ca am patzit chiar asa cum spui tu, dar am fost la un pas, mai ales la inceputul casniciei. Atat sotzul meu, cat si parintzii mei au defecte. Eu cu soacrii ma vedeam rar, dar nu ne prea placeam (acum stau cu soacra pentru un timp, asa ca iti dai seama ca am ceva experienta). Pot sa spun ca desi in sufletul meu sunt de partea alor mei in cele mai multe cazuri si gasesc ca sotul meu este egoist si nedrept, am procedat in felul urmator.

1. Orice tampenie si nedreptate a spus el despre parintzii mei, nu am ripostat cu ceea ce imi statea pe limba, raspunzand cu atacuri (pe drept dupa parerea mea) la adresa alor lui. Am facut asa de vreo cateva ori f.f. la inceput si rezultatul a fost ca el mai rau s-a pornit impotriva alor mei, eu am plans, eram suparata, ba chiar ma gandeam ca am gresit casatorindu-ma cu el. Asta acum 8 ani.

2. Am inceput sa ii ignor obrazniciile la adresa alor mei si neraspunzand, in timp (in ani pot spune), a lasat-o mai moale.

3. Nu l-am mai luat in vizita la ai mei, m-am dus intotdeauna singura. L-am aparat in fatza alor mei, dar nici ai mei nu prea l-au barfit, ca nu au vrut sa ne strice casnicia si le sunt recunoscatoare, m-au scutit si pe mine de destule suparari.

4. Cand m-a calcat maica-sa (tatal lui era un dragutz, Dumnezeu sa il ierte) pe coada, mi-a spus vreo obraznicie, nu am raspuns. Nici acum cand stau cu ea si la inceput era f. obraznica si artzagoasa nu am ripostat si s-a corectat mult. Nu ca ar fi perfecta...

Pentru tine, acum ti-e greu, dar te sfatuiesc calduros sa nu faci nici o alegere. Ai tai inteleg ca sunt prea putzin intelegatori si cred si eu ca ar putea sa se gandeasca mai mult la tine si mai putzin la conflictul cu sotzul. Poate nu vor sa va dea avans pentru ca stiu ca acel apartament va fi bun comun si nu vor sa il "improprietareasca" pe ginere, cu care nu prea cred ei ca vei face tu multzi purici. Ca nu mai stau cu fetita, cred ca e o presiune ca sa iti lasi tu sotzul, dar nu e corect. Eu cred ca cel mai bine ai avea tu o discutzie calma cu ei, le-ai explica ca tu le dai dreptate, tii la ei, dar nu potzi sa divortezi, sa se gandeasca la tine, e sotzul tau, aveti un copil impreuna etc. Spune-le ca e de neiertat ce le-a facut sotzul tau si ca vei veni de acum doar tu sa ii vezi. Lasa timpul sa treaca si le va mai trece si lor supararea. Pe parcurs, mai suna-i, mai du-te pe la ei.
Sotzului explica-i ca tu ii dai dreptate si lui si il intelegi ca s-a enervat (chiar daca nu are dreptate) si ca daca nu mai vrea sa mearga la ai tai il intelegi, dar tu vei pastra relatiile cu ei. Roaga-l sa nu mai discutati subiectul acesta (daca se va putea, banuiesc ca el nu se va abtine).
Tu nu ii mai reprosa niciodata nimic (sau pe cat posibil) despre ai lui, chiar daca ai avea toata dreptatea din lume. In timp o sa o lase si el mai moale cu ai tai. In timp! Abtine-te sa te mai certi cu el de la parinti. E bine ca esti in relatii de buna ziua cu ai lui, incearca sa le pastrezi asa.
Sa stii, ma repet, multe casnicii s-au stricat din cauza parintilor si e mare, mare pacat, mai ales cand sunt si copii la mijloc. Inteleg sa se strice o casnicie din alte motive, dar nu din cauza parintilor. Lupta pentru casnicia ta.

Numai bine iti doresc!

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancuta06 spune:

Buna,
tot ce vreau sa-ti spun este ca din ceea ce am inteles parintii tai nu-ti respecta deciziile, si nu au nici un drept. Iar sotul tau nu-ti respecta parintii, nici pe tine, ceea ce este si mai rau. Pana la urma la asta se rezuma tot: la respect reciproc. Fiecare dintre ei ar trebui sa realizeze ca singurul mod de a avea o viata linistita este sa va respectati unul pe celalalt. Respectati-va hotararile, alegerile, si asa mai departe. Parintii tai nu au dreptul sa-ti spuna ce sa faci, iar sotul tau cu atat mai mult nu are dreptul sa-ti jigneasca parintii, orice ar fi facut ei. Trebuia sa stabilesti de la inceput niste limite, atat cu ei, cat si cu sotul tau, peste care sa nu se treaca. Numai asa puteti convietui linisititi. Acceptati-va unii pe altii, toti avem defecte, si invatati sa treceti peste acestea. Ar fi pacat ca linistea unei familii sa se destrame din cauza unor neintelegericare se pot rezolva cu putina bunavointa. Mica familie pe care o ai acum merita o sansa, dar invata-ti sotul sa iti accepte parintii asa cum sunt, sa nu il mai deranjeze eventualele cuvinte urate la adresa lui, sa-i accepte ca pe o parte din tine. Si daca te iubeste, va face asta. Iar parintii tai la fel. Ei ar trebui sa te ajute sa fii fericita, sa te sprijine in orice hotarare ai lua. Chiar daca ai face o greseala, ar fi greseala ta, si tu trebuie sa inveti singura. Datoria lor este sa fie alturi de tine, nu sa iti faca si mai mult rau.

Cam asta e tot ce am avut de zis, sunt fericita sa spun ca parintii mei sunt asa cum am descris aici. Am 3 surori si ei nu s-au amestecat in alegerile noastre, desi nu au fost mereu bune. Dar au intervenit cu pareri doar atunci cand le-am cerut ajutorul. Pana atunci doar ne-au sprijinit in tot ceea ce am ales sa facem.

Anca

Ancuta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Nati spune:

Eu cand m-am casatorit prima data,parinti mei mi-au spus,fata,nu e bun pt tine,dar tu faci cum crezi.Stateam la socrii,si veneam la ai mei parinti sa ma plang ca soacra imi face probleme,parinti mi-au spus,capul plecat,sabia nu-l taie.Nu am mai rezistat si am divortat,dar nici pana la ora asta parinti mei nu mi-ai scos ochii,sau sa bata vreun apropo,"vezi fata,am avut dreptate,ca nu faci casnicie cu el".Parinti mi-au spus,dar nu mi-au impus nimic, m-au ajutat cat au putut ei,dar nu au intervenit cu nimic,tata mereu imi spunea...tata,tu faci cum crezi,noi te sustinem 100%,chiar daca vedem ca gresesti,asa vezi si tu unde ai gresit si numai repeti in viitor greseala.
Parerea mea.....asculta ce zice ruxij,are dreptate,dar...depinde si de caracterul omului,tu iti cunosti parinti,sotul,vezi in care parte se inclina balanta.Nu are sa-ti fie usor,indiferent ca are dreptate sotul tau,sau parinti tai.
Iti doresc sa rezolvi problema si sa fii linistita pe viitor.

Sa auzim numai de bine!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns radu_tud spune:

1. Alege sotzul!
2. Stabileste cu el regulile de comportament pentru rudele apropiate. Daca nu facetzi asta in curind se ajunge iar la conflict.
3. Se poate trai si fara socrii.
4. Copilul trebuie sa aiba parinti. Bunicii sunt bineveniti daca au chef. Daca nu au, asta e! .... dar nici pretentii sa nu aiba!
5. Cel mai bine e sa mentineti relatii bune cu ei. Vorba dulce mult aduce.
6. Trebuie sa intervii atunci cand vezi ca un conflict incepe sa se dezvolte. Cand "incendiul" e cat casa, mare lucru nu mai poti face. Lasa "focul" sa se stinga, fa "curat" si recladiti relatia cu ai tai. Aici tu vei avea un rol determinant. Nu-l lasa sa preia conducerea pentru ca probabil e prea orgolios si impulsiv. Da iar cu bata in balta.

Bafta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crissandrada spune:

Nu am putut stabili niste reguli pentru ca socrii mei sunt plecati si vin doar o luna pe an acasa (dar au grija ca luna respectiva sa fie un calvar), tatal meu este si el plecat. Aici eram doar cu mama mea. Greseala a fost a mea. Acum regret foarte mult.Mama mea a spus intotdeauna ca ea nu se baga si ca o luna pe an nu am sa mor. Atunci in ultimul timp am inceput sa ma mai plang de socrii de sot a mai vazut si ea ceva si tot s-au adunat. Sotul meu este singur la parinti si are o relatie apropiata cu ei iar ei fac totul pentru el.In mare masura pentru a ne lua un apartament depindem de ei. dar ei nu vor sa ne dea toti banii, vor sa puna si ai mei care nu mai au pentru ca si-au facut interesele lor. Atunci am hotarat ca il cumparam noi in rate dar acontul sa ni-l dea jumu-juma(1000 de euro fiecare). Acum mama mea nu mai vrea si daca raman cu sotul meu va trebui sa-i suport si parintii pentru ca stau in casa lor si raman singurul nostru ajutor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Sorry, mi-am mai amintit ceva in legatura cu problema asta. Pentru ca crissandrada a intrebat si daca ni s-a intamplat vreuneia asa ceva si cum am procedat.
Cum spuneam, desi frecusuri au mai fost, nu au fost asa grave la mine. Dar a fost o situatzie f. asemanatoare intre bunica-mea (Dumnezeu s-o ierte) si nora-sa. Vesnica problema nora-soacra.
Desi bunica-mea i-a aranjat casatoria fiului ei cu fata asta, dupa nunta au aparut deja discutziile. Noua familie a locuit in casa bunicii mele, care iarna, 6 luni locuia la mama la Bucuresti si 6 luni la ea in orasul Giurgiu. Ele doua nu se placeau. Soacra nu o placea pe nora pt ca: e lenesa, doarme dupa ce vine de la servici si face treaba noaptea, facand zgomot in geamul soacrei, il tzine pe baiatul ei la bucatarie si il pune la treaba, e "muta" (pentru ea oamenii mai inchisi erau o mare nenorocire), intinde rufele cand vine cumnata de la Bucuresti special ca sa nu se poata pune masa in curte, parintii ei nu au contribuit cu absolut nimic la nunta si nici un fel de zestre nu au dat (adica a venit cu ....pardon gol in casnicie) etc etc etc. Nora nu stiu ce ii reprosa bunica-mii, ca nu am de unde. Se uita ea cam urat mereu. Pe fondul acestor frecusuri a izbucnit dupa ani buni (vreo 7 sa zic), scandalul, de la un WC, pe care nora a anuntat=o pe bunica-mea ca vrea sa il faca la poarta, iar bunica-mea a zis "cum sa faci WC la poarta, trebuie in fundul curtii". Nor-sa "o sa vedeti ca il fac la poarta asa cum vreau eu". Bunica-mea "in casa mea nu faci tu ce vrei" si gata marele scandal, au venit si parintii aleia, s-au tiganit in curte acolo, bunica-mea a intrat in casa si nu a vrut sa se certe, dar nu le-a iertat afrontul. De fapt aflu ca nora ar fi vrut casa pe numele lor, ca ei locuiau acolo, asta era de fapt marea problema. Bunica-mea era o femeie buna, dar nu prea diplomata si nu intotdeauna dreapta, f. orgolioasa, a ramas vaduva de la 33 ani, nu s-a mai recasatorit si a crescut singura fara ajutor, 2 copii, i-a dat la facultate si le-a facut nunti amandurora, povesti care le-a tot povestit si raspovestit toata viatza.
Dupa povestea asta nu nora si soacra nu si-au mai vorbit pana a murit bunica-mea. Bunica-mea a facut partaj la judecatorie si a impartit casa in doua, jumate a pus pe numele lor, jumate pe numele mamei, a tras un zid pe mijloc, a facut modificari la partea ei de casa si a terminat Relatiile cu fiul au fost cam incordate vreo 2-3 ani si s-au mai imbunatatit pe parcurs. El mai venea pe la mama-sa, dar era de partea nevestei lui, clar. Pana la urma, desi mai reci, au pastrat legaturile mama-fiu. Bunica mea nu prea i-a mai ajutat pe ei de atunci, mai mult pe mama. Le mai trimitea bani sau cadouri de Craciun si de Pasti, pentru copil, dar sume mai mici. Nici nu avea ea de unde, dintr-o pensie mica. In ultimii ani totul a mers spre bine, de cand mama mea a inceput sa il ajute material, cu casa si altele, pe baiatul lor, student in Bucuresti.
Nu stiu la ce foloseste povestea asta, dar e asemanatoare, tot un scandal etc. Sotul tau o sa poata trai fara ai tai, tu o sa vorbesti in continuare cu ei (daca nu te certi tu cu ei si te sfatuiesc sa nu), dar s-ar putea sa nu prea mai aveti ajutorul lor, obisnuieste-te cu asta.

Din nou, numai bine!

ruxij

Mergi la inceput