Cum ne crestem copilasii fericiti
Raspunsuri - Pagina 11
elara spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui sweetmelon Anca, si eu ma consider traumatizata de bataile aplicate de tata,despre care nici nu pot spun ca erau chiar batai, ci niste palme. Cred ca umilinta doare mult mai mult decat lovitura in sine. Si poate ca tocmai de-aia eu aleg sa nu imi bat copilul. Poate mi se va urca in cap cum spun multi(desi nu cred ca bataia e cea care ii educa), dar prefer sa imi fie mie greu decat sa am un copil care va deveni un adult cu traume. |
Eu am avut parte de momente f grele pe care nu am sa le descriu si sigur nu pot sa le uit. Si, din pacate, cred ca ma vor urmari toata viata.
Si credeti-ma ca e o povara greu de purtat. Sora mea ma invinovateste uneori ca nu uit, zice ca nu vreau eu sa uit. Numai ca eu nu stiu cum..nu poooot
Cred ca sunt o fire mai sensibila...sau..nu stiu.. Sau poate chiar e vina mea si nu vreau sa uit tocmai pentru a nu perpetua greseala mamei mele. Si poate ca de aia pastrez vii toate suferintele si umilintezele...Sora mea imi spune ca nu isi aminteste prea multe lucruri placute din copilarie. Ea a cazut in extremna cealalata. Desi am avut si momente fericite se pare ca pe acelea nu prea le stie...Uneori ma bucur ca exista sora mea ca sa imi confirme ca nu e imaginatia mea ceea ce am trait...
asa de greu a fost...Acum eu simt ca e chemarea mea sa fiu mama pe care eu mi-am dorit-o atat de mult
si pe care nu am avut-o. Parca as indrepta oarecum ce a fost rau si as fi fericita langa ea daruindu-i ceea ce mie mi-a lipsit atat de mult. Parca simt ca e sansa mea sa retraiesc alaturi de ea o alta copilarie..una cu adevarat fericita! Una in care mama sa fie ceea ce trebuie sa fie. Elara, fericita mamica
a Mariei Roxana (20.03.2008)
Albumul printesei mele
www.sansalaviata.ro/implicare.php" target="_blank">Campania - Sansa la viatza!
"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni." Seneca
elara spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui anca_27
Hm, spui tu ceva... Aseara vorbeam cu tata la tel(cel vitreg, ca am doi  ), ii zic ca Zibe doarme, ca suntem bine, ca se mai maraie inainte de somn...el de colo `o palma la fund`, in gluma bineinteles (sau jumate gluma e intotdeauna adevar?) eu `tati, eu n-o sa-mi bat niciodata copilul` el `ei nu, o sa vezi mai incolo` eu `nu vreau sa am un copil traumatizat` `da` ce, tu esti traumatizata ca ti-am mai tras cate una?` `da, sunt, tocmai de asta` `ei, esti, ti se pare`... si-am deviat discutia in alte directii, ca n-aveam cu cine.  Mami de Sara (8 dec 2008) Povestea nasterii Poarta-ma, mami! _ Emma este iubire  Sa fim alaturi de Cristian Stefan  |
Anca, sa nu incetezi sa crezi in tine.
elara spune:
Maaaiiii, eu am cam monopolizat subiectul 
Nu mai e nimeni acum pe aici?
Referitor la expresia "copil rau" si pe mine ma enerveaza.
Socrul meu, cand Maria e obosita si nu mai vrea la el si vrea la mine sau cand nu are chef de "vorbit" (bla-bla-it)cu el, are obiceiul sa spuna "de ce esti rea?"
Si eu mereu ii spun: "Fetita mea nu e rea". Iar el rade si se apara ce e doar o vorba. Socrul emu e un om foarte bun dealtfel care en iubeste mult pe toti si ne ajuta enorm. E un super-socrul si il iubesc. Dar ma oftica expresia asta. Si sper sa il dezvat de ea.
Sau tot el imi spune de finutul lor (care face azi 1 an) ca cica nu e cuminte ca "fata noastra". Ca au fost ieri la el in vizita si ca nu statea o clipa locului ca a alergat o ora... Si eu ii ziceam ca asta nu inseamna ca nu e cuminte. E un copil normal. Mi se pare firesc sa fie asa.. mai ales ca sta intr-o garsoniera... Si intr-o vila daca statea si era asa...tot normal era..fiindca fiecare copil are temperamentul lui.
Ma irita conceptul asta babesc dupa care copilul "cuminte" e ala care solicita parintele cat mai putin. Daca s-ar putea sa stea numai intr-un colt nemiscat si de mancat sa manance doar singur ar fi perfect.
Si totusi odata deveniti adulti, aceleasi babe se mira ca de ce sunt mototoi si fara initiativa acesti fosti copii carora le-a fost infranata, reprimata, descurajata si incatusata mereu orice initiativa, rebeliune, nonconformism, manifestare zgomotoasa sau prea ampla in gesturi, orice dorinta de studiu, de explorare, orice curiozitate innascuta...Sau cat erau in scoala se mirau ca " nu el place cartea". Pai ce dorinta de a explora sa aiba daca le-a fost taiata din radacina?
sweetmelon spune:
Elara, imi pare f rau ca ai amintiri asa urate. Si pe mine ma infioara experientele traite in casa unde trebuia sa ma simt cel mai safe, alaturi de parintii mei. Cum am mai spus, bataile erau "doar" cateva palme, dar care dor si acum. Si cred ca multe dintre noi au asemenea amintiri, asa era moda atunci sa zicem, de-aia suntem o generatie de bolnavi psihic mai mult sau mai putin. Oricum, avem multe "bube", constientizate de noi sau nu. Si ce ar trebui sa facem este sa nu repetam greselile parintilor, chiar daca e greu si cateodata copiii ne scot din pepeni. Violenta naste violenta(parca era o reclama asa). Nu sunt deacord de fapt cu nici o pedeapsa fizica sau umilinta, pusul la colt(nu pe coji de nuca, ci pur si simplu) mi s epare o mare umilinta pt copil. Un fel de" eu sunt mare si smecher, tu esti mic si te umilesc daca vreau". Imi amintesc exact neputinta copilului in fata adultului din copilaria mea si nu sigur nu asta e mesajul pe care trebuie sa il perceapa copilul.
elara spune:
Sweetmelon, . Eu am avut parte de mai mult decat descrii tu dar oricat ar fi sunt sigura ca inca te doare la fel de mult si de intens cum ma doare si pe mine.
Fiindca nu mai doare trupul ci doare sufletul. Fiindca atunci ne-au lipsit de bratele lor care trebuiau sa imbratiseze si sa mangaie nu sa raneasca... de vorbele dulci nu de critici...ne-au inselat increderea cu care i-am investit cand am deschis ochii in lumea asta in bratele lor, cand ne-au hranit si imbracat si mai apoi tot ei ne-au ranit. Stii probabil cum se spune ca ne doare mai mult cand ne raneste cineva apropiat decat un strain.
De aia inca ne doare. Fiindca desi intelegem logic fenomenul tot nu putem "intelege" emotional CUM UN PARINTE ISI POATE RANI (fizic si/sau psihic) COPILUL.
Elara, fericita mamica
a Mariei Roxana (20.03.2008)
Albumul printesei mele
www.sansalaviata.ro/implicare.php" target="_blank">Campania - Sansa la viatza!
"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni." Seneca
lisaelisa spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui elara
Eu am avut parte de momente f grele pe care nu am sa le descriu si sigur nu pot sa le uit. Si, din pacate, cred ca ma vor urmari toata viata. Si credeti-ma ca e o povara greu de purtat. Sora mea ma invinovateste uneori ca nu uit, zice ca nu vreau eu sa uit. Numai ca eu nu stiu cum..nu poooot Cred ca sunt o fire mai sensibila...sau..nu stiu.. Sau poate chiar e vina mea si nu vreau sa uit tocmai pentru a nu perpetua greseala mamei mele. Si poate ca de aia pastrez vii toate suferintele si umilintezele...Sora mea imi spune ca nu isi aminteste prea multe lucruri placute din copilarie. Ea a cazut in extremna cealalata. Desi am avut si momente fericite se pare ca pe acelea nu prea le stie...Uneori ma bucur ca exista sora mea ca sa imi confirme ca nu e imaginatia mea ceea ce am trait... asa de greu a fost...Acum eu simt ca e chemarea mea sa fiu mama pe care eu mi-am dorit-o atat de mult si pe care nu am avut-o. Parca as indrepta oarecum ce a fost rau si as fi fericita langa ea daruindu-i ceea ce mie mi-a lipsit atat de mult. Parca simt ca e sansa mea sa retraiesc alaturi de ea o alta copilarie..una cu adevarat fericita! Una in care mama sa fie ceea ce trebuie sa fie. |
Elara,
Mesajul tau este al unui adult cu traume adanci din copilarie.
Sfatul meu este sa te detasezi de toate acele amintiri, sa te concentrezi in mod constructiv pe copil si sa intelegi ca asa cum bajbaim noi mamele care avem acces la informatie, tot asa bajbaiau si parintii nostri, dar fara nici-o informatie, doar ce auzeau de la mamele sau bunicile lor...
Asa ca, noi si copilasii nostri suntem niste fericiti. Ce nu stim, invatam. Parintii nostri ce nu stiau, asa ramanea...
Fruntea sus, altii sunt napastuiti de soarta si tot gasesc puterea de a mearge mai departe.
lisaelisa
mami de ingeras dragalas
lisaelisa spune:
Privitor la dormitul in galagie : practic nu este posibil.
Creierul are nevoie de liniste deplina pt a se odihni.
Iar la gradinita este obligatoriu liniste in cele 2 ore de somn.
Cand fii-mea doarme, eu scot fixul din priza, iar mobilul il inchid.
Pastrez liniste pe cat pot in casa.
M-a-ti innebunit cu pusul asta la colt.
Stergem din vocabular expresia asta care ne sperie si gata.
Daca copilasii vostri au pana in 3 ani, nici nu ar mai trebui sa discutati despre acest subiect.
Si decat sa criticati intr-una, mai bine dati solutii reale, daca le stiti...
Nu pt mine; metodele mele sunt cele de confiscare a unei jucarii, interzicere tv, dulciuri...
Pupici pt mamici
lisaelisa
mami de ingeras dragalas
Alexia27 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lisaelisa [ Si decat sa criticati intr-una, mai bine dati solutii reale, daca le stiti... lisaelisa mami de ingeras dragalas |
NU exista retete minune, retete universale. Dar ar trebui sa existe bunavointa spre a-ti cunoaste copilul si a-l intelege. Metodele difere, chiar la fie-mea se intampla sa nu functioneze aceeasi medoda de fiecare data. Depinde mult de context.
In principiu ce sa zic...vorbit, explicat cu rabdare, multa rabdare, aratat, distras atentia cu alte activitati...
Eu am invatat inainte sa-i spun "nu" sau sa interzic ceva sa ma intreb "de ce nu?" si daca nu rezulra ceva amenintator la sanatatea/viata ei, o las.
A! Si nu o pun asupra faptului implinit: hai sa ne culcam! Ii spun: tati a pus lapticul la incalzit...mai ascultam cantecul cu dragonul o data si dupa aceea mergem sa facem nani...etc
Cu somnul de acord...liniste si pace
Fii TU disponibil cand vrea copilul, nu-l fa pe el disponibil cand vrei tu!
ciarli spune:
Si pe mine m-au zapacit cei din jur "sa invat copiii sa doarma in zgomot". Nu am respectat chestia asta. Insa nici liniste mormantala nu se poate, mai suna telefonul, mai deschid TV dar il dau incet, mai spal vase, mai spal pe jos, totul bineinteles cu grija. Altfel nu as avea timp sa fac nimic, daca sunt piticele treze, nu se poate, daca dorm nu se poate, atunci cand? Dar, e ok, noi colaboram bine.
Cu pedepsele fizice, eu una nu le voi aplica niciodata, pentru simplul motiv ca eu am luat bataie in fiecare zi, ca "faceam rele" si nu zic ca nu faceam. Dar se intampla ceva, cu cat luam mai multa bataie, cu atat ma incapatanam sa fac mai multe rele, si ii spuneam maica-mi "poti sa bati pana maine, tot voi face asta, pentru ca asa vreau eu". Deci, la mine, bataia ca forma de educatie nu a tinut, atunci de ce as aplica-o copiilor mei.
Mai, mult, eram in parc, cu caruciorul dublu, ele erau mai mici, Maia adormise, iar Leia o tot zgandarea si atunci, eu i-am dat cu degetul peste manuta, "mustrator". A facut mititica o fata, a simtit ca era o "agresiune", fizic nu a durut-o deloc, dar probabil gestul a facut-o sa inteleaga ca e vorba de violenta. Nu o sa uit niciodata mutrisoara aia. De atunci, eu nu le ating sub forma de pedeapsa nici macar cu o palmuta peste pampers, nicio zgaltaiala, nimic care sa le duca cu gandul la violenta sau agresiune. Prin asta vreau sa le asigur o mica fericire, fericirea de a fi protejate.
Am inteles ca numai gestul care e agresiv le sperie, dar daca s-ar concretiza.
Anca, multumesc si eu pentru titlurile de carti.
www.kodakgallery.com/I.jsp?c=125dtbzf.4phg5fl3&x=0&y=kdca89" target="_blank">Leia&Maia
lisaelisa spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ciarli Cu pedepsele fizice, eu una nu le voi aplica niciodata, pentru simplul motiv ca eu am luat bataie in fiecare zi, ca "faceam rele" si nu zic ca nu faceam. Dar se intampla ceva, cu cat luam mai multa bataie, cu atat ma incapatanam sa fac mai multe rele, si ii spuneam maica-mi "poti sa bati pana maine, tot voi face asta, pentru ca asa vreau eu". Deci, la mine, bataia ca forma de educatie nu a tinut, atunci de ce as aplica-o copiilor mei. |
Ai perfecta dreptate : cu cat esti mai batut, cu atat faci mai multe rele, DAR parintii nostri NU stiau asta. Ei credeau ca fac bine...
lisaelisa
mami de ingeras dragalas